Economist: Cum dispozitivele de recunoaștere facială vor schimba viața oamenilor

shadow
Marţi, 26.09.2017 07:12   4790
Tehnologiile care participă la scanarea și recunoașterea feței umane vor schimba într-un viitor apropiat modul cum funcționează serviciile publice și afacerile, afirmă celebra publicație britanică The Economist.

Pe lângă beneficiile economice și sociale, însă, oamenii vor avea și noi bătăi de cap cu aceste tehnologii, care vor provoca o puternică interferență în viața privată și vor crea noi probleme legate de securitatea datelor și discriminare din mai multe puncte de vedere. 

Beneficiile 

The Economist scrie că tehnologiile de recunoaștere facială sunt omniprezente în prezent și au contribuit la automatizarea multor procese economice și sociale. În Regatul Unit, de exemplu, ele ajută la identificarea persoanele prinse anterior la furtul de mărfuri în rețelele comerciale. În anul curent, poliția britanică a arestat un fanat de fotbal suspectat de huliganism înainte ca acesta să intre pe stadion. În SUA unele biserici fac uz de recunoașterea facială automată pentru a duce evidența la frecventarea slujbelor religioase. În China dispozitivele electronice ajută la verificarea identității șoferilor care prestează servicii de taxi, permite turiștilor să intre în parcurile de atracții și înregistrează zâmbete cu care utilizatorii pot achita pentru unele obiecte. Noul iPhone de la Apple ar putea să folosească aceeași tehnologie pentru a debloca ecranul de pornire. Facebook, cu o baza solidă de imagini, este capabil să selecteze reclame personalizate utilizatorilor având fotografiile postate de către aceștia și citind literalmente preferințele lor. 

Lucrurile pe care le vor face asemenea tehnologii sunt extraordinare, notează publicația, însă toate realizările pozitive au și efecte secundare. Dispozitivele digitale acum nu doar recunosc fața umană după trăsăturile principale ci și pot înțelege expresiile feței, prezicând cu o precizie uimitoare ce emoții are persoana scanată. Această capacitate permite robotului dotat cu inteligență artificial să semnaleze dacă persoana care vorbește spune adevărul, are intenții ostile sau se află sub influența unor substanțe narcotice/alcoolului. 

Unele firme analizează fețele pentru a stabili diagnoze automate în cazul unor boli genetice rare, de exemplu Sindromul Hajdu-Cheney, la o etapă mai timpurie decât este posibil în prezent.

Advertisement

Sistemele de scanare ar putea ”intui” dorințele persoanelor care suferă de autism și ajuta astfel familiei și medicilor să facă viața pacienților mai ușoară. Aceleași sisteme pot trece ușor de ochelarii de soare, machiaj și barba falsă pentru a reconstrui fața unui criminal, făcând munca polițiștilor o distracție. 

Riscurile

Pe de altă parte, notează cei de la Economist, un astfel de ajutor poate fi și dăunător, se spune în același articol. În cazul minorităților sexuale, de exemplu, cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit că ”citind” fața unui bărbat mașinile pot spune cu o exactitate de 81% dacă acesta este heterosexual sau homosexual. Oamenii pot determina corect orientarea doar în 61% din cazuri. În țările unde homosexualitatea este o crimă în conformitate cu legislația locală softurile care decodifică fața umană pun în pericol viața și siguranța multor persoane. 

Există și forme de discriminare mai puțin violente, care ar putea deveni răspândite odată cu avansarea tehnologiilor. În prezent unii patroni iau decizii în privința candidaților la angajare în baza prejudecăților pe care le au. Având, însă, programul de identificare facială ei ar putea transforma procesul de filtrare într-o rutină, setând comenzile computerului la eliminare din concurs a celor care au pielea de altă culoare, care nu inspiră inteligență sau au alte trăsături nedorite. Organizatorii de meciuri ar putea și presați să refuze unor persoane intrarea pe stadion, dacă acestea au expresia feței violentă sau arată indispuse, deși nu este secret pentru nimeni că toate sistemele de recunoaștere facială funcționează inevitabil în baza unor algoritmi care măsoară probabilitățile și nu garantează o precizie de 100%. Totodată, unele sisteme sunt testate cu date preluate de la oameni cu ten alb și ar putea să funcționeze diferit în cazul persoanelor de culoare. 

Vor avea de suferit și relațiile sociale. Dacă partenera de viață poate identifica fiecare căscat deprimat al bărbatului acasă, iar la serviciu șeful poate depista fiecare grimasă de iritare, mariajele și slujba vor deveni cu siguranță mai sincere, dar mai puțin armonioase. Astfel baza de interacțiune socială ar putea să se modifice, migrând de la un set de angajamente asumate pe încredere la calcule reci a riscurilor și remunerării derivate din informația pe care un computer o furnizează după scanarea unei fețe. Relațiile dintre oameni vor fi mai raționale dar și mai tranzacționale. 

Adio viață privată?

Potrivit publicației Economist, cel mai mare risc este legat de interferența în viața privată. Diferența cea mare între tenul uman și alte date biometrice cum ar fi amprenta digitală a mâinii constă în faptul că scanarea facială lucrează de la distanță. Dacă luăm în considerație că fețele sunt expuse în public, oricine cum un smartfon dotat cu recunoaștere facială poate utiliza programul pentru a afla identitatea unor persoane necunoscute pe care le-a fotografiat și poate utiliza ulterior informația obținută pentru acțiuni neautorizate. Corporațiile private fac eforturi considerabile pentru a obține identități din imagini pentru scopuri comerciale, iar dar multe guverne deja au avansat destul de mult în direcția respectivă. Guvernele statelor cu siguranță vor dori să profite de oportunitățile oferite de sistemele de identificare digitală. Autoritățile chineze dispun deja de o baza de imagini cu profilurile cetățenilor, iar fotografiile a jumătate din populația adultă a SUA sunt păstrate pe servere speciale la care au acces serviciile de securitate. 

Partea bună este că în țările cu regimuri democratice legislația funcționează ca un mecanism de echilibru între efectele pozitive și efectele negative. Agențiile de reglementare din Europa – spre deosebire de omologii lor americani – au încorporat un set de principii în reglementările privind protecția datelor, decretând că informațiile biometrice care ar include ”amprenta fețelor” aparțin cetățenilor din imagini și utilizarea acestor informații necesită acordul persoanelor respective. Autorul articolului consideră că a venit timpul ca domeniul să fie bine reglementat pentru a minimiza riscurile și a preveni abuzurile atât din partea corporațiilor, cât și din partea guvernelor. 



Oportunitati