Va deschide oare noua lege a petrolului portița pentru noi prospecțiuni?

shadow
Vineri, 18.08.2017 07:00   2066
După ce a aprobat concesionarea pentru 49 de ani a dreptului de desfășurare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu ulterioara lor exploatare, Ministerul Mediului a venit la finele anului trecut cu un nou proiect.

După ce a aprobat concesionarea pentru 49 de ani a dreptului de desfășurare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu ulterioara lor exploatare, Ministerul Mediului a venit la finele anului trecut cu un nou proiect. 

Este vorba de o Lege a Petrolului, documentul fiind în prezent la etapa de avizare finală. Proiectul a atras atenția atât prin statutul ”excepțional”, cât și datorită unor prevederi normative nereușite.

În Nota Informativă se spune că Proiectul de Lege ”prevede stabilirea cadrului juridic privind cercetarea și exploatarea substanțelor minerale combustibile – hidrocarburi (petrol și gaze naturale)”. 

Argumentul principal este că Strategia Energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 prevede efectuarea lucrărilor de prospecțiune în perioada 2017-2018 pentru a identifica capacitățile și rezervele de petrol și gaze naturale ale țării și, astfel, aceste acțiuni necesită un cadrul juridic prin care să fie reglementate.

Proiectul prevede reglementarea de către stat a prospecțiunilor petroliere, modul de transmitere în folosință a terenurilor pe care se efectuează operațiunile, aspectele tranzitului și transportului magistral de petrol, cerințele generale de siguranță în domeniul reglementării tehnice a petrolului, precum și măsuri de protecția a mediului și de concesionare a activităților petroliere.

O lege superioară altor acte legislative

Primul lucru curios este că lucrările de prospecțiune și extragere nu sunt activități noi pentru Republica Moldova – ele au avut loc și în perioada sovietică, și după declararea independenței – însă până nu demult nu au existat suficiente temeiuri pentru elaborarea unei legislații distincte în acest domeniu. 

Deși autorul Proiectului enunță necesitatea unei Legi a Petrolului prin perspectiva lucrărilor de prospecțiune și exploatare, cât și în contextul Strategiei Energetice a țării, acesta evită să explice de ce concesiune petrolieră se atribuie în conformitate cu Legea Petrolului și deci acționează prin derogare de la legislația privind parteneriatul public-privat și concesiuni (de reținut că cazul Republicii Moldova nu poate fi echivalat cu cel al României în ceea ce privește rezervele și amploarea exploatațiilor de hidrocarburi).

Mai mult, Ministerul Mediului mai introduce în proiect o normă neclară, ca să nu-i spunem ”stranie”. Aceasta prevede că, în caz de divergențe între prevederile Legii Petrolului și prevederile altor acte normative relevante în reglementarea operațiunilor petroliere, se va da prioritate prevederilor Legii Petrolului. 

Această prevedere creează situații de coruptibilitate întrucât autorul din start poziționează Legea Petrolului drept una ”de excepție”, instituind un cadru juridic ambiguu și discreționar în aplicare. Excepționalitatea se bazează pe o tehnică legislativă defectuoasă, determinată de lipsa prezentării condițiilor privind necesitatea instituirii unui act de excepție (apropo, potrivit Legii nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative, actul legislativ de excepție reglementează raporturile sociale generate de situații excepționale), dar și lipsa stipulării efectului social și al locului Legii Petrolului în sistemul legislativ național.

Cu atât mai ambigue este situația cu cât, din luna mai 2017, în Parlament a fost înregistrat Proiectul Legii privind concesiunile de lucrări și servicii, care reglementează de facto regimul juridic aplicabil și normele de atribuire și executare a contractelor de concesiune. O altă relație prejudiciată între normele juridice ține de lipsa referinței prin derogarea Proiectului Legii Petrolului de la Codul Subsolului, care ”reglementează relațiile miniere în vederea asigurării folosirii raționale și complexe a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală și altor necesități ale economiei naționale […]”.

Advertisement

În așa fel, cadrul juridic ce reglementează domeniul concesiunii urmează a fi dezmembrat, iar concurența normelor de drept nu va întârzia să apară. Un exemplu elocvent este și faptul că, art. 7 din Proiectul de Lege (care indică competențele autorității din domeniu – Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale - AGRM) indică execuția, de către Agenție, a altor atribuții conform legislației în vigoare, fără a face trimitere expresă la Legea Petrolului, care se vrea a fi o lege cadru pentru domeniul petrolier.

Devieri legislative și de reglementare

Prevederile majore ale Proiectului de Lege denotă o permisivitate foarte largă (dacă nu eronată) în ceea ce ține de statutul și reglementarea activității concesionarului. Astfel, art. 10, art. 31 sau art. 37 stabilesc norme care contribuie la crearea unor fenomene manipulatorii și discreționare. Acestea prevăd, printre altele, că entitățile care au obținut dreptul de a realiza operațiuni petroliere în Republica Moldova trebuie să mențină o filială sau o sucursală cu sediul în țară, însă Proiectul nu prevede nici un prag minim de capital/active de care acestea să dispună pe perioada executării contractului de concesiune. 

În aceeași ordine de idei, titularul contractului de concesiune poate transfera altei entități drepturile asumate, doar cu aprobarea prealabilă a autorității competente (Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale), și poate să se asocieze cu alte entități în ideea executării operațiunilor petroliere. În ambele cazuri, autoritatea competentă (nu Guvernul) va ”verifica” capacitatea tehnică și financiară a operatorilor, însă (surpriză) neavând criterii clar prestabilite. Mai mult, titularul concesiunii va garanta executarea lucrărilor printr-o scrisoare de garanție (!).

În așa fel, se diminuează importanța acordului de bază al concesionării și apar riscuri semnificative în consecvența aplicării normei, întrucât delegarea drepturilor de concesiune de la titular altor entități, dar și subcontractarea au aceleași efecte rezultative, însă sunt prost monitorizate și acordate în baza unor acorduri la nivel de Agenție de Stat, fără garanții sociale și economice. Acordul ”în scris” al funcționarilor autorității competente nu poate fi considerat un filtru relevant.

Citiți și: 

Câteva detalii puțin cunoscute despre Frontera și contractul de concesiune

Bătălia pentru petrolul moldovenesc. O firmă în faliment va căuta petrol în Moldova

Guvernul Filip a concesionat circa 40% din teritoriul Moldovei unui offshore

Lege la discreția funcționarilor

O altă ”inovație” legislativă în Proiect ține de condițiile de desfășurare și organizare a apelului public de ofertă – care este un termen ”împrumutat” din legislația României, însă nu este definit prin Lege în Republica Moldova. Aici criteriile de desemnare a câștigătorului sunt aprobate de Guvern, iar condițiile și criteriile de participare la concurs sunt stabilite și de către AGRM, organ de care depinde și desfășurarea concursului. Tot aici, autorul Proiectului acordă AGRM dreptul să solicite în cadrul ofertelor publice ”și alte documente stabilite de autoritatea competentă”, în loc să le stabilească expres în condițiile de concurs  și să elimine astfel riscul de manipulare a rezultatelor. 

Proiectul Legii Petrolului a dat dovadă de lipsuri nu doar la nivel de tehnică legislativă, dar are lacune și la conținut și estimarea impactului. 

Preluând apriori câțiva termeni din exterior, Ministerul Mediului au încărcat Proiectul cu terminologie ambigue și conflicte de norme, fără a stabili (conștient sau nu) așa prevederi importante cum ar fi procesul de monitorizare al entității căreia concesionarul îi atribuie drepturile de concesiune, sau al subcontractantului. Interferența atribuțiilor AGRM și ale Guvernului face și ea parte din aceste scăpări, lăsând la discreția instituțională modul de a acționa într-o situație sau alta.

Au căutat petrol și rușii și americanii

Lucrări de cercetare geologică în sudul Moldovei, cu scopul extragerii de țiței și gaze naturale, au fost inițiate în epoca sovietică, dar au fost conservate după ce în anii ’70 ai secolului trecut în Siberia au fost descoperite zăcăminte uriașe de hidrocarburi.

Actualmente sunt cunoscute 3 zăcăminte pe teritoriul Republicii Moldova: două de gaze naturale la Victorovca (Cantemir) și Berești (Ungheni) și unul de țiței la Văleni (Cahul). Rezervele cumulate de gaze din cele două zăcăminte sunt estimate la peste 1,2 mlrd de metri cubi, iar în cea de țiței – circa un milion de tone, dintre care potențialul de extragere este de circa 300.000 de tone.

Unele evaluări au arătat că potențialul exploatabil de țiței în perimetrul teritoriului Moldovei ar putea fi mai mare de cinci milioane tone, iar cel de gaze naturale de 16 miliarde metri cubi.

Pentru aceasta ar fi necesară efectuarea de forări la adâncimi mai mari, de 3.000-7.000 metri. 

Imagine: Zona de interese economice ale companiei Frontera Resources (fronteraresources.com). 

În anul 1995 compania americană Redeco a obținut fără vreo licitație contractul de concesiune a lucrărilor de exploatare de gaze naturale din sudul țării pe o perioadă de 20 de ani, însă peste un deceniu Guvernul a reziliat contractul pe motiv de nerespectare a obligațiilor asumate. Drepturile de concesiune au fost astfel transmise companiei SRL Valiexchimp în 2007 și nu includ prospecțiunea și explorarea resurselor de țiței și gaze în Republica Moldova.

Noua concesiune, în favoarea unei alte companii americane, Frontera, pentru o perioadă de 50 de ani, a ridicat în societate o serie de întrebări referitoare la fezabilitatea prospecțiunilor din Moldova și scopurile exploatării zăcămintelor.

Astfel se constată că Frontera se confruntă cu grave probleme financiare, iar cotația acțiunilor sale la bursa de la Londra a scăzut în 2016 de șapte ori, ceea ce reflectă pesimismul investitorilor și perspectivele sumbre ale companiei.

În anii 2011-2015 compania a lucrat în pierdere, iar veniturile sunt în scădere. De exemplu în anul 2015 la o cifră de afaceri de 3,7 milioane de dolari obținute din vânzările de petrol și gaze, pierderile au constituit 20,5 de milioane de dolari.

Frontera Resources se află într-un litigiu cu guvernul Georgiei pentru că a încercat să se sustragă de la plata unei datorii de 30 milioane de dolari până la 1 august 2016. Compania din SUA susținea că datoria ar urma să fie plătită de subsidiara Frontera din Georgia, care a inițiat între timp o procedură de faliment.

Preluare de pe EuroPass

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”. 



Oportunitati