Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • La Palatul Republicii pe 15 decembrie are loc Vernisajul Vinului - ”Visul unei nopți de iarnă”.
  • În perioada 12-26 decembrie MAIB vinde la licitații peste 426.000 de acțiuni nominative de clasa 1, prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.
  • În perioada 25-28 aprilie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Moldconstruct”.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.

Filip vrea să naționalizeze hotelul ce a fost parte a unei tranzacții între Plahotniuc și Platon

1 2 3
  • Hotelul Naţional a ajuns o ruină naţională
    Foto: mold-street.com
  • Iurie Leancă pune piatra de temelia la parcul Industrial Cimişlia
    Foto: gov.md
  • La succesul Parcului industrial din Comrat nu a contribuit nici sfinţirea lui de către mitropolitul Vladimir
    Foto: gagauzmedia.md
Joi, 16.11.2017 05:31   6638
În cadrul ședinței de Guvern, din 15 noiembrie 2017, premierul Pavel Filip pe neașteptate și-a adus aminte că mai multe obiective privatizate stau ruină de zeci de ani, iar unele mega-proiecte investiționale au rămas doar pe hârtie.

Şeful Cabinetului de Miniștri a făcut referire în mod special la privatizarea unor cinematografe din centrele raionale, a Hotelului Național din Chișinău, dar și la două parcuri industriale create în orașe din sudul Republicii Moldova și care au promis deschiderea mai multor locuri de muncă.

Au promis peste 3.000 de locuri de muncă, dar au fost create doar trei

„Este vorba despre cinematografele din centrele raionale care sunt acum în paragină.... Aici putem vorbi și despre parcurile industriale, care au fost oferite ca loturi de pământ sau clădiri pentru a face investiții... Parcul Industrial Cimișlia, care avea obligațiunea să creeze 800 de locuri de muncă, dar astăzi avem create doar 2. Sau Parcul Industrial Comrat, unde aveam drept obiectiv să creăm 2.260 de locuri de muncă, până astăzi s-a creat un singur loc de muncă. Ceva nu este în regulă!", a constatat nemulțumit  premierul.

Filip a susținut că un subiect aparte este privatizarea prin concurs investițional a Hotelului Național. "Nu o singură dată am vorbit despre această clădire, care urma să devină, ani de zile în urmă, un obiectiv frumos în centrul orașului. Am avut mai multe probleme, precum copiii care consumau droguri acolo și erau în afara grijei părinților dar și a asistenților sociali”, a menționat Pavel Filip în fața miniștrilor.

Prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, să evalueze mersul executării unor proiecte de privatizare investiționale sau creare a unor parcuri industriale și a cerut să fie reziliate contractele de privatizare în cazul în care nu au fost onorate angajamentele asumate de către investitor.

Cimișlia a rămas și fără baron și fără parc european

Mold-street a făcut o scurtă revizie a acestor proiecte, unele destul de ambițioase. De exemplu Parcul Industrial Cimișlia.

Acesta a fost creat încă șase ani în urmă pe baza întreprinderii locale „Servicii Publice Cimișlia”, care a devenit administratoare a proiectului și a primit în acest scop un teren de 40,5 hectare, la periferia orașului Cimișlia.

Pe 28 august 2013 a fost pusă și piatra de temelie de însăși premierul de atunci Iurie Leancă, acum vice-președinte al Parlamentului, dar și alți oficiali.

„Acest prim parc european pe un teren liber va deveni unul de succes. Sper că va fi un element de transformare a țării într-un stat european funcțional", anunța patetic Iurie Leancă. 

Oficialul era atât de entuziasmat încât anunța că suprafața parcului se va extinde până la 100 de hectare. Autoritățile locale au calificat evenimentul drept o zi istorică pentru raionul Cimișlia. Potrivit proiectului, pentru construirea Parcului Industrial erau necesare investiții de 70 de milioane de lei, principalii finanțatori fiind Guvernul și Primăria orașului Cimișlia, iar partener era Consiliul județean Prahova, România.

La eveniment a venit cu elicopterul personal din România și baronul german Alexander Freiherr von Lüdinghausen, care avea în plan dezvoltarea unei producții de uleiuri eterice.

După patru ani de la inaugurare în Parcul Industrial Cimișlia s-a înregistrat doar un rezident - firma Sunartenergo SRL din Nisporeni, care preconiza producerea energiei electrice pe bază de sisteme  fotovoltaice.

Valoarea investițiilor era aproape de zero la finele anului 2015, potrivit celui mai recent raport al Ministerului Economiei.

Cel mai mare parc și cel mai mare eșec

Comparativ cu Cimișlia, la Comrat ambițiile erau chiar megalomane. Anunțat cu surle și trâmbițe pe parcursul anului 2014 chiar de actualul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, Parcul Industrial de la Comrat a fost inaugurat a doua zi de Bobotează, în ianuarie 2015. 

A fost sfințit de însăși mitropolitul Vladimir și un sobor de preoți, s-au ținut cuvântări și s-au făcut promisiuni.

La inaugurare s-a anunțat că acesta va fi cel mai mare parc industrial din Moldova, iar valoarea investițiilor va trece de 1,8 miliarde lei, promitea deputatul democrat Nicolae Dudoglo, unul dintre liderii locali.

Întreprinderea municipală „Gospodăria Locativ-Comunală din Comrat” a obținut titlul de parc industrial, iar Consiliul municipiului Comrat a transmis în folosință întreprinderii, pe 30 de ani, un teren cu suprafața de 50,3 hectare cu destinație agricolă.

Au trecut aproape trei ani și acolo totul a rămas paragină, iar autoritățile locale s-au trezit cu cheltuieli fără rost de circa un milion de lei. 

Citiți și:

ZEL Valkaneș se extinde și devine tot mai atractivă pentru investitori

În acest an însă autoritățile au fost nevoite să accepte transformarea Parcului Industrial „Comrat” într-o subzonă a ZEL Valcaneș. Astfel că aici ar urma să apară o fabrică de componente auto sau altceva și există speranță că nu va rămâne în paragină.

"Experiența arată că investitorii nu se duc în parcurile industriale în care pur și simplu sunt construite comunicații, ci în zone de dezvoltare economică, unde există o mulțime de preferințe - scutirea de la plata TVA, cota mai mica a impozitului pe profit și așa mai departe", a argumentat necesitatea acestui pas, primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov.

"Ruina Națională"

Un loc aparte în istoria privatizărilor îl ocupă complexul Hotelul Național. De fapt a fost una dintre cele mai scandaloase privatizări din istoria Repubicii Moldova.

Hotelul Național a făcut parte până în anul 1992 din rețeaua sovietică Inturist. La Moscova un astfel de hotel a fost pur și simplu dărâmat și în loc construit un hotel nou.

Cel din Chișinău, a fost privatizat de două ori. Prima dată încă în anul 1999, iar firma câștigătoare Avi Awaks din Israel urma să achite 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării prețului pachetului de acțiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.

În noiembrie 2006, a fost organizat un al concurs investițional la care au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport și italienii de la Immobile RE, care dețineau mai multe hotele, ce activau ca franciză a rețelei Radisson.

Firma Alfa-Engineering din Căușeni a fost însă cea care a intrat în posesia a 83,25% de acțiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deținea hotelul.

Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari și se obliga ca în decurs de doi ani să investească 33 de milioane de dolari. De atunci au trecut 11 ani, dar în loc de hotel în centrul Capitalei stă o ruină.

Investitorul nu și-a respectat angajamentele și, respectiv, se impunea renaționalizarea obiectivului. Afaceristul Nicolae Curtoglo, fost membru al Consiliului de Administrația al Moldindconbank și fost director al Alfa-Engineering, explica încă acum opt ani tergiversarea realizării programului de investiții prin problemele apărute la eliberarea autorizațiilor pentru demolarea clădirilor și pentru închirierea sau privatizarea terenului aferent.

Alfa-Engineering a solicitat de câteva ori prelungirea cu doi ani a termenului contractului și așa de câteva ori instanțele au obligat Agenția Proprietății Publice (APP) să extindă termenul de efectuare a investițiilor. Ultima dată un asfel de litigiu a fost examinat în anul 2011, iar de atunci APP sau Ministerul Economiei sau lăsat păgubașe și nu s-a mai adresat în instanțe.

În plus și Procuratura Generală în 2010 a contestat în instanță contractul de privatizare, dar a pierdut procesul. În cadrul acestuia s-a constatat că firma a investit până în 2010 doar 4,3 milioane de lei, în tot soiul de documente și studii de proiectare. Toate instanțele, inclusiv Curtea Supremă de Justiție au dat câștig de cauză investitorului. Tot acolo se constata că firmei nu i-a fost transmis terenul aferent clădirii, fără de care aceasta nu poate realiza planul investițional.

Toate aceste afirmații erau respinse de autorități. Datele de la Cadastru arată însă că terenul aferent așa-și nu a fost oferit spre închiriere sau privatizare companiei.

Conexiuni cu Vlad Plahotniuc și Veaceslav Platon

O anchetă realizată în 2013 a arătat că Alfa-Engineering a fost înregistrată pe 7 august 2006, de firma estoniană Maldone Invest, fondată în ianuarie 2006, doar cu jumătate de an înainte, având un capital social de doar 40 mii coroane estoniene (circa 3.000 de euro).

Ulterior, Maldone a cedat firma Alfa-Engeneering, off-shor-ul olandez, Generashon Financial, care făcea parte din grupul de companii OTIV Prime Holding, controlate de liderul democrat, Vladimir Plahotniuc. Până în 2012, Generashon Financial, a purtat numele OTIV Prime Financial, care deținea 26,75% din acțiunile Victoriabank.

Schimbarea numelui a fost făcută pentru a induce falsa idee că noul acționar al Victoriabank, nu ar fi avut vreo legătură cu holdingul controlat de Plahotniuc.

Generashion Financial a fost până în noiembrie 2013, acționarul majoritar la Victoriabank și deținea 26,75% din acțiunile băncii, pe care le-a vândut în pachete mai mici de 5% la două companii străine (din Letonia și Marea Britanie), cinci companii locale și o persoană fizică. Aces pachet și alte acțiuni au ajuns în noiembrie 2014 în proprietatea Insidown LTD din Cipru, iar acum ar urma să fie cumpărate de Banca Transilvania.

Alfa-Engeneering, parte a tranzacției Platon-Plahotniuc

Firma Alfa-Engeneering este menționată de afaceristul Veaceslav Platon, în plângerea penală depusă în august 2016, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din România (DIICOT). 

Platon susține că Plahotniuc i-a cerut 80 de milioane de dolari, în toamna anului 2011, în schimbul unor pachete de acțiuni la Victoriabank și Banca de Economii. În negocieri, au mai fost incluse, la pachet, acțiuni la societățile de asigurări Asito și Victoria Asigurări și 100% din compania Alfa Engineering, cea care deține Hotelul Național.

Cei doi ar fi bătut palma și în urma tranzacției, hotelul împreună cu celelate active au ajuns la Platon. Este adevărat că nu direct, ci prin firma Generashon Financial din Olanda.

Transferul a fost semnat, pe 2 decembrie 2011, la Amsterdam, conform plângerii depuse la DIICOT. În acte, cumpărătorul a fost Yuri Kontievski, afacerist moldo-bulgar și partener cu Platon.

Citiți și:

Câți bani au recuperat și câte procese au inițiat cele trei bănci din Grupul lui Shor

În prezent, Alfa-Engeneering are în calitate de fondator offshorul Ismida Alliance LTD, care în noiembrie 2014 a fost implicat în operațiuni de sute de milioane lei din ceea ce a fost "furtul miliardului". 

Premierul vrea rapid să rezolve problema 

Care va fi soarta de mai departe a acestui monument al incompetenței și incapacității de gestionare a proprietății de stat e greu de spus. 

Primul ministru a solicitat ca timp de o săptămână să fie verificate toate contractele de privatizare, iar cu „cei care nu și-au îndeplinit obligațiile, nu au creat locuri de muncă și nu au făcut investițiile necesare, să fie reziliate contractele de privatizări”.

În schimb vicepremierul Octavian Calmîc a spus că mai întâi va avea un dialog cu investitorii pentru a-i încuraja să-și respecte angajamente, pe urmă va merge în instanță.

„Este un proces dificil, dar sperăm ca la mijlocul anului viitor să avem primele rezultatele”, a concluzionat vicepremierul Calmîc.

* * *
Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    
This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory. 

print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Litigii comerciale   Legislația și reglementările   Proprietari și manageri   Achiziții publice și licitații   Gestionarea banilor publici  
03 Decembrie 2017 Joburi
25 Noiembrie 2017 Joburi
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close