Schimbările care urmează a fi finalizate până la sfârșitul acestui an și măsurile ce vor fi implementate cu începere din anul viitor, includ o serie de reforme structurale și ajustări a cadrului legislativ și de reglementare în câteva domenii importante pentru economia moldovenească. Mai jos sunt prezentate cele mai importante, în opinia Mold-Street.com. 

1. Sistemul de formare profesională 

Una din măsuri este tranziția la sistemul de Educație și Instruire Vocațională, care prevede că studiile teoretice vor consuma doar 30% din timpul alocat într-o instituție de învățământ mediu special (pre-universitar), iar părții practice vor fi dedicate celelalte 70%. 

Potrivit consilierului prim-ministrului Viorelia Moldovan-Bătrânac, tinerii din instituțiile medii speciale vor putea învăța și lucra simultan la întreprinderile de profil, unde vor face stagiul, primind o alocație lunară de la angajatorul temporar. Ei vor avea posibilitatea să beneficieze de consultanța unui instructor desemnat de companie și să opereze echipamente reale utilizate în producere, fapt ce va spori atractivitatea studiilor de formare profesională și calificarea viitorilor specialiști. 

Sistemul ”dual” este pilotat în Republica Moldova din anul 2014, fiind elaborat în baza experienței occidentale, inclusiv a Germaniei și României. Până la sfârșitul anului 2017 autoritățile vor elimina barierele funcționale și legislative în calea stabilirii sistemului ”dual” de formare profesională în calitate de standard educațional, a precizat consilierul. 

Viorelia Moldovan-Bătrânac a explicat cum evoluează sistemul de educație în Republica Moldova.

2. Piața muncii

O premieră pentru Republica Moldova va fi subvenționarea locurilor noi de muncă. Cu începere din anul viitor, antreprenorii vor primi câte 40.000 de lei pentru fiecare loc de muncă nou creat, dacă vor respecta câteva condiții: crearea a cel puțin 100 de locuri de muncă, lipsa datoriilor de orice fel la bugetul de stat, menținerea mediei salariilor noilor angajați la nivelul de minimum 75% din media pe țară (6.000 lei, potrivit datelor oficiale), menținerea numărului de angajați și a mediei salariilor timp de 3 ani. Vicepremierul și ministrul Economiei și Infrastructurii Octavian Calmîc a promis că inițiativa respectivă va fi discutată la Guvern în cel mai apropiat timp. 

Totodată Guvernul va simplifica modul de obținere a permiselor de muncă de către cetățenii străini și va reduce numărul procedurilor pentru perfectarea actelor respective, astfel încât investitorii străini să poată aduce forță de muncă – atât muncitori cât și specialiști – din patrie lor sau dintr-o altă țară. Perioada de valabilitate a acestor permise ar putea fi extinsă, iar prelungirea să devină o simplă formalitate. 

3. Accent pe infrastructură

Vicepremierul Calmîc a declarat în cadrul Moldova Business Week că în anul 2018 autoritățile statului vor pune accent pe dezvoltarea infrastructurilor țării. El a numit trei sectoare care Guvernul va acorda prioritate pentru proiectele de dezvoltare: 1) Parcurile virtuale in domeniul IT, ”care au un potențial enorm de creștere și este bine reglementat”, 2) Infrastructura de transport, ”unde sunt bani și așteptam parteneri privați credibili”, 3) Sectorul energetic, ”care necesită să fie interconectat cu sistemul energetic european, prin intermediul României, atât la nivel de asigurare cu gaze naturale dar și la nivelul rețelelor electrice”. 

Vicepremierul Octavian Calmîc a prezentat perspectivele economice ale Moldovei.

4. Euro ca valută de referință 

Banca Națională a creat un grup de lucru care în prezent examinează posibilitatea adoptării valutei comune europene în calitate de valută de referință. Guvernatorul BNM Sergiu Cioclea a explicat că majoritatea investitorilor străini în Republica Moldova sunt originari Uniunea Europeană și utilizează preponderent euro pentru operațiuni cu agenții economici din țara-gazdă și transferuri în străinătate, veniturile din exporturi fiind tot în euro (65%), însă ei sunt expuși unui grad mare de volatilitate. 

Acceptarea euro ca valută de referință în locul dolarului american va reduce volatilitatea față de euro, dar creează o serie de probleme pentru banca centrală, mai ales că prețurile la resursele energetice sunt încă stabilite în dolari SUA și multe dintre datorii sunt structurate tot în USD.

5. Băncile sub control strict

Guvernatorul băncii centrale de asemenea a trecut în revistă evoluțiile pozitive obținute în rezultatul reformei financiar-bancare, inclusiv atingerea obiectivelor agreate împreună cu partenerii internaționali: consolidarea bunei guvernanțe a băncilor, identificarea unor acționari credibili pentru instituțiile financiare autohtone și restabilirea încrederii în sistemul bancar. 

El a dat asigurări că BNM monitorizează cu strictețe evenimentele în acest sector și a exclus repetarea fraudelor de genul celei care a avut loc în anul 2014. 

Guvernatorul BNM Sergiu Cioclea a dat asigurări că sistemul bancar este sub control. 

6. Naturalizare rapidă

În același context este important de menționat că în Parlament este examinat un proiect de lege ce ar permite acordarea cetățeniei moldovenești străinilor care oferă o contribuție nerambursabilă de 100.000 euro în Fondul de Dezvoltare Durabilă a Moldovei sau efectuează o investiție de cel puțin 250.000 euro într-unul din domeniile strategice a țării timp de 5 ani, cu respectarea unui set de condiții. 

Deși inițiativa de naturalizare rapidă a stârnit un val de critici la adresa guvernanților, autoritățile susțin că legea cetățeniei va fi totuși adoptată, posibil cu unele rectificări care vor atenua reacțiile negative. 

7. Relaxare regulatorie 

Autoritățile mai promit și mai puține acte permisive, mai puține rapoarte și mai puține controale. În cadrul reformei actelor de reglementare a activităților economice Guvernul a eliminat până în prezent mai mult de 100 de acte permisive și promite să elimine din circuit încă 165 de tipuri de licențe, autorizații și certificate. Din totalul de peste 400 de acte cu caracter permisiv vor rămâne doar 150.

O veste bună în acest sens este și faptul că au fost suprimate un sir de prevederi aferente reglementării în domeniul construcției, unde oamenii de afaceri se ciocnesc cu provocări majore în calea dezvoltării businessului. 

8. Reducerea birocrației

Totodată, Guvernul promite că numărul organelor abilitate cu funcții de control va fi redus de la 67 la 18, iar verificările vor fi planificate, previzibile și transparente. Această inițiativă a trecut deja faza dezbaterilor și urmează a fi materializată concret prin modificarea legislației în vigoare, a menționat vice-ministrul Economiei și Infrastructurii Vitalie Iurcu în cadrul Forumului Moldo-Italian, organizat de MIEPO. 

În ce privește raportarea, Guvernul va institui un singur raport pentru toți agenții economici, în locul celor 5 rapoarte care sunt prezentate în prezent la diverse autorități. Raportul unic va cumula toate informațiile din cele cinci, deși va avea un volum mai redus ci circa 40%, și va fi depus la Inspectoratul Fiscal de Stat. Eliminarea informațiilor care se dublează, interacțiunea agenților economici cu o singură instituție publică și prezentarea raportului într-o perioadă unică (ziua de 25 a lunii) vor diminua costurile administrative ale businessului și vor combate fenomenul remunerării informale, promit oficialitățile. 

Viceministrul Economiei Vitalie Iurcu a trecut în revista modificările legislative în 2016-2017.

9. Privatizări în sectoare strategice

Vice-ministrul Iurcu a invitat investitorii străini să participe la runda de privatizări care vor avea loc în Republica Moldova în anul viitor. Statul va pune la vânzare cotele deținute în 113 active, dintre care 44 sunt companii pe acțiuni, 56 sunt întreprinderi de stat, iar 11 sunt complexe de clădiri și proprietăți imobiliare. 

Unele dintre aceste active reprezintă domenii strategice pentru economia națională – comunicații (Moldtelecom), aviația civilă (Air Moldova), energetica (Rețelele de Distribuție RED-Nord și RED-Nord-Vest, aflate acum în proces de fuziune, dar și companie de furnizare FEE-Nord).  

Prezintă interes și oferta financiară. Statul s-a angajat să identifice investitori strategici și să faciliteze negocierile privind comercializarea unor pachete substanțiale de acțiuni în Agroindbank și Moldindconbank, două dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova. 

10. Mai multe acorduri de liber schimb

Reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii au subliniat în cadrul reuniunii cu antreprenorii și oamenii de afaceri că Republica Moldova trebuie privită ca o destinație dezirabilă din punct de vedere al investițiilor și exporturilor inclusiv datorită avantajelor oferite în urma semnării unor acorduri internaționale majore: Acordul de Asociere cu UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Atotcuprinzător cu UE (DCFTA), Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), Acordurile economice și de liber schimb cu țările CSI, Acordul de Aderare la Organizația Mondială a Comerțului, Acordul de Liber Schimb cu Turcia. În viitorul apropiat Republica Moldova își propune să semneze un acord similar și cu Republica Populară Chineză. 

Directorul MIEPO Vitalie Zaharia a anunțat despre ”noua diplomație economică” a Guvernului de la Chișinău.

11. Continuarea reformei Guvernului

În anul 2017 a fost lansată o amplă reformare a administrației publice centrale, în rezultatul căruia din 16 ministere care existau în Republica Moldova au rămas doar 9. Reducerea și comprimarea aparatului birocratic are drept scop optimizarea cheltuielilor publice și sporirea calității serviciilor publice. 

Ca urmare a remodelării arhitecturii guvernamentale, 30% din funcții vor fi desființate iar cele rămase vor fi scoase la concurs. În următoarele trei luni urmează a fi reorganizate și autoritățile cu statut autonom din cadrul administrației publice centrale inclusiv a Inspectoratului Fiscal de Stat. Reforma respectivă va continua și în anul viitor. 

Vitalie Zaharia, directorul general MIEPO a prezentat instrumentele de suport acordate de echipa MIEPO companiilor interesate să investească în Moldova, dar și celor locale, care doresc să să-și comercializeze produsele pe piețele externe.

”Organizația noastră oferă asistență în baza principiului de "ONE STOP SHOP“ investitorilor și exportatorilor, punându-le la dispoziție toate informațiile necesare pentru atingerea scopurilor de afaceri. Începând de la consultanță privind lansarea proiectului în Moldova, vizite de studiu, legislație, baze de date cu furnizorii locali, date pentru studiile de fezabilitate, identificarea locației pentru producere până la asistență post-investițională etc. Sper că evenimentul de astăzi va pune începutul unor noi proiecte de afaceri în țara noastră”, a spus Vitalie Zaharia.

De notat că MIEPO, instituția ce gestionează activitățile de susținere și ghidare a investitorilor străini, oferă suport informațional și logistic doritorilor de a înființa afaceri în Republica Moldova, va fi de asemenea reorganizată. Aceasta va activa în regim One-Stop-Shop și va fi un jucător activ al noii ”diplomații economice” a țării, din spusele directorului organizației, Vitalie Zaharia.