Legile lui Candu, contra legilor lui Dodon

shadow
Joi, 21.09.2017 05:03   1915
Parlamentul Republicii Moldova se va întruni joi, 21 septembrie, în prima ședință plenară din sesiunea de toamnă - iarnă curentă pentru a vota repetat nouă legi ce au fost respinse de președintele Igor Dodon și să discute despre numirea ministrului apărării și despre ceea ce guvernarea consideră a fi încălcarea constituției de către șeful statului.

Spicherul parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că alte trei legi încă nu au trecut procedura de discuții în comisii și respectiv mai târziu ar putea ajunge pe agenda deputaților pentru a fi votate repetat.

Candu contra lui Dodon

Anterior Candu a susținut că de aceste legi au nevoie agenții economici și populația și că este inadmisibil ca din cauza unor interese sau orgolii a lui Dodon să aibă de suferit cetățenii Republicii Moldova.

"Considerăm că este inadmisibil ca cetățenii Republicii Moldova să fie privați de anume beneficii care aduc aceste legi, doar pentru că președintele Dodon are numite interese sau orgolii. Egoismul lui Dodon nu trebuie să afecteze viața cetățenilor", a spus președintele Parlamentului.

În replică șeful statului l-a acuzat pe Andrian Candu de manipulare a opiniei publice în ceea ce privește proiectele de legi pe care le-a întors Parlamentului.

"În acest context trebuie făcute mai multe precizări: Legile pe care nu le-am promulgat, iar Parlamentul vrea să le revoteze în regim de urgență, se referă la subiecte de importanță majoră pentru țară. La fiecare lege, pe care n-am promulgat-o au fost prezentate argumentele de rigoare", a precizat Igor Dodon într-o postare pe Facebook.

Atât Candu, cât și Dodon au vorbit mai detaliat doar de 3-4 legi, în timp ce pe agenda Parlamentului sunt 9 legi ce urmează a fi votate repetat pentru că au fost respinse de președinte.

Mold-Street a analizat succint motivele pentru care au fost respinse și cât de importante sunt ele:

1. Legea cu privire la energetică. Documentul a fost aprobat încă la finele anului 2016 și nu a fost promulgat de Igor Dodon pentru că "Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) i se acordă dreptul de a-și elabora bugetul, care mai înainte era aprobat de Parlament, și de a-și stabili de sine stătător salariile".

"Salariile în diferite instituții de stat, începând cu regulatorii și terminând cu întreprinderile și agențiile de stat nu trebuie să depășească substanțial salariile pedagogilor, medicilor și altor categorii de specialiști care sunt cu adevărat importanți pentru țară", susține Dodon.

Pe de altă parte noua lege sporește independența ANRE, conform cerințelor Pachetului Energetic III și oferă inclusiv dreptul să aplice sancțiuni financiare față de operatorii din piață.

2. Modificările din Codul cu privire la știință și inovare și Codul educației, prin care se încearcă reformarea Academiei de Științe. Potrivit lui Dodon aceste modificări vor duce, practic, la lichidarea Academiei și la izolarea sistemului educațional național de cel internațional. "Sunt absolut convins că scopul real al acestor inițiative este de a deposeda Academia de Științe de patrimoniul pe care îl deține: clădiri, terenuri, și de a-l vinde", susține șeful statului.

De altfel proiectul chiar prevede transmiterea tuturor institutelor științifice din cadrul AŞM în subordinea Ministerului Educației și gestionarea patrimoniului de o altă structură. Iar averea deținută de AŞM nu este deloc neglijabilă. Ultima evaluare, de la finele anului 2015, care nu este la valoarea pieței relevă că cele 26 de instituții din cadrul Academiei dețin un patrimoniu de circa 1,3 miliarde de lei. 

Citiți și: Bătălia pentru Academie, sau ce avere au instituțiile Academiei de Ştiințe a Moldovei

Proiectul votat de Guvern și Parlament a fost criticat de unii academicieni. De exemplu academicianul Teodor Furdui, președinte al Sfatului academicienilor, i-a adresat o scrisoare deschisă premierului cerând stoparea acestei reforme "pripite", promovate fără o coordonare cu lumea științifică și care ar fi "o greșeală fatală", ce va duce în final la "paralizarea activității științifice".

Advertisement

3. Modificările la Codul muncii care au fost adoptate și la insistența mediului de afaceri, deoarece documentul actual conține mai multe prevederi arhaice. O parte din modificări și completări transpun patru Directive ale Uniunii Europene în legislația muncii, iar altele oferă flexibilitate normelor legale la cerințele economiei de piață.

Citiți și: Sindicatele se revoltă. Pentru a atrage investiții străine Guvernul taie din drepturile angajaților

Președintele țării susține însă că acest proiect de lege "este îndreptat împotriva categoriilor social-vulnerabile ale societății, a mamelor cu mulți copii, a pensionarilor", pentru că prevede: reducerea termenului limită a concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului de la 6 ani la 4 ani; acordarea dreptului angajatorului de a rezilia din proprie inițiativă contractul individual de muncă cu persoanele care au vîrsta de pensionare; excluderea obligativității atribuirii contractului individual de muncă unui număr din registrul unității, ș.a. 

Pe de altă parte investitorii străini susțin că în formula actuală Codul muncii prezintă obstacole serioase în desfășurarea unei activități antreprenoriale eficiente.

"Relațiile flexibile de muncă reprezintă un factor important pentru crearea unei economii competitive, care să se adapteze cu ușurință la condițiile de piață", se arată în Cartea albă 2017 publicată de FIA. Totodată investitorii salută modificările la actualul cod în baza propunerilor parvenite de la mediul de afaceri, dar sugerează că e nevoie de elaborat și adopta un nou Cod al muncii.

4. Legea cu privire la tichetele de masă. Documentul al cărui "părinte" este chiar Andrian Candu, prevede instituirea unui mecanism suplimentar de protecție socială a salariaților prin oferirea tichetelor de masă, în valoare de 45 de lei. Suma va fi un supliment la salariul de bază, iar tichetele sunt destinate doar pentru a fi folosite în cantine, cafenele, restaurante sau pentru procurarea produselor alimentare în unitățile de comerț. 

Este interzis schimbul tichetelor de masă contra bani sau diminuarea salariului. Potrivit autorului, inițiativa vizează inclusiv luptă împotriva salariilor în plic și a evaziunii fiscale, iar astfel de sisteme funcționează în foarte multe țări europene, inclusiv Italia, Franța, Cehia, Ungaria, România etc. 

Igor Dodon susține încă că în spatele inițiative nobile la prima vedere, "se ascunde o evaziune fiscală de proporții". 

De altfel documentul a fost criticat și de experți care spun că nu este clar cum introducerea tichetelor de masă ar duce la soluționarea problemelor identificate.

5. Legea cu privire la prevenirea și combaterea terorismului. Documentul ar urma să asigure un cadru juridic și organizatoric al activității de prevenire și combatere a terorismului în Republica Moldova, modul de coordonare a activității subdiviziunilor specializate în prevenirea și combaterea terorismului, a acțiunilor întreprinse de autoritățile publice centrale și locale, de asociațiile și organizațiile obștești, de persoanele cu funcții de răspundere.

Dodon a refuzat să promulge legea, din considerentul că acțiunile de coordonare a întregii activități de prevenire și combatere terorismului nu mai țin de atribuțiile președintelui republicii și nici capacitatea de a decide crearea Comandamentului Operațional Antiterorist. Acestea revin instituției parlamentare, prin președintele ei.

6. Modificarea și completarea Legii cu privire la distincțiile de stat. Documentul a fost respins de șeful statului pentru că prevede instituirea de cruci, inclusiv jubiliare și comemorative, în calitate de categorie distinctă în sistemul de distincții de stat.

Potrivit lui Dodon în prezent ar exista însă suficiente distincții de stat și că introducerea de noi medalii sau cruci va necesita costuri suplimentare, care nu este clar din ce resurse vor fi acoperite.

7. Modificarea art.19 din Legea cu privire la Guvern și art.4 din Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Moldovei. Nu este clar de ce au fost respinse modificările. 

8. Modificarea și completarea Legii drumurilor (art.1, 2, 3, ș.a.) și Codului fiscal (Titlul IX, anexa nr.5, nr.6). Deocamdată nu este clar motivul pentru care au fost respinse modificările

9. Legea privind protecția mediului înconjurător (art.3, 8, 10, 15, 16). Modificările prevăd introducerea unui nou mecanism de calcul al plăților pentru poluarea mediului, precum și normele de aplicare și control al acestora. În mod special, se reduce considerabil plata ecologică la importul mărfurilor în ambalaj, precum și a ambalajului separat – ambalaj primar din material plastic, ambalaj primar compozit, ambalaj primar din aluminiu etc. – care în lipsa unui sistem eficient de reciclare, poate fi o sursă de poluare a mediului.

Motivul invocat de președinție care a întors proiectul, este faptul că inovațiile legislative vor afecta producătorii locali și favorizează importatorii. În plus acesta ar putea duce la o reducere substanțială a veniturilor bugetare, ca urmare a faptului că persoanele fizice și companiile se scutesc de "obligația de calculare și achitare la buget a taxei pentru mărfurile care în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (ambalaj din plastic și compozit ... pentru perioada de la 1 ianuarie 2017 și până la data intrării în vigoare a acestei legi".

Estimările prezentate de Președinție în baza datelor Ministerului Finanțelor arătau că pierderile bugetului de stat ar putea ajunge la circa 140 de milioane lei în anul 2017.

De notat că din nota expediată în poștă de serviciul de presă rezultă că proiectul ar fi fost inclus pe agenda ședinței deputaților, dar însă lipsește în agenda de pe pagina web a Parlamentului.

Citiți și: Cine pregătește o nouă „afacere” de milioane pe banii bugetului

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.    

 

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.



Oportunitati