Găgăuzia vrea să separe vinificatorii săi de Vinurile Moldovei

shadow
Miercuri, 01.11.2017 10:54   2477
Vinificația este unul din puținele sectoare din economia națională care a reușit concentrarea solidară a eforturilor pentru promovarea vinurilor moldovenești.

Crearea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), precum și a brandului național Wine of Moldova au adus sectorul la un alt nivel, iar acest lucru se vede atât prin creșterea culturii de consum pe piața locală, cât și prin creșterea exporturilor pe piețe competitive, care au atenuat din șocul restricțiilor impuse de Federația Rusă.

Rezultatele bune au fost posibile în primul rând datorită sinergiei dintre sectorul public și cel privat în alocarea resurselor prin intermediul ONVV. 

Recent însă, o inițiativă legislativă venită pe filiera Adunării Populare din Găgăuzia, presupune separarea producătorilor de vinuri din Găgăuzia de ONVV și crearea aparte a unui Birou al Viei și Vinului în UTAG.

În cazul în care va fi adoptată, riscă să submineze reformele și evoluțiile bune din sectorul vitivinicol. Pe lângă impactul potențial negativ, inițiativa dată operează în nota de argumentare cu date ce nu corespund adevărului și cu raționamente ce promovează tratamentul discriminatoriu și concurența neloială.

Ce propune Adunarea Populară din Găgăuzia

Proiectul de lege înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei propune mai multe modificări asupra Legii Viei și Vinului, care pot fi sintetizate după cum urmează:

În UTA Găgăuzia, pe baza legii locale a Adunării Populare, să fie creat un Birou local al Viei și Vinului, statutul căruia ar urma să fie aprobat de Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar finanțarea acestuia să fie efectuată din Fondul special al bugetului central al UTAG.

Producătorii de vin, produse pe bază de vin și de viță altoită pentru producerea strugurilor destinați fabricării produselor vitivinicole din Găgăuzia să nu mai fie obligați de a contribui la Fondul Viei și Vinului, ca și ceilalți producători din țară.

Cu alte cuvinte, legiuitorii din Găgăuzia propun separarea producătorilor din regiune de activitatea ONVV și exceptarea acestora de contribuțiile obligatorii la Fondul Viei și Vinului (FVV), cuantumul cărora la moment constituie:

0,12 lei pentru o viță altoită comercializată, destinată fabricării produselor vitivinicole;

30,0 lei pentru o tonă comercializată de struguri destinați vinificării;

0,1 lei pentru un litru  comercializat de vin sau de băutură pe bază de vin;

1,6 lei pentru un litru de alcool absolut comercializat de produs obținut pe bază de vin, cu concentrația alcoolică de cel puțin 25% vol.

Argumentare cu date false și manipulări

În nota de argumentare a proiectului se încearcă a crea impresia că producătorii de vie și vinuri din Găgăuzia, „care ocupă pe această piață poziție de lider pe țară”, ar fi defavorizați la utilizarea resurselor Fondului Viei și Vinului. 

Potrivit autorului proiectului, producătorii din regiune „efectuează transferuri semnificative de bani către Fond”, doar în anul 2016 producătorii de vinuri din UTAG ar fi virat în Fond circa 10 milioane de Lei. În același timp, făcând referire la estimările Asociației Vinificatorilor din Găgăuzia, autorul proiectului menționează că în anul 2016 ONVV a finanțat evenimente pentru producătorii din UTA Găgăuzia în valoare de nu mai mult de 0,2 milioane Lei sau 2% din suma primită

Cele 10 milioane sunt de fapt trei, iar suportul primit de producătorii din UTAG - de milioane

Însă Nota informativă prezentată de autor operează cu date incomplete și inexacte, care induc în eroare. Datele și informațiile oferite de ONVV la solicitarea Mold-Street relevă că de facto pe parcursul anului 2016 producătorii din UTAG au efectuat achitări în FVV în sumă totală de 3 milioane de lei (dar nu de 10 milioane după cum este indicat în nota informativă).

Acest lucru este confirmat și de „intrările în contul trezorerial al FVV (cont aflat în cadrul Trezoreriei de Stat, Ministerul Finanțelor)” susține  ONVV.  Mai mult, de la crearea FVV (anul 2013) până la momentul actual, în decurs de 5 ani, „suma totală acumulată din contribuțiile achitate de producătorii înregistrați în UTA Găgăuzia constituie 8 milioane de lei”.

Nici datele ce vizează finanțarea cu doar 0,2 milioane de lei a producătorilor înregistrați în UTA Găgăuzia nu corespund realității. Potrivit ONVV, „în anul 2016 doar pentru Festivalul Vinului din Găgăuzia, în care au participat exclusiv producătorii înregistrați în UTA Găgăuzia, din FVV a fost alocată suma de 0,3 milioane de lei, evenimentul în cauză beneficiind de finanțare din FVV în fiecare an începând cu anul 2014”.

Însă suportul ONVV, inclusiv pentru producătorii din UTAG, nu se limitează nicidecum la finanțarea unor evenimente regionale. Or, având mandatul de a implementa politica statului în industria vinului, activitățile Oficiului la nivel de alocare a resurselor se bazează în primul rând pe promovarea comercializării produselor vinicole pe piețele internă și externă, având în vedere că în sarcina ONVV intră și gestionarea brandului de țară „Wine of Moldova.

Advertisement

A legend alive”. 

Brandul  Wine of Moldova a fost creat cu suportul USAID.

Din acest punct de vedere, potrivit ONVV „producătorii de produse vitivinicole înregistrați în UTA Găgăuzia, atît pe parcursul anului 2016, cât și în anii precedenți și anul curent, au profitat de activitățile de promovare implementate și gestionate de ONVV, participând la toate evenimentele și activitățile finanțate din FVV”. În acest context, pot fi menționate:

programele de revitalizare a viticulturii și vinificației; 

evenimentele: Ziua Națională a Vinului 2014-2017; șapte ediții ale Vernisajului Vinului; campaniile Wine Friendly;

expozițiile, care de regulă impun alocarea unor resurse substanțiale precum: Prowein 2014-2017;  International Wine Show 2014-2017; World Bulk Wine Expo 2014-2017; Vinexpo Japonia 2016;  Top Wine Beijing 2015; Good Wine Fair 2014-2017; China Food and Drink Fair 2015-2017 ș.a, de care au beneficiat și producători din Găgăuzia.

Pentru a înțelege mai bine amploarea alocărilor de resurse pentru producătorii de vinuri, inclusiv din Găgăuzia, ONVV dă drept exemplu campania de promovare a vinurilor moldovenești în Polonia desfășurată în anul 2017, în care “dintre cele 6 companii vitivinicole promovate pe piața Poloniei, trei sunt înregistrate în UTA Găgăuzia și pentru care investițiile pentru o vinărie au constituit circa 23.000 euro, în total 69.000 euro, echivalentul de aproximativ 1,3 milioane de lei).”  

Prin urmare, în perioada de activitate a ONVV-ului, producătorii de produse vitivinicole înregistrați în UTA Găgăuzia „au beneficiat de finanțare din FVV care depășește cu mult contribuțiile acestora achitate în decurs de 5 ani”.

Însă faptul că bugetul pentru finanțarea activităților de promovare a industriei vinicole depășește cu mult contribuția producătorilor, indiferent din ce regiune a țării ar veni aceștia, este evident dacă analizăm mecanismul de formare a resurselor FVV. Or, pe lângă contribuțiile obligatorii ale producătorilor, Fondul mai este finanțat și din mijloacele alocate din bugetul de stat, aprobat anual prin legea bugetului de stat, în mărime egală cu suma contribuțiilor efectuate de producători pentru anul precedent, care, însă, nu pot depăși 5% de la fondul de subvenționare a producătorilor agricoli. 

De exemplu, conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2017 pentru Fondul Viei și Vinului trebuie să fie debursate 29,3 milioane de lei din Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli.

În contextul aspectelor de finanțare a activităților din vinificație, în răspunsul ONVV, instituția consideră oportun să menționeze că „activitățile ONVV – ului și bugetele de cheltuieli din FVV sunt stabilite și aprobate de Consiliul de Coordonare al ONVV- ului, iar în componența Consiliului de Coordonare sunt delegați și 2 membri ai producătorilor vitivinicoli înregistrați în UTA Găgăuzia care reprezintă interesele producătorilor din regiune”, respectiv zona dată nu este ignorată din procesul decizional la stabilirea bugetelor.

Partenerii de dezvoltare laudă activitatea ONVV

De asemenea, nu este deloc de neglijat nici aportul semnificativ al donatorilor, care contribuie inclusiv la finanțarea activităților realizate de ONVV pentru producătorii de vinuri, iar în acest context cel mai mult se remarcă USAID, care prin intermediul proiectelor CEED I și CEED II au avut un rol semnificativ în implementarea reformelor în vinificație și crearea  ONVV și a brandului de țară. 

Actualmente, pe lîngă Proiectul de Competitivitate, care vine cu asistență tehnică, utilaj, instruiri, evenimente de marketing orientate spre vinificație, USAID mai susține printr-un proiect separat dezvoltarea ONVV. 

O spune într-un interviu chiar șeful oficiului USAID în Moldova, Karen Hilliard, potrivit căreia finanțările pentru Oficiu vor crește: „Am început de la $1 mln, iar acum suntem la etapa semnării acordului cu guvernul României despre un parteneriat ce prevede acordarea pentru ONVV a unui grant comun de încă $2 mln”.

De altfel, în cadrul aceluiași interviu, Karen Hillard a catalogat ONVV drept un partener fantastic: „Acesta a stabilit un mecanism de comunicare și consultații cu industria, identifică barierele din domeniul legislației și reglementării care împiedică dezvoltarea sectorului, se adresează guvernului cu inițiative argumentate privind modificările necesare și este în fruntea procesului transformărilor pozitive din tot sectorul”.

Tratament discriminatoriu și concurență neloială

Un alt argument al autorilor în susținerea proiectului este că „plata obligatorie către Fond, echivalată cu plata impozitului, nu este o acțiune legală, contrazicând în mod direct art. 132, alin 1 din Constituție și art. 6, alin. 3 din Codul Fiscal”. Chiar și dacă ar fi așa, aceasta nu poate servi drept argument de scutire de la plata contribuțiilor a producătorilor din Găgăuzia, întrucât problema potențială ar fi una care afectează în egală măsură întreg sectorul. De altfel, și specialiștii de la CNA în expertiza anticorupție a proiectului dat constată că „soluția identificată de către autorul proiectului este neargumentată în raport cu impactul real al implementării proiectului”, iar modificările propuse „riscă să prejudicieze interesele legale a producătorilor de produse vinicole (alții de cât cei din UTA Găgăuzia), prin crearea unei inechități în activitatea de întreprinzător și sporirea concurenței neloiale”.

Totodată, expertiza CNA mai atenționează asupra faptului că "adoptarea în practică a unei asemenea reglementări va genera o „migrație" fictivă a anumitor producători de produse vinicole de rea-credință. Aceste persoane din dorința / intenția de a fi exceptați de la contribuția stabilită de Legea nr.57/2006, fraudând prevederile legale, vor urmări înregistrarea agentului economic pe teritoriul UTA Găgăuzia. Astfel, această „migrație post-factum" va genera acte de corupție activă/pasivă și favoritism". 

Proiectul ar duce la cheltuieli publice suplimentare

Deși autorii inițiativei afirmă că „Punerea în aplicare a acestui proiect de lege nu va  provoca alocarea de resurse financiare publice suplimentare", această aserțiune este una falsă. 

Or, după cum constată și specialiștii de la ONVV „conform proiectului toată sarcina finanțării pretinsului Birou al viei și vinului (cheltuieli administrative, salariile personalului, cheltuieli pentru promovare ș.a.) este pusă pe seama bugetului central al UTA Găgăuzia, pe când FVV este finanțat atît de bugetul de stat cât și de înșiși producătorii vitivinicoli”, respectiv nevoia de finanțare din resurse publice ar crește.

Bomba sub sistemul de Indicații Geografice Protejate

Principalele temeri împărtășite de ONVV în cazul implementării acestui proiect țin de:

proiectul de lege va genera un impact negativ asupra reformei ramurii vitivinicole, inițiată în 2013, și efortul depus atît de autorități, cât și de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru evoluția și consolidarea acesteia. Unificarea producătorilor vitivinicoli și promovarea acestora sub brandul de țară „Wine of Moldova. A legend alive”, care este gestionat de ONVV și finanțat din FVV, a condiționat extinderea comerțului pe piețele de desfacere existente și deschiderea noilor piețe de desfacere prin promovarea Republicii Moldova ca țară vitivinicolă, și implementarea mecanismelor de ameliorare a calității vinurilor moldovenești (sistemul IGP/DOP, crearea Asociațiilor producătorilor cu IGP/DOP, crearea ONVV și FVV).

modificările solicitate vor destabiliza funcționarea ONVV-ului, urmând a fi reformat întreg conceptul acesteia, prin excluderea reprezentanților delegați în Consiliul de Coordonare din UTA Găgăuzia

separarea producătorilor de produse vitivinicole înregistrați în UTA Găgăuzia de cei de pe restul teritoriului Republicii Moldova va genera ruinarea mecanismului de management al calității produselor vitivinicol prin sistemul IGP/DOP și distrugerea Asociațiilor vitivinicole cu indicație geografică protejată.

Evoluția fulminantă a producției de vinuri din Găgăuzia 

Un alt detaliu curios este că deși autorii proiectului de lege își propun revitalizarea viticulturii și vinificației din Găgăuzia, ultimele cifre disponibile arată în actualele condiții o evoluție spectaculoasă a producției de vinuri din regiune. Astfel, potrivit datelor BNS, în anul 2016 producția de vinuri naturale din struguri din UTAG a consemnat o creștere de 56,5% până la valoarea de 3.206 mii. DAL, față de doar 7% la nivel național, ponderea acestora în totalul producției la nivel național majorându-se cu 8,3 p.p până la 26,4%.

În același timp, ONVV, după unele analize privind potențialul de export al vinurilor moldovenești, își concentrează cu precădere eforturile de promovare pe 5 piețe-țintă (China, SUA, Romania, Cehia și Polonia), iar rezultatele nu întârzie să apară. Astfel, cota valorică a exporturilor pe aceste 5 piețe din total exporturi a fost în anul 2016 de 33,8% sau de circa 2 ori mai mare cu indicatorul dat din anul 2012 (16,2%), anul ce  a precedat crearea ONVV.

Evoluția exporturilor de vinuri pe piețele-țintă stabilite de ONVV

Sursa: datele UN Comtrade

În concluzie, lipsa unor argumente pertinente privind necesitatea unei separări a producătorilor din Găgăuzia de cei din restul țării și impactul potențial nefast pentru întreg sectorul arată că cea mai bună soluție este concentrarea în continuare a eforturilor conjugate de promovare a brandului de țară Vinurile Moldovei. O legendă Vie. Indiscutabil, și producătorii din Găgăuzia sunt parte a acestei Legende și trebuie și în continuare să aducă valoare adăugată industriei și să se bucure de efectele scontate.



Oportunitati