Sectorul bancar este cel mai expus la riscul de spălare de bani

shadow
Marţi, 19.09.2017 05:54   1635
Guvernul urmează să aprobe la propunerea Centrului Național Anticorupție (CNA) un Plan de acțiuni privind reducerea riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2017-2019.

Pentru elaborarea Planului a fost creat și un grup special format din șefi și reprezentanții de la numeroase instituții de stat, dar și structuri private, care a făcut și o evaluare națională a riscurilor în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Amenințarea internă este mai mare decât cea externă de circa 3 ori

Potrivit notei de argumentare elaborate de CNA, evaluarea a fost necesară pentru o redistribuire eficientă a resurselor în funcție de capacitatea și nivelul riscurilor identificate, dar și pentru întocmirea unui plan de acțiuni național orientat spre reducerea vulnerabilităților identificate.

"Estimarea și evaluarea situației pe sectoare facilitează analiza amenințărilor în domeniul spălării banilor, identificarea fenomenului în diferite sectoare, evidențiind sectorul în care sînt investite și legalizate produsele infracțiunii, și stabilirea atractivității acestuia", se arată în notă. 

Citiți și: Procuratura: Peste 30 de persoane figurează în dosarul Laundromat

Astfel s-a constatat că în condițiile în care piața financiară a Republicii Moldova "este mai puțin dezvoltată și integrarea în sistemul financiar global este limitată, iar climatul economic închis, amenințarea internă este mai mare decât amenințarea externă de circa 3 ori, cea din urmă fiind în creștere".

"Un aspect important identificat în cadrul procesului de evaluare națională este lipsa practicii în efectuarea investigațiilor financiare paralele în cadrul cauzelor penale inițiate, în special în cele cu un nivel înalt de amenințare", susține CNA. 

Sectorul bancar, cel mai atractiv

Potrivit Centrului Național Anticorupție, "în baza datelor acumulate și evaluate, s-a stabilit că sectorul bancar, care constituie circa 70% din PIB-ul național, este cel mai atractiv, cu un randament de risc de spălare a banilor înalt". 

Acesta este urmat de "sectorul de remitenți, care este estimat la o valoare de 15,4% din PIB, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu înalt; valorile mobiliare – 1,64% din PIB-ul național, cu un randament de spălare a banilor mediu; sectorul asigurări – 0,8% din PIB-ul național, cu un randament de risc de spălare a banilor mediu scăzut; precum și sectorul notarilor și cel imobiliar, care reprezintă în sine un sector infim, cu un procentaj nesemnificativ din PIB-ul național și cu un risc de spălare a banilor mediu înalt". 

CNA mai constată că cele mai multe analize financiare, urmăriri penale, precum și procese de stabilire a sentințelor au fost inițiate cu implicarea sectorului bancar, astfel sectorul reprezintă o amenințare ridicată.

Advertisement

Obiectivele de bază în vederea stabilirii amenințărilor în domeniul spălării banilor au constat în identificarea amenințărilor sub aspectul tipului de infracțiune principală generatoare de venituri ilicite, al originii și al sectorului implicat; stabilirea structurii produselor infracțiunii din diferite perspective; colectarea sistemică a datelor privind cauzele instrumentate; analiza amenințărilor transfrontaliere provenite din jurisdicții străine. 

Nu suntem o țintă a terorisților

Totodată, în urma sistematizării datelor și informațiilor existente, grupurile de lucru au stabilit că cele mai relevante infracțiuni generatoare de venituri ilicite la nivel național, care reprezintă o amenințare de amploare sunt traficul de droguri, corupția, traficul de ființe umane, evaziunea fiscală și contrabanda.

Cât despre riscul de finanțare a terorismului pe teritoriul Republicii Moldova, CNA susține că acesta "poate fi perceput ca fiind la nivel scăzut, datorită caracterului de tranzitare a țării și contextului global, în care țara noastră nu este percepută ca o țintă a actelor de terorism".

Deficiențe interne și externe

CNA face și o evaluare a capacității statului de a combate spălarea banilor și constată o serie de deficiențe, inclusiv și la măsurile de asigurare, și anume: sistarea, limitarea legală a aplicării măsurii asiguratorii – punerea sub sechestru, deficiențe în reglementarea confiscării speciale și confiscării extinse, inaplicabilitatea în practică a punerii sub sechestru și confiscării, lipsa unei agenții de recuperare a activelor ilicite și a mecanismului de management eficient al acestora, lipsa unor statistici clare privind aplicarea punerii sub sechestru și confiscării.

Potrivit autorilor capacitatea și resursele antrenate în proces sînt limitate în lipsa dotării cu tehnică suficientă, pregătirii profesionale adecvate și a asigurării financiare a personalului.

Se mai constată că cooperarea națională ineficientă este determinată de lipsa practicii continue privind investigarea „crimelor predicate – spălării banilor”, prin crearea grupurilor comune de lucru (doar cazuri sporadice), lipsa unui mecanism clar de cooperare la nivel național, a caracterului formal al schimbului de informații în scopul protejării „identității instituționale”, de numărul scăzut al dosarelor pe faptul spălării banilor obținuți în urma comiterii infracțiunilor predicate. 

Cooperarea internațională este apreciată ca una ineficientă, fiind marcată de termenul mare de obținere a probelor prin intermediul comisiilor rogatorii și tergiversarea termenului cauzelor penale, potrivit CNA.

Citiți și:

A fost descoperit un nou Laundromat, cel azer. Conexiunile cu Moldova



Oportunitati