Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • La Palatul Republicii pe 15 decembrie are loc Vernisajul Vinului - ”Visul unei nopți de iarnă”.
  • În perioada 12-26 decembrie MAIB vinde la licitații peste 426.000 de acțiuni nominative de clasa 1, prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.
  • În perioada 25-28 aprilie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Moldconstruct”.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.

Ministrul Economiei Dodon din 2007 îl contrazice pe președintele Dodon din 2017

1
  • Foto: colaj mold-street.com
Luni, 09.10.2017 06:16   2058
La mijlocul lunii septembrie, președintele Igor Dodon „în scopul sporirii nivelului protecției sociale a cetațenilor noștri, dar și pentru a impulsiona dezvoltarea economică a țării” a lansat pe agenda publică un set de inițiative legislative.

Una din propuneri vizează Restabilirea cotei 0 a impozitului pe venitul persoanelor juridice reinvestit.

Inițiativa președintelui, însă, în loc să conțină o fundamentare economico-financiară serioasă cu impactul potențial asupra mediului de afaceri, dar și asupra încasărilor la Bugetul Public Național, este argumentată într-o manieră manipulatorie și distorsionată. 

Cota zero, de la boom la fiasco pentru economia Moldovei

Drept argument de bază este menționat succesul introducerii cotei zero în anul 2008, chiar dacă măsura respectivă s-a dovedit a fi în cele din urmă mai mult un fiasco pentru economia națională.

Președintele explică în suportul propunerii sale că „aplicarea acestei măsuri fiscale de impulsionare a creșterii economice nu va fi o premieră pentru Republica Moldova, iar experiența perioadei în care întreprinderile aveau posibilitatea de a reinvesti profiturile obținute fără a achita impozitul respectiv, denotă efectul pozitiv semnificativ al acestei măsuri”. Potrivit acestuia, în anul 2008, când a fost aplicată pentru prima dată cota 0 la venitul din activitatea de întreprinzător reinvestit:

1. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut față de anul precedent cu 37.7%,constituind 1696 USD. Pentru comparație, din 2012, cînd cota zero a fost exclusă,  PIB per capita în Republica Moldova a înregistrat o diminuare de  circa 7% (1833 USD in 2015 față de 1971 USD în 2011).  

2. În 2008 Republica Moldova a înregistrat un adevarat boom investițional. Astfel, în urma introducerii cotei 0 și a altor măsuri de liberalizare a economiei, investitiile in activele materiale pe termen lung s-au majorat în 2008 față de 2007 cu 38.7%, atingînd echivalentul a 1.75 miliarde de dolari. Pentru comparație, acest indicator, care reflectă calitatea climatului investițional și potențialul de creare a locurilor de muncă, la finele anului 2016 a constituit 987 milioane dolari, adică aproape de două ori mai puțin ca în 2008. 

3. Stocul Investițiilor Străine Directe (ISD) în anul 2008 s-a majorat față de 2007 cu peste 700 milioane dolari. Pentru comparație, în perioada 2012-2017 acest indicator a crescut cumulativ doar cu 85 milioane dolari, fapt care denotă clar efectele negative ale eliminării cotei 0, potrivit lui Dodon. 

4. În urma introducerii cotei 0 în 2008 a crescut semnificativ profitul declarat de către agenții economici, în special de companiile mici și mijlocii, care au ieșit din umbra, diminuînd semnificativ ponderea economiei tenebre. 

Statistica îl bate pe președinte

Ca și în cazul altei analize a sale, când afirma că după semnarae Acordului de Asociere cu UE a avut loc Furtul Miliardului și embargourile rusești, și în acest caz președintele enunță niște eveimente ce au avut loc după introducerea cotei zero în 2008, dar nu explică și care este relația de cauzalitate între aceste evenimente. Or, mai mult decât atât, datele de mai sus expuse de președinte sunt și ele de natură să manipuleze, întrucât:

1. Igor Dodon nu prezintă datele privind PIB pe cap de locuitor în condiții comparabile. Spre exemplu, portalul tradingeconomics.com arată evoluția PIB per capita în Moldova exprimat în prețuri constante în dolarii anului 2010, iar după cum poate fi desprins din figura de mai jos, în realitate PIB per capita din anul 2015 este superior valorii din anul 2011, ceea ce infirmă ipoteza enuțată de președinte.

Sursa: tradingeconomics.com

2.

La fel, statistica îl contrazice necruțător pe președinte și în cazul evoluției activelor materiale pe termen lung din anul 2008. Deși acesta afirmă că acestea s-au majorat cu 38,7% datele BNS arată o creștere nominală de 18,8%, iar creșterea reală (în prețuri comparabile) a fost de doar 2,3% sau de 16,4 ori mai puțin decît cifra enunțată de Igor Dodon.

Sursa: Datele BNS

3. De asemenea, deși este adevărat că în anul 2008 Moldova a înregistrat un nivel record al investițiilor străine directe, aceasta se datorează mai degrabă conjuncturii regionale favorabile, decît ca rezultat al introducerii cotei zero. De altfel, și Romania a avut un nivel record al investițiilor străine în anul 2008 asta în condițiile în care în statul vecin la acea vreme (ca și acum) se aplica o cotă a impozitului pe venit de 16% pentru persoane juridice. Totodată, modelările unui studiu din anul 2007 arătau că „Introducerea cotei zero va avea o influenta neinsemnata asupra deciziilor investitionale”.

Ministrul Dodon din 2007 îl contrazice pe președintele Dodon din 2017

Interesant este însă faptul că deși cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice reivestit a fost aplicată timp de 4 ani (2008-2011), Igor Dodon se concentrează doar asupra primului an în care a fost aplicată. Acest lucru devine și mai curios dacă ne întoarcem cu 10 ani în urmă cînd Igor Dodon în calitate de ministru al Economiei și Comerțului prezenta în Parlament inițiativele de liberalizare a economiei. 

Răspunzînd la întrebarea unui deputat referitor la impactul acestor inițiative, ministrul Dodon a spus că „În ceea ce tine de impozitul pe venitul reinvestit zero...efectul de la această reformă urmează a fi mai vădit pe parcursul anului 2009”.

„Deoarece această reformă se implementează începînd cu 1 ianuarie 2008, pe parcursul unui an, după activitatea economico-financiară a agentului economic, acesta va lua decizia privind venitul obținut. Experiența analizată denotă că de la impozitul pe venit zero efectele parvin pe parcursul următorului an, din momentul implementarii, adica in anul al doilea”, declara în 2007 ministrul Igor Dodon. 

Însă anul 2009 de la care ministrul Dodon avea așteptări mari în privința efectului cotei zero, iar acum președintele Dodon îl omite cu desăvîrșire din argumentările sale privind reintroducerea cotei zero, s-a dovedit a fi unul de criză economică cu o descreștere economică de 6% și o prăbușire cu 1/3 a investițiilor în active materiale pe termen lung. 

Respectiv, agenții economici nu au putut profita prea mult de avantajele cotei zero, întrucît grija aacestora a fost de supravețuire și nu de a investi, iar finanțele publice s-au aflat în prag de colaps, în anul 2009 fiind înregistrat o pondere a deficitului Bugetului Public Național în PIB de 6,35%, cel mai prost indicator din ultimii 15 ani, acesta fiind inclusiv și efectul pierderii de către buget a unei părți semnificative din impozitul pe venit al persoanelor juridice.

Inițiativele lui Dodon au lovit în bugetele locale

În plus, un alt efect al cotei zero a fost și reducerea semnificativă a autonomiei financiare a administrației publice locale, crescând dependența acestora de transferurile de la bugetul de stat. Or veniturile din impozitul pe profitul companiilor constituie o parte importantă din acumulările la bugetele locale.

Deja la mijlocul anului 2009, cu propunerea de a scoate cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice reinvestit a venit Academia de Științe a Moldovei, aceasta fiind una din recomandările privind măsurile orientate la diminuarea efectelor negative ale crizei globale asupra economiei Republicii Moldova formulate de un grup de economiști printre care Grigore Belostecinic, Dumitru Moldovanu și Alexandru Muravschi. 

Astfel se propunea că „e necesar a renunța la cota nulă pe venit pentru persoane juridice, înlocuind-o cu un impozit unic de 10%”. În cele din urmă, decizia de a „reintroduce impozitul pe venitul persoanelor juridice, aplicând o singură cotă joasă de pe o bază largă și uniformă, cuprinzând toate sectoarele și regiunile” începînd cu anul 2012 a fost luată de autorități la începutul anului 2010 în contextul semnării Memorandumului cu FMI, avînd drept obiectiv „restabilirea poziției bugetar-fiscale durabile pe termen mediu”.

Nici o țară din Europa nu are cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice

Relevanța propunerii președintelui de a reintroduce cota zero a impozitului pe venitul persoanelor juridice reinvestit poate fi analizată și prin prisma experienței internaționale, iar în acest sens este de menționat că toate statele europene aplică impozitul pe venit corporate. 

Mai mult decît atît, cota de 12% aplicată de Moldova este una din cele mai competitive la nivel european, cît și regional. După cum arată datele  companiei KPMG, media globală a acestui impozit este de 2 ori mai mare (24,3%) decît în Moldova, iar la nivelul Uniunii Europene profitul companiilor este taxat la o medie de 21,5%.

Cotele la impozitul pe venit al persoanelor juridice în unele state, 2017


Sursa: KPMG

Cota zero ca și în Bahamas?

Dacă ar decide să revină la cota zero, Moldova ar intra într-o companie „selectă” formată în mare parte din jurisdicții insulare off-shore  precum Insulele Virgine Britanice, Maldive, Bermude sau Bahamas.

Ultima este apropo țara de unde anul trecut au curs bani în caznaua partidului socialiștilor, după cum arăta o investigație RISE Moldova

Eventuala reintroducere a cotei zero ar fi în contradicție cu eforturile Guvernului de a consolida veniturile asumate atît în Memorandumul cu FMI, cît și în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2018-2020 aprobat de Guvern, unde este de asemenea menționat că “cota impozitului pe venitul persoanelor juridice, care în prezent constituie 12%, va rămîne neschimbată”. 

Un proiect ce va lovi în veniturile bugetare

Având în vedere că sumele colectate din acest impozit sunt deloc de neglijat (3,36 miliarde Lei în 2016), diminuarea substanțială a acestei sume ca urmare a măsurii propuse ar face aproape imposibil ca autoritățile să poată respecta în anii următori regulile privind politica bugetar-fiscală prevăzute în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale. În plus, faptul că cea mai mare a cheltuielilor din buget sunt orientate social unde nu există spații de manevră, o scădere în veniturile bugetului public ar afecta în primul rînd cheltuielile investiționale, care în mod normal creează valoare adăugată pentru economie.

Mai este de punctat și faptul că inițiativa lui Igor Dodon este promovată cu abateri de la rigorile stabilte de lege, întrucât nu conține o fundamentare economico-financiară și analiza de impact. Or, art. 20 din Legea privind actele legislative obligă autorii de proiecte legislative ce vizează activitatea de întreprinzător să prezinte argumentarea, în baza evaluării costurilor și beneficiilor, a necesității adoptării actului normativ și analiza de impact al acestuia asupra activității de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor și intereselor întreprinzătorilor și ale statului.


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Legislația și reglementările   Evoluții și startup-uri   Reforme și politica economică  
03 Decembrie 2017 Joburi
25 Noiembrie 2017 Joburi
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close