Când GOST-urile sovietice la alimentație vor deveni standarde europene?

shadow
Marţi, 14.11.2017 06:22   3659
În continuitatea Strategiei siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune o nouă strategie în domeniu, pentru perioada 2017-2022.

Conform autorului, noul principiu de bază al politicii privind siguranța alimentelor urmează a fi aplicarea unei abordări integrate care să includă toate etapele lanțului alimentar, dar și îmbunătățirea cadrului legislativ și normativ în domeniu.

Elaborarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru perioada 2017– 2022 este determinată de prevederile Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015, Strategiei naționale de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 cât și cele ale Strategiei naționale de sănătate publică pentru anii 2014-2020.

Discuțiile asupra necesității și a formatului unei noi Strategii în domeniul siguranței alimentelor au fost inițiate încă în luna februarie a anului curent, în colaborare cu proiectul ”Reforma climatului investițional din Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Suediei și implementat de Corporația Financiară Internațională (parte a Grupului Băncii Mondiale).

Documentul însă nu este gata și nu a fost prezentat încă Guvernului a precizat Gheorghe Gaberi, Directorul General al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Cele 55 de acțiuni și alte inovații

Obiectivul general al noii Strategii în domeniul siguranței alimentelor țintește un nivel mai înalt al protecției sănătății umane, dar și obținerea accesului la diverse piețe, în special cea a Uniunii Europene (UE).

Proiectul de Strategie are la bază un număr de 55 de acțiuni care urmează să realizeze 6 obiective strategice și specifice. Printre măsurile cele mai importante se regăsește elaborarea și implementarea sistemului informațional e-ANSA, care urmează să integreze fluxul electronic al documentelor. 

Autorii propun crearea în cadrul sistemul e-agricultură a compartimentelor pentru sectoarele animalier, vegetal și alimentar, cu sprijinul Centrului Informațional Agricol, precum și fortificarea laboratorului din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar (CRDV) și a Centrului Național de Verificare și Certificare a produselor vegetale și solului.

700 de standarde sovietice GOST au supraviețuit 

În urma implementării noii Strategii, ANSA va obține atribuții noi și anume activitățile legate de controlul produselor alimentare, care în prezent sunt o responsabilitate a Agenției pentru Protecția Consumatorului (APC). 

Autorii Proiectului își mai propun revizuirea și retragerea, după caz, a celor 700 de standarde GOST existente în prezent, pe motiv că ele contravin actelor normative în vigoare, dar și armonizarea a 241 de acte normative cu legislația UE. Totodată, se propune consolidarea și modernizarea domeniului de supraveghere a produselor farmaceutice de uz veterinar, inclusiv circulația medicamentelor.

Costurile estimative ale implementării acțiunilor noii Strategii în domeniul siguranței alimentelor, în afară de cheltuielile de personal în sectorul bugetar al instituțiilor în cauză, sau al bugetului public național aprobat, urmează să se ridice la peste 12 milioane lei, resurse ce vor fi alocate preponderent în anii 2018-2020.

Advertisement

O „dare de seamă” în loc de strategie

Proiectul noii Strategii în domeniul siguranței alimentelor prevede și fortificarea rolului Comitetului Național Codex Alimentarius și transferul acestuia în cadrul ANSA.

În legătură cu acest lucru, Mold-street amintește că Republica Moldova a instituit Comitetul Național Codex Alimentarius încă în anul 1999, astfel asumându-și îndatorirea de a proteja sănătatea  consumatorilor, a sprijini comerțul internațional și a unifica sub toate aspectele cerințele față  de  produsele alimentare, urmând să-și  armonizeze reglementările naționale cu normele internaționale din Codex Alimentarius și directivele Comunității Europene. Astfel, nu este clar cum urmează să se fortifice rolul Comitetului, acesta fiind parte a ANSA.

Mai mult, în avizul dat asupra Proiectului de Strategie, Ministerul Sănătății opinează că Comitetul Național Codex Alimentarius (CNCA) reprezintă o structură consultativă a Guvernului Republicii Moldova în problemele unificării cerințelor față de calitate, inclusiv inofensivitatea circuitului alimentar și ale propagării principiilor alimentației sănătoase în conformitate cu recomandările Comisiei Codex Alimentarius - organ comun al Organizației pentru Agricultură și Alimentație și al Organizației Mondiale a Sănătății (FAO/OMS).

În cadrul acesteia CNCA reprezintă interesele statului și astfel este inadmisibilă transferarea comitetului și punctului național de contact în cadrul ANSA, deoarece ar putea exista conflict de interese și perturbare a unificării cerințelor de siguranță a alimentelor.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor susține că strategia prevede unele costuri suplimentare pentru instituirea și consolidarea infrastructurii laboratoarelor de testări. Însă, reiterează Ministerul, analizând cheltuielile efectuate pentru anul 2016, cât și cele planificate și valorificate până în prezent, se constată că în pofida solicitărilor suplimentare pe care ANSA le înaintează an de an, se atestă о neexecutare a mijloacelor financiare. 

Reieșind din aceste constatări se recomandă о analiză amplă a tuturor cheltuielilor și identificarea priorităților care ar crea premize pozitive pentru asigurarea siguranței alimentare în perioada anilor 2017-2020, luând în considerație și faptul că este vorba despre o perioadă lungă de timp.

Centrul Național de Acreditare (MOLDAC) este și mai dur față de acest proiect, susținând că, pe alocuri, documentul respectiv seamănă mai mult cu o „dare de seamă” decât cu o „strategie”, dar și că este elaborat cu multe „idei incoerente pe alocuri nefinisate”.

Proiectul în imagini

Lipsa unei coordonări clare la supravegherea epidemiologică

În continuare, unele prevederi din Proiect ne fac sceptici referitor la minuțiozitatea cu care s-a evaluat cadrul actual al siguranței alimentelor, astfel existând riscul unor puncte de pornire care nu corespund realității și care astfel urmează să genereze propuneri defecte și manipulatorii. 

Un exemplu în acest sens este faptul că Proiectul argumentează lipsa unei coordonări clare între ANSA și Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) în materie de supraveghere epidemiologică. De fapt, în acordul de colaborare între Ministerul Sănătății și ANSA semnat pe 13 octombrie 2016 este prevăzută colaborarea interinstituțională, inclusiv și cazurile de apariție a izbucnirii de boli provocate de produse alimentare.

Pe de altă parte, Strategia abordează destul de superficial mecanismele de fortificare ale ANSA, făcând referință la obținerea unei eficiențe instituționale doar prin asigurarea unei dezvoltări profesionale și conduite corecte ale angajaților ANSA. Considerăm că ar fi cazul setării și descrierii unor principii clare care ar asigura eficiența Agenției, cum ar fi dotarea laboratoarelor de referință, instruirea periodică a personalului, dotarea tehnico-materială a locurilor de muncă ale angajaților etc.

Pe lângă momentele elucidate anterior, se atestă carențe clare în Nota Informativă, în care referința la prognozele social-economice, fundamentarea economică, precum și impactul implementării actului sunt elemente cruciale în argumentarea „dreptului la viață” a actului respectiv. Or, aceste raționamente nu se regăsesc în Nota Proiectul de Strategie, care tinde să fie una mai „lirică”.

De altfel, însăși structura Strategiei propuse este una disproporționată, așa încît capitolul dedicat descrierii situației curente ocupă jumătate din textul de bază a Strategiei, or acesta este un material care îngreunează asimilarea informației și contribuie la pierderea unui focus pe obiectivele Strategiei și argumentarea faptului cum acestea urmează a fi atinse.

O analiză SWOT formală

Un alt exemplu de inconsecvență este și faptul că analiza SWOT care identifică avantajele, dezavantajele, oportunitățile și riscurile în sectorul siguranței alimentelor și a controlului alimentar din Republica Moldova, este realizată fără a elucida o viziune clară a factorilor interni (puncte forte și puncte slabe), cât și a celor externi (oportunități și amenințări).

„Magia” transferurilor de responsabilități nu se oprește aici. Autorii Strategiei propun acordarea către Academia de Științe a atribuțiilor de elaborare a procedurilor de evaluare a riscurilor, de organizare a instruirilor pentru evaluatorii riscurilor și, în cele din urmă, de creare a unui Centru de Evaluare a Riscurilor.

Aceste acțiuni contravin eforturilor de optimizare a activității autorităților publice centrale, prin crearea unor entități sub o administrație care ea însăși (Academia de Științe) urmează a fi reformată. În al doilea rând, reamintim că analiza riscurilor este o funcție de bază a ANSA, în conformitate cu Hotărârea Guvernului privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.



Oportunitati