"Cartea Albă este esența activității organizației noastre, din care fac parte cei mai mari și cinstiți investitori din Moldova", a declarat Alexander Koss, președintele FIA și al Consiliului de Administrație al companiei moldo-germane Südzucker Moldova.

Cartea albă, un compromis

Koss a precizat că de la lansarea precedentei Cărți au trecut doi ani și unele recomandări au fost îndeplinite, iar altele încă așteaptă o soluție din partea autorităților. Totodată el a susținut că recomandările și constatările din Cartea Albă sunt și un compromis,pentru că și membrii FIA au opinii diferite.

În acest an, Cartea albă cuprinde șapte capitole: legislația fiscală, relațiile de muncă, concurență, sistemul bancar, energetică, subiecte funciare, medicină/sănătate. Ultimele trei capitole sunt incluse pentru prima dată din structura Cărții Albe, deoarece necesită o atenție deosebită din partea autorităților.

Fiecare capitol a fost prezentat de câte un manager sau expert și conțin o evaluare a implementării edițiilor anterioare ale cărții și a noilor propuneri de îmbunătățire a climatului investițional, pe baza situațiilor specifice cu care se confruntă companiile în activitățile lor.

"Nu este normal ca legislația să fie schimbată lunar!"

Directorul Orange Moldova, Julien Ducarroz, a vorbit despre legislația fiscală care este supusă unor amendamente frecvente.

"În anul 2017 au fost aprobate și au intrat în vigoare o serie de îmbunătățiri ale legislației, care au fost prezentate în ediția precedentă a Cărții Albe și care aliniază legislația fiscală a Republicii Moldova la cele mai bune practici internaționale. Și anume: implementarea conceptului de „soluție fiscală individuală anticipată”, ameliorarea reportării pierderilor fiscale în viitor, și de asemenea modificări ce țin de perioada fiscală privind impozitul pe venit al persoanelor juridice", a precizat managerul.

În același timp el a menționat unele cazuri care pun în dificultate investitorii. "De exemplu în luna iunie a trebuit ca firmele să facă de două ori calcularea salariilor. Şi aceasta din cauza unei noi prevederi în legislație. Nu este normal ca legislația să fie schimbată lunar, măcar trimestrial, dar cel mai bine o dată pe an", a declarat Julien Ducarroz.

El a accentuat că fără o legislație adecvată în țară nu vor veni investitorii.

Pe cine favorizează Codul muncii

Un subiect mereu actual și sensibil pentru investitorii străini, este Codul muncii și prevederile rigide ale acestuia, fiind considerate arhaice. Codul muncii prezintă obstacole serioase în desfășurarea unei activități antreprenoriale eficiente.

"În versiunea actuală legislația muncii conține prevederi disproporționale în favoarea angajaților", a ținut să accentueze Sergiu Gogu, responsabil pentru resurse umane la compania SE Bordnetze.

Potrivit lui relațiile flexibile de muncă reprezintă un factor important pentru crearea unei economii competitive, care să se adapteze cu ușurință la condițiile de piață. FIA salută inițiativa Guvernului referitor la amendările actualului cod în baza propunerilor venite de la mediul de afaceri.

În replică, Grigorii Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice, a menționat cerința discriminatorie aplicată de companii tinerilor la angajare: să aibă stagiu de muncă de câțiva ani.

"Să fie taxați și cei care fac bani din Viber și Whatsapp!"

Carolina Bugaian, director financiar Moldcell s-a referit la mediul concurențial, care nu totdeauna este loial și nu asigură echilibru și echitate în relațiile dintre agenții economici.

"Pentru sectorul de telecomunicații una din chestiunile de bază este așa-zisa taxă de lux de 2,5% care este un anacronism. Ar fi ideal să fie anulată imediat, dar dacă nu e posibil măcar redusă treptat", a declarat Bugaian.

Managerul de la Moldcell a menționat și faptul că o concurență neloială fac și tot soiul de aplicații precum Viber sau Whatsapp, care permit convorbiri telefonice fără plată și care au provocat o reducere cu 30% a veniturilor companiilor de telefonie.

Carolina Bugaian a sugerat autorităților să urmărească ce măsuri vor lua statele din UE și să le aplice și în Moldova pentru a taxa Viber sau Whatsapp.  

Sistemul bancar: între cantitate și calitate

Fostul vicepremier Valeriu Lazăr a vorbit despre situația din sectorul bancar, constatând o îmbunătățire a legislației dar și a calității sectorului. "Dar de la calitate ar urma să trecem la cantitate, iar aici se atestă probleme mai ales la capitolul creditarea economiei, care este în scădere", a precizat expertul.

Totodată el a vorbit despre faptul că băncile ar urma să fie scutite de prezenta rapoarte mai multor instituții.

"Să se aplice și aici principiul ghișeului unic. Dacă băncile au prezentat rapoartele la Banca Națională, aceasta ar urma să ofere acces la ele și altor instituții", a spus Lazăr. În plus el a menționat și necesitatea găsirii unui compromis pentru reglementarea sectorului financiar nonbancar, care se dezvoltă intens în prezent.

Octavian Armașu, ministrul Finanțelor, a menționat că situația din sectorul bancar este complicată și din cauza că trei cele mai mari bănci din țară se află în continuare sub supravegherea BNM.

"Fructul interzis s-a copt!"

Alexander Koss, președintele FIA, a continuat cu subiectul funciar. Potrivit lui, reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.

"De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole. E o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor și în prezent circa 15% din terenurilie agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces", a declarat Koss.

Viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a spus că subiectele funciare, precum arendarea pământului sau vinderea terenurilor sunt sensibile pentru cetățenii țării „Pe de o parte noi înțelegem aceste constrângeri, sunt niște elemente sensibile, care vin din trecutul nostru. Cred că Republica Moldova „s-a copt” de a reveni la subiectul ce ține de proprietate asupra pământului și liberalizarea accesului la pământul agricol pentru străini.”, a afirmat Calmâc.

Demonopolizarea din medicină/sănătate

Atât statul, cât și mediul de afaceri recunosc necesitatea creării condițiilor de consolidare a sectorului medical din Republica Moldova, sporirii calității și a concurenței prin integrarea eficientă a instituțiilor medico-sanitare private. Reglementările curente sunt defectuoase din cauza unui tratament inechitabil a prestatorilor privați în comparație cu cei publici, a susținut Olga Şchiopu, directorul Medpark.

"Prioritare ar fi nevoile pacienților, nu cele ale sistemului. În acest sens cred că ar fi necesară oficializarea plăților benevole din domeniu, care ajung la două miliarde de lei pe an, în condițiile în care bugetul Casei Naționale de Asigurări în Medicină este de circa șase miliarde lei", a afirmat Şchiopu.

Potrivit ei, ar trebui se elminat monopolul statului la prestarea unor servicii medicale, cum sunt de exemplu tratarea bolnavilor de cancer.

Codașii Europei la coincinerarea și procesarea deșeurilor

Pentru o țară precum Republica Moldova, fără resurse energetice tradiționale, extinderea ofertei de aprovizionare energetică reprezintă o sarcină strategică a statului. Limitarea actuală a accesului la surse tradiționale și alternative de energie prezintă consecințe grave pentru companii, dar și pentru populație în general, a susținut Jean-Michel Pons, directorul general al companiei Lafarge.

"De ce să importăm de la sute de kilometri resurse energetice, când putem folosi ceea ce avem pe loc. Să fie legalizate procesele tehnologice de coincinerare a deșeurilor. Or la acest capitol suntem ultimii în Europa", a adăugat managerul.

”Astfel putem contribui la creșterea eficienței energetice și a eficienței utilizării tuturor resurselor, la promovarea surselor regenerabile de energie, la crearea locurilor de muncă, la reducerea emisiilor de carbon și a poluării mediului”, a mai spus directorul Lafarge.

Cartea Albă este un document cu titlu de recomandare și descrie un plan de acțiuni concret pentru ameliorarea climatului investițional din Republica Moldova. Publicația, elaborată de către experții companiilor membre FIA, este la cea de-a cincea ediție.