Un exemplu relevant în acest sens este o modificare a Legii achizițiilor publice de anul trecut care a avut drept efect împovărarea substanțial a activității Farmaciei Universitare “Vasile Procopișin” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițeanu” prin obligarea de a efectua proceduri de achiziții publice la procurarea medicamentelor. 

Acum, o inițiativă a deputatei democrate Valentina Buliga vine să soluționeze această problemă, însă după cum constată specialiștii de la CNA, pe lângă rezolvarea problemei date, inițiativa conține riscuri de eludare a cadrului legal la achiziționarea medicamentelor.

Cum a apărut problema

În septembrie 2016, Parlamentul a votat o serie de modificări la Legea privind achizițiile publice, iar printre acestea se număra și abrogarea lit.k) al aliniatului (1) din art.4 din Legea 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice. Litera k), alineatul (1), articolul 4 din legea menționată, prevedea cu titlu de excepție că dispozițiile Legii cu privire la achiziții nu se vor aplica „contractelor de achiziții publice care au ca obiect achiziția de bunuri în scop de revânzare". 

Odată cu abrogare acestei dispoziții, farmacia universitară a fost pusă în situația de a achiziționa medicamente pentru exercitarea activității de asistență farmaceutică a populației prin procedurile de achiziții publice, fiind astfel unica farmacie de tip deschis din cele circa 1.260 existențe în Republica Moldova, impusă să activeze în asemenea condiții.

Au schimbat legea bazîndu-se pe o Directivă europeană abrogată

Atunci cînd au operat modificarea legislativă menționată mai sus, autorii au argumentat excluderea contactelor de achiziții publice care au ca obiect achiziția de bunuri în scop de revînzare din excepțiile de la prevederile Legii privind achizițiile publice, “dat fiind faptul că Directiva 2004/18/CE la care este armonizată nu prevede asemenea excepții”. 

Curios este faptul că Directiva la care se face referință în septembrie 2016 a fost abrogată și respectiv nu mai este în vigoare din luna aprilie 2016.

Ce propune Valentina Buliga?

Pentru a readuce activitatea farmaciei universitare la situația de pînă la adoptarea modificării de anul trecut, deputata Valentina Buliga propune completarea art. 4 alineat 1 din Legea privind achizițiile publice cu litera t) prin care cu titlu de excepție prevederile legii date să nu se aplice contractelor încheiate de farmaciile universitare, care au ca obiect achiziția de medicamente în scopul exercitării activității didactice și de asistență farmaceutică.

În Nota de argumentare se menționează că organizarea și desfășurarea procedurilor de achiziții publice pentru  întreg sortimentul de medicamente necesită surse suplimentare de resurse umane și timp pentru a realiza continuu acest proces, iar din acest motiv în anumite intervale de timp se constată “lipsa sortimentului pe anumite poziții și imposibilitatea asigurării cererii din partea pacienților, care se reflectă negativ nu doar asupra rezultatelor activității economico-financiare, dar și asupra sănătății publice”.

Totodată, este explicat că imposibilitatea procurării medicamentelor prin achiziții publice rezultă din dimensiunea mare a sortimentului de medicamente, produse farmaceutice și parafarmaceutice de peste 9 mii de poziții. 

Potrivit estimărilor prezentate de autor, piața farmaceutică din Republica Moldova este caracterizată de un nivel scăzut de stabilitate a sortimentului, anual de pe piață dispărînd circa 500 de poziții de medicamente, care sunt substituite de alte tipuri de produse ce sunt autorizate, respectiv în contextul planificării achizițiilor publice este „imposibil de determinat cantitatea anuală necesară pentru fiecare din aceste poziții”.

CNA recomandă nepromovarea proiectului

Pe de altă parte, după analiza inițiativei și a notei informative, CNA concluzionează în expertiza anticorupție că “scopul declarat de autor nu corespunde scopului real”. Potrivit raportului, „există suspiciuni că prevederile proiectului promovează un scop ascuns de legalizare a unui mecanism camuflat de eludare a achiziționării medicamentelor sub pretextul „exercitării activității didactice de către farmaciile universitare" exceptând procedura de achiziție publică”. 

De asemenea, se menționează că în prezent, achiziționarea de medicamente pentru necesitățile sistemului de sănătate se desfășoară în baza Regulamentului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1128/10.10.2016 care reglementează mecanismul pentru utilizarea eficientă și optimă a mijloacelor financiare disponibile în sistemul de sănătate, în scopul organizării achiziției publice de medicamente, alte produse de uz medical și dispozitive medicale pentru asigurarea necesităților instituțiilor medico-sanitare republicane, municipale, raionale, departamentale, inclusiv medico-sociale subordonate Ministerului Sănătății, și altor persoane juridice, promovând eficiența, inofensivitatea, calitatea și accesibilitatea.

Astfel, constată raportul CNA, interesele promovate, pe de o parte, sunt în favoarea persoanelor responsabilele din cadrul Farmaciei Universitare deoarece facilitează procedura de achiziționare a medicamentelor, pe de altă parte, aceste interese sunt în detrimentul interesului public deoarece se instituie „o pârghie legală" de eludare a prevederilor din domeniul de achiziționare a medicamentelor, ceea ce va periclita utilizarea eficientă a banilor din sistemul de sănătate; publicitatea și transparența procedurii de achiziție; concurența loială între agenții economici, precum și tratamentul egal, imparțial și nediscriminatoriu între aceștia. 

Un alt element de incertitudine desprins din raportul CNA vizează determinarea numărul farmaciilor universitare care vor cădea sub incidența prevederilor proiectului. Astfel, dacă în nota informativă este menționat că Farmacia Universitară Vasile Procopișin este o instituție didactică, de tip deschis (comunitară) în care este integrată producerea și realizarea medicamentelor cu procesul de instruire a studenților și rezidenților. 

Tipul acestei farmacii este prevăzut în art. 19 din Legea cu privire la activitatea farmaceutică, fiind unica de așa tip în Republica Moldova. În același timp, în proiect numărul farmaciilor universitare sunt utilizate la plural, respectiv „formularea neclară a beneficiarilor, determină posibilitatea de a le interpreta diferit în diferite situații, fără a ține seama de cadrul normativ”.

Proiect promovat netransparent

Același raport al CNA mai atrage atenție asupra faptului că autorul proiectului nu a asigurat informarea publicului referitor la inițierea elaborării prezentului proiect de decizie. În consecință, se constată „omiterea unei etape esențiale ale procesului de asigurare a transparenței procesului de elaborare a deciziilor, statuată la art.8 lit.a) din Legea nr.239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional”.

Astfel, având în vedere că „autorul nu a asigurat informarea publicului referitor la inițierea elaborării, precum și faptul că nu a respectat termenul de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor pe marginea proiectului, se constată nerespectarea rigorilor de transparență decizională”.

Totuși, este de menționat faptul că anumite constatări ale CNA par pe alocuri exagerate. Spre exemplu, raportul dat ajunge la concluzia despre „obligativitatea Farmaciei Universitare de a achiziționa medicamentele necesare pentru exercitarea activității didactice și de asistență farmaceutică din contul mijloacelor financiare ale instituției publice (Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu") în conformitate cu Regulamentul privind achiziționarea de medicamente, alte produse de uz medical și dispozitive medicale pentru necesitățile sistemului de sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1128/10.10.2016”, asta în timp ce în nota de argumentare a inițiativei este menționat clar că din punct de vedere al activității economice farmacia dată este de facto „o subdiviziune la autogestiune internă a Universității de Medicină și își acoperă toate cheltuielile din propria activitate”.

Totodată, din punct de vedere al logicii economice, Regulamentul privind achiziționarea de medicamente menționat mai sus vizează instituțiile medicale care sunt în mare parte doar consumatoare de resurse bugetare, cum ar fi spitalele, în timp ce farmacia universitară este în realitate în situația de a concura cu celelalte farmacii private de pe piață, iar impunerea acesteia de a efectua achiziții publice, reieșind din dificultățile menționate mai sus ce se desprind din nota de argumentare, o face vădit mai puțin competitivă.

Câte farmacii avem

De notat că potrivit datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale la 1 ianuarie 2017 în Republica Moldova existau 2.085 de întreprinderi și filiale farmaceutice, în scădere cu 89 unități față de nivelul de la 1 ianuarie 2016. Din acestea, 1164 sunt farmacii comunitare, în scădere cu 98 de unități, 99 farmacii spitalicești, cu șapte unități mai puțin ca în 2015.

Reducerea este explicată prin sistarea activității farmaciilor individuale, amplasate în localitățile rurale din motivul insolvenței.

Preluare de pe EuroPass. 

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.