Astfel unul din elementele cele mai importante din cadrul reformei sistemului de achiziții publice, autoritatea de soluționare a contestațiilor, care ar urma să fie independentă și profesionistă își începe în sfârșit activitatea sa. 

Nouă luni de tergiversare

Aceasta a devenit posibil după ce pe 21 iulie 2017, cu o întârziere denouă luni, Parlamentul a selectat și numit în sfârșit membrii acestei structuri.

Astfel Viorel Moșneaga a fost numit în funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor pe un termen de 7 ani. Irina Gutnic a fost numită în funcția de director general adjunct al Agenției, iar Eugenia Eni, Angela Nani, Petru Oprea, Alexandru Ciuș și Iacob Plămădeală au fost numiți în funcțiile de consilieri pentru soluționarea contestațiilor, deasemenea pe un mandat de 7 ani.

Agenția anunță că va recepționa contestațiile prin următoarele mijloace:
- serviciile poștale, la adresa sediului Agenției: mun.Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr.162 (et.11), MD 2004;
- suport de hîrtie la sediul Agenției, cu înregistrarea imediată în secretariat;
- boxa instalată la intrarea în sediul Agenției de la et.11;
- electronic, la adresa: contestatii@ansc.md (copia scanată a contestației);
- fax: 022 820-651.

În același timp numărul de contestații depuse în ultimii ani ajungea la aproape 800 pe an. De exemplu în 2015 au fost 743, variind anual în jurul valorii de 7-8% din totalul procedurilor achizițiilor publice - o pondere semnificativă în numărul total de proceduri.

Economistul Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Indepedent Expert-Grup susținea într-un studiu că tergiversarea procesului de instituire a ANSC genera un set de riscuri pentru sistemul de achiziții publice și eforturile de a-l reforma. Printre riscurile cheie menționate erau: subminarea încrederii agenților economici în imparțialitatea ANSC; riscuri mai mari de corupție în achizițiile publice pe parcursul ultimului an; fragilitatea succeselor atinse în procesul de reformare a sistemului de achiziții publice etc.

O piață de 10 miliarde de lei

Sectorul achizițiilor publice a fost și rămâne unul dintre cele mai atractive și facile surse de bani pentru companii.

De exemplu datele AAP relevă că în anul 2014, în rezultatul tuturor procedurilor de achiziție publică, de către autoritățile contractante au fost realizate achiziții publice în valoare totală de 10,84 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei mai mult decât în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 45%.

În anul 2015, cifra a scăzut la 6,46 miliarde de lei. Dar aceasta din cauza crizei economice și deficitului bugetar de resurse, provocat de frauda bancară, care a forțat AAP să sisteze temporar aproape jumătate de an licitațiile. Ulterior au fost reluate, dar s-au tăiat sume mari, de ordinul miliardelor, prevăzute pentru achiziții de lucrări și produse.

În anul 2016, volumul total de achiziții publice a crescut cu peste un miliard de lei și a constituit circa 7,6 miliarde de lei, sau circa 5,6% din PIB.  În acest an piața achizițiilor publice ar putea ajunge și trece de 10 miliarde de lei.

Cei mai mulți bani se duc pentru achiziții de lucrări de construcție, lucrări de reparație, medicamente și produse petroliere.

Citiți și:

Noua lege a achizițiilor publice lasă deschis „robinetul” prin care se scurg banii publici