O nouă formulă de privatizare - fără anunțarea prețului

shadow
Duminică, 17.09.2017 09:36   2644
În dorința de a resuscita procesul de privatizare a averii de stat Agenția Proprietății Publice (APP) a propus o nouă modalitatea de privatizare a bunurilor proprietate publică - fără anunțul prețului inițial.

Potrivit unui Proiect de Hotărâre de Guvern e vorba despre un sanatoriu, o societate pe acțiuni și o întreprindere de stat:

1. S.A. „Uzina de mașini de salubritate din Fălești"

2. Întreprinderea afiliată cu investiții străine 100% Sanatoriul „Sănătate" (Ucraina) și

3. Î.S. „Pita Service” din Basarabeasca (fabricarea și realizarea produselor de panificație).

Documentul stabilește Regulamentul cu privire la privatizarea bunurilor proprietate publică fără anunțul prețului inițial, precum și lista bunurilor respective, trei la număr. Conform Regulamentului, pot fi privatizate fără anunțul prețului inițial bunurile selectate după așa criterii ca:

bunuri imobile sau mobile expuse la vânzare de cel puțin 6 ori;

întreprinderi de stat sau municipale, societăți comerciale cu cotă majoritară publică supuse privatizării, care corespund cel puțin unuia din următoarele criterii: 

a) nu activează mai mult de doi ani; 

b) datoriile totale depășesc 67% la sută din activele societății;

c) valoarea activelor nete este negativă.

Scopul Proiectului, potrivit Notei Informative, ține de ”atragerea investițiilor private necesare revitalizării bunurilor proprietate publică supuse privatizării, expuse la vânzare de cel puțin 6 ori, dar nevândute, atragerea unui număr cât mai mare de participanți la privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenței loiale între participanți pe principii de transparență”.

Legal și nu prea

Deși Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice stipulează expres situațiile de expunere la privatizare a bunurilor publice fără anunțarea prețului inițial (în cazuri speciale, stabilite de Guvern), autorul nu argumentează criteriul de bază care servește drept motiv de inițiere a unei astfel de privatizări - ”bunuri expuse la vânzare de cel puțin 6 ori” – ori autorul pur și simplu a copiat o cerință din Legea sus-numită (art.43), care însă se referă la ”pachetele de acțiuni expuse de cel puțin 6 ori la privatizare și nevîndute se transmit, cu titlu gratuit, prin hotărîre a vînzătorului, emitentului lor ca acțiuni de tezaur dacă cota acțiunilor este mai mică de 10% din capitalul social al emitentului”. 

Este interesant și faptul că Regulamentul propus în proiect poate crea un precedent în abordarea privatizărilor fără anunțarea prețului inițial, așa cum în Nota Informativă nu găsim o analiză ce evidențiază bunurile supuse privatizării, sau o argumentare de ce a eșuat tentativa precedentă de privatizare și care ar fi alternativele privatizării fără anunțarea prețului inițial.

Când veni vorba de incompatibilitatea participanților la privatizare, autorul face o trimitere la aceeași lege privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, dar omite cele mai recente prevederi din domeniul integrității sau al declarării de avere, care au un caracter mult mai restrictiv și sunt cu titlu obligatoriu în domeniile administrației publice. 

Autorul a creat astfel o ruptură dintre proiect și alte prevederi ale legislației naționale. În aceste condiții, va fi practic imposibil de examinat legalitatea agenților publici responsabili, întrucât norma poate fi pe larg interpretată.

Obiectul privatizării 

O abaterea evidentă este faptul că lista bunurilor supuse privatizării nu este însoțită de o argumentare clară privind corespunderea acestor bunuri cu criteriile pe care le regăsim în Regulament.

Advertisement

Această argumentare lipsește și în Nota Informativă.

Per ansamblu, se creează impresia că, sub pretextul unor dificultăți în procesul privatizării bunurilor publice, se promovează norme care ar facilita (și ar crea un precedent pe baza Regulamentului din Proiect) procesul de privatizare al unor active de interes pentru anumite grupuri de persoane, în detrimentul publicului larg, fie persoane fizice sau juridice.

Această supoziție este alimentată și de faptul că vânzătorul nemijlocit al bunurilor proprietate publică – Agenția Proprietății Publice – nu prezintă un registru cu descrierea bunurilor privatizate sau care urmează a fi privatizate. Există doar o listă curentă a bunurilor supuse privatizării, unde putem găsi profilurile celor 3 obiective propuse pentru privatizare fără anunțarea prețului curent - Uzina de mașini de salubritate din Fălești, Sanatoriul „Sănătate" și Î.S. Pita Service.

Informațiile despre Sanatoriul ”Sănătate” lipsesc în general pe portalul APP, iar pentru celelalte 2 entități se propun fișe de profil formatate diferit. Nu există o uniformitate și standardizare a informațiilor. 

Dacă în cazul Uzinei din Fălești găsim cel puțin careva aspecte economico-financiare, la Pita Service acestea sunt irelevante în luarea unei decizii de privatizare. APP anunță că din anul 2007 această Î.S. nu a prezentat nici un raport financiar privind activitatea întreprinderii la Fisc, Statistică sau alte organe competente. 

Atât Uzina, cât și Î.S. dețin suprafețe importante a încăperilor (clădirilor) – peste 53 mii m2 și peste 13 ha de teren aferent, cumulativ. Încă în 2014, un raport al Curții de Conturi anunța despre carențe în ținerea Registrului patrimoniului public, ce nu conținea date privind terenurile aferente și respectiv s-au depistat abateri între datele Registrului patrimoniului public și cele ale Registrului bunurilor imobile. 

Lipsește practica bună

În acest context, este relevantă experiența cu încercările de a privatiza Tutun-CTC. Încă la finele anului 2013, Ministerul Economiei propunea (corect și corespunzător practicii internaționale) selectarea unor experți străini în evaluarea corectă a bunurilor strategice ale statului, iar specialiști urmau să primească un comision pentru servicii

La inițiativă s-a renunțat însă peste câteva luni, din considerente electorale.

Intuitiv, această practică este (cu atât mai mult) relevantă și în cazul privatizărilor fără anunțarea prețului inițial, iar practica internațională abordează privatizarea bunurilor care nu sunt neapărat strategice pentru stat. 

Deficiențele procedurale ale privatizării, inclusiv ale celei fără anunțarea prețului inițial, sunt agravate de o lipsă cronică de informare. EuroPass nu a identificat nici un registru public de privatizare a întreprinderilor de stat, nici un raport actualizat și cuprinzător despre rezultatele privatizării activelor de stat, toate aceste informații pot fi obținute doar fragmentar (și contra cost), în baza unei solicitări către Camera Înregistrării de Stat. 

Iar despre tematicile care țin de impactul privatizărilor, managementul și eficiența acestora nici nu poate fi vorba. Unele rapoarte ale Curții de Conturi care tratează problema rezultatelor privatizării au o vechime mare și nu răspund cerințelor actuale de informare.

Sunt necesare evaluările ante-privatizare

Contactat de EuroPass, Dumitru Budianschi, director de program în cadrul Expert-Grup, a evidențiat că din practica privatizărilor rezultă că Legea nu garantează eficiență pentru proces, aceasta poate fi obținută doar prin proceduri consecvente, proceduri care ar trebui să fie un subiect de consultanță. Totodată, în cazul unor privatizări fără anunțarea prețului inițial este foarte important de a avea o abordare clară pentru fiecare obiect supus privatizării, mai ales că publicul larg nu poate cunoaște detalii și subtilități privind patrimoniul bunurilor scoase la vânzare.

Din aceste considerente, sunt necesare evaluările ante-privatizare (ca și practică internațională), focusate pe situația fiecărui obiect expus la vânzare pentru a înțelege pe deplin situația internă a entității, întrucât poate fi vorba de o serie de bunuri care nu sunt expuse direct, însă ar putea să fie valorificate la o rată foarte înaltă. 

Cu titlu de exemplu servesc bunurile casate (mașini și utilaje vechi), care din punct de vedere contabil au un preț rezidual, însă ar fi o sursă importantă de venit, ele fiind comercializate ca metal uzat. O situație similară se întâmplă și cu terenurilor aferente obiectelor scoase la vânzare, iar cazul de mai sus cu Uzina de la Fălești (13,2 ha de teren aferent) este unul elocvent.

Expertul mai explică că cele mai bune practici internaționale apelează la evaluarea ante-privatizare și din considerentul că este unica soluție de a avea un audit clar până la înstrăinare, pentru că ulterior privatizării este practic imposibil de obținut date relevante despre bunului respectiv. Această evaluare are trebui să aibă un exercițiu de due-dilligence (verificarea antecedentelor, a riscurilor de investiții etc.), iar așa cum această parctică nu este răspândită în privatizările din Republica Moldova, unica soluție rămâne a fi informarea persoanelor interesate, informare care este vădit îngrădită.

În acest an Guvernul a vândut active de 121 milioane lei

În cadrul celor două runde de privatizare din acest an, statul a scos la mezat vânzare 47 bunuri  proprietate publică de stat, inclusiv 21 pachete de acțiuni la licitații pe piața reglementată, 13 bunuri la concurs comercial, 11 bunuri la licitație cu strigare și două bunuri la concurs investițional. Valoarea acestor active era estimată la 1,3 miliarde de lei. 

A reușit să vândă însă doar nouă bunuri la un preț de 121 milioane lei.

Preluat de pe EuroPass

Citiți și:

Record incredibil la privatizare: Din 640 milioane sperate s-au scos doar 640 lei

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.



Oportunitati