În cele ce urmează vom încerca să analizăm unele din aceste date și să arătăm cât de ușor este să le combați, să arăți că ele nu sunt adevărate.

Cifrele magice și realitatea

Filosoful și matematicianul grec Pitagora și adepții săi considerau că numerele exprimă nu numai relații cantitative, ci și calitative. Mai mult, el punea pe seama numerelor și o serie de proprietăți magice. Nu mă apuc să apreciez pe cât de adevărat este așa ceva, dar se pare că pentru mulți dintre noi numerele (cifrele) au într-adevăr un efect magic, iar frecvent – cu impact nu tocmai pozitiv.

Cel mai mult le place să se laude cu cifre pentru a demonstra că obțin rezultate autoritățile și partidele de la guvernare. Acestea frecvent folosesc cifre cu și fără treabă pentru a arăta succese remarcabile. În schimb, opoziția folosește cifrele pentru a demonstra incapacitatea celor ce se află la conducere de a guverna cu țara.

Ministerul Afacerilor Externe și drumurile cu gropi

Să luăm unul din cele mai recente comunicate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene în care sunt enumerate 10 rezultate de succes în trei ani de implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acolo se afirmă bunăoară că în trei ani au fost reabilitate 425 de kilometri de drumuri naționale cu suportul BERD și BEI.

Realitatea este că aceste drumuri de fapt urmau a fi reabilitate, dar din cauza furtului miliardului, corupției, proastei organizări, incapacității instituționale etc., la unele din ele se atestă întârzieri de mai bine de patru ani de zile la efectuarea lucrărilor. Aceste lucrări de construcție se preconizează a fi finalizate abia în 2018-2019.

Tot acolo Ministerul Afacerilor Externe mai anunță că grație unui credit al Băncii Mondiale au fost reabilitate 300 de kilometri de drumuri locale. Din datele prezentate de fostul ministru al Transporturilor rezultă că lucrările de reparație a primelor patru coridoare urmează să înceapă în anul 2017.

Cine a avut nevoie de o astfel de dezinformare? Ministrul Galbur sau, poate, premierul Pavel Filip? Am putea pune acest fapt pe seama lipsei de specialiști la Ministerul de Externe, dar cu siguranța informația veridică se putea de găsit la specialiștii de la Ministerul Economiei și Infrastructuri.

Din parcurile industriale iese fum

Dar și Ministerul Economiei și Infrastructuri distribuie uneori informații care provoacă dubii. De exemplu pe 1 septembrie 2017, a fost difuzat comunicatul precum că investițiile străine directe s-au majorat cu 24% în semestrul I al acestui an, dar după ce am scris un mesaj serviciului de presă, datele au fost operativ corectate, pentru că ar fi doar pentru primul trimestru.

Şi alte date difuzate de MEI provoacă semne de întrebare. De exemplu se anunță că în primul semestru al anului 2017, în cele 10 parcuri industriale din țară, au fost atrase investiții în valoare de 53,4 milioane lei, iar în șase ani cifra respective constituie peste 1,1 miliarde lei.

În mod normal apare întrebarea: „În primul semestru al anului 2016 ce volum de investiții a fost?” Răspunsul este necesar pentru a vedea dacă este o evoluție pozitivă sau negativă. Or, în mai 2016, același minister raporta că până la finele lunii martie 2016, parcurile au atras investiții de circa un miliard de lei.

Baza de comparație o putem culege însă din alt comunicat, din care putem constata că investițiile în parcurile industriale constituie mai puțin de un procent din totalul investițiilor în economie în prima jumătate a acestui an.

Cum Rusia a investit în Moldova 4,5 miliarde de dolari

Şi Guvernul stă bine la acest capitol. De exemplu pe pagina web a Guvernului mai stă un comunicat din 15 martie 2017 în care se anunță că 900 de companii cu capital rusesc au investit în Republica Moldova circa 4,5 miliarde de dolari.

Aceste cifre nu se regăsesc nici în una din statisticile Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cele ale Ministerului Economiei și nici în datele oficiale din Rusia.

Datele BNM relevă că la 30 decembrie 2016, soldul investițiilor străine directe era de 3,58 miliarde de dolari, adică cu aproape un miliard de dolari mai puțin decât cifra dată de Guvern privind investițiile Rusiei în Moldova.

De ce economia nu moare?

Nu putem să trecem cu vederea și folosirea și de către unii specialiști în economie a unor date manipulatorii. E cazul fostului președinte al Comisiei Buget, Economie și Finanțe din Parlamentul Republicii Moldova, Veaceslav Ioniță.

Acesta anunța pe 15 august 2016 că economia Moldovei pur și simplu moare. E adevărat că starea economiei țării nu provoacă euforie nici în rândul populației, nici nouă, dar ceea ce a surprins au fost datele folosite ca argument de fostul deputat.

„Creditarea economiei scade continuu de aproape trei ani. În trimestrul II din acest an volumul de credite acordate au constituit 34,2 miliarde lei comparativ cu 47,2 miliarde lei în 2004 Trimestrul III, o reducere cu peste 13 miliarde lei”, scrie Ioniță.

Dacă citești doar aceste cifre te apucă groaza. Ne salvează doar faptul că fostul președinte al Comisiei Buget, Economie și Finanțe a cam încurcat cifrele. Astfel cifra de 34,2 miliarde de lei, reprezintă soldul creditelor la 30 iunie 2017 și nicidecum volumul de credite acordate în trimestrul II al anului 2017.

Dacă în trei luni era acordat un astfel de volum de credite, apoi logic ar fi trebuit să vorbim despre faptul că economia duduie. În realitate volumul de credite acordate în trimestrul II a fost de doar 6,3 miliarde lei, adică de cinci ori mai puțin decât cifra anunțată de fostul parlamentar.

Şi încă o precizare. În mod straniu Veaceslav Ioniță compară datele din trimestrul II din 2017 cu situația din trimestrul III al anului 2014, exact când era în toi schema de „umflare” cu zeci de miliarde de lei a datelor financiare ale celor trei bănci din holdingul Shor implicate în furtul miliardului.

Totodată a părut foarte stranie în acest sens tăcerea autorităților, care nu au reacționat la cifrele vehiculate de expert.

Când dolarul va costa 32 de lei

Cineva ar putea spune că e o eroare care nu are efecte grave. Dar datele anunțate de Ioniță au fost preluate de mai multe mass-media, iar uneori cifrele eronate au efecte majore negative.

Acum 18 ani, o simplă știre a agenției oficiale Moldpres, difuzată pe larg de posturile de radio și TV a generat panică pe piața valutară, iar în câteva zile leul s-a depreciat brusc cu aproape 20% față de dolar. Astfel dacă la începutul lunii mai 1999 dolarul de abia ajungea la cotația de 10 lei, la 13 mai costa deja 10,5 lei, iar peste 2 zile - 11,6 lei. La casele de schimb valutar și la negru, cursul a depășit în mai 1999, 12 lei pentru un dolar.

Însăși premierul de atunci Ion Sturza a ieșit cu o declarație în care infirma posibilitatea unei astfel de evoluții.

Atunci, din cauza unei erori de interpretare a cifrelor prezentate într-un studiu al Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR) s-a difuzat o știre în care se anunța că până la finele anului 1999, dolarul va costa circa 32 de lei. În realitate un asemenea curs valutar, potrivit CISR urma să fie abia peste câțiva ani și doar în cazul unui scenariu extrem de pesimist de dezvoltare a economiei moldovenești, în timp ce cel optimist nu prezicea un curs mai mare de 12 lei, până la finele anului 1999.

Au trecut 18 ani dar până la cursul de 32 lei pentru un dolar mai este mult și puține persoane se încumetă să prezică dacă se va ajunge la un asemenea nivel.

Embargoul rusesc și denominarea leului

Şi 11 ani în urmă, imediat după ce în martie 2006, Rusia a impus embargou la vinul moldovenesc și a început a majora prețul gazelor, unii experți de la Moscova și din stânga Nistrului anunțau despre iminența unui default pentru Moldova, aducând și unele cifre în acest sens. Ba chiar o mișcare prorusă a inițiat și o campanie propagandistică susținută de mass media rusească în care se vorbea despre o posibilă denominare a leului moldovenesc.

Aceasta în timp ce toate organismele financiare internaționale anunțau deblocarea unor finanțări de zeci de milioane de dolari. Rezultatul: leul a început să se deprecieze față de dolar, iar Banca Națională a fost nevoită să iasă cu o declarație de presă în care nega existența unui asemenea pericol.

Despre responsabilitatea presei

Şirul cazurilor de acest tip ar putea fi continuat, mai ales în ceea ce privește utilizarea datelor în campaniile electorale, dar ce rost. Or, suntem siguri că oficialii de la noi vor continua să ne bucure cu noi cifre surprinzătoare, care iarăși vor fi tirajate de mass-media credulă.

De altfel, nu suntem singurii din lume. Asemenea cazuri se întâmplă în toată lumea, doar că acolo cei ce difuzează asemenea informații pierd imediat credibilitatea și aceasta reprezintă cea mai importantă penalizare. Iată acest lucru la noi nu se prea întâmplă.

În plus cred că și ziariștii ar trebui să dezvolte capacitatea de a pune la îndoială și de a verifica cifrele vehiculate de unii politicieni și guvernanți. Or aceștia vor continua să manipuleze cu cifrele, în speranța că nimeni nu o să le verifice, iar campania electorală care se apropie ar putea fi un teren prielnic pentru astfel de acțiuni.

 * * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie.   

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.