Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • La Palatul Republicii pe 15 decembrie are loc Vernisajul Vinului - ”Visul unei nopți de iarnă”.
  • În perioada 12-26 decembrie MAIB vinde la licitații peste 426.000 de acțiuni nominative de clasa 1, prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.
  • În perioada 25-28 aprilie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Moldconstruct”.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.
  • La Chișinău are loc expoziţia specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ”Food & Drinks” (10-13 mai 2018).
  • În perioada 10-13 mai 2018 are loc expoziția internaţională de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare ”Food Technology”.
  • Pe 25-26 iunie 2018 la centrul Moldexpo din Chișinău are loc festivalul gratarului ”BBQ Fest”.

FMI: Cetățenia pe bani poate aduce milioane, dar ne poate băga în belele

1
  • Pașapoarte în schimbul investițiilor
    Foto: mold-street.com
Miercuri, 16.08.2017 06:35   3399
Republica Moldova este codașă la nivel european în atragerea investițiilor străine, iar pentru a contribui la sporirea atractivității investiționale a țării autoritățile s-au gândit să facă uz de un instrument utilizat de mai multe state – acordarea cetățeniei prin investiție.

Și pentru că la modificarea legii cetățeniei, CNA a nuanțat mai multe riscuri, iar proiectul privind modalitatea de implementare a normelor de acordare a cetățeniei prin investiție pregătit recent de Ministerul Justiției a generat critici dure din partea organizațiilor anti-corupție și atenție din partea presei internaționale, am decis să dezvoltăm subiectul prin prisma experienței internaționale și cum se pliază comparativ proiectul în contextul dat, având în vedere și că deputatul democrat Sergiu Sîrbu dă asigurări că „modificările sunt în strictă conformitate cu toate standardele și practicile europene”.

Modificări legislative contrare interesului public

Cadrul legislativ privind posibilitatea acordării cetățeniei străinilor prin investiție a fost ajustat în decembrie 2016 atunci când în Legea cetățeniei a fost introdusă modalitatea de acordare a cetățeniei străinilor sau apatrizilor care respectă cumulativ următoarele condiții:

are o bună reputație economică și financiară;

nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului;

varsă contribuția la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau a efectuat și menține, pentru o perioadă de 60 de luni, investiții în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, aprobate de Guvern.

Totodată, stabilirea valorii minime a contribuției la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă și a investiției în unul din domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova, precum și modalitatea ei a fost plasată în responsabilitatea Guvernului.

La momentul efectuării modificărilor legislative punctate mai sus, CNA a menționat în expertiza anticorupție aferentă inițiativei date că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public”, iar „acordarea posibilității obținerii cetățeniei prin instituirea procedurii simplificate creează un pericol iminent și direct la adresa securității Republicii Moldova”.

În ce condiții un străin va putea obține cetățenia prin investiție

Ulterior, conform obligațiilor, la 27 iunie, Guvernul prin intermediul Ministerul Justiției a propus spre consultări publice un proiect de regulament cu privire la regulile de acordare a cetățeniei prin investiție, care prevede că cetățeanul străin sau apatridul care aplică pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiție trebuie să întrunească următoarele condiții:

Efectuarea unei contribuții nerambursabile de cel puțin 100.000 euro la „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova” sau derularea unei investiții timp de 5 ani de în valoare de cel puțin 250.000 euro în unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova. Drept „domenii strategice” au fost luate sectorul imobiliar și piața hârtiilor de valoare de stat (HVS). Este evident că formularea de domenii strategice este una mai puțin inspirată, având în vedere că potrivit documentelor de politici precum Strategia de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020, alte sectoare sunt strategice pentru economia națională. Alegerea sectorului imobiliar și a pieței HVS s-a făcut mai degrabă din rațiunea posibilității de a controla mai ușor efectuarea investițiilor de către solicitanții de cetățenie prin investiție, aceste sectoare fiind des luate drept referință și în alte state.

Lipsa datoriilor la bugetul public

Nu prezintă un pericol sau risc pentru ordinea publică 

Deține o bună reputație economică și financiară

De notat că și în trecut cetățeni străini cu bani obțineau cetățenia Moldovei în condiții nu tocmai transparente, iar dacă și plăteau bani pentru asta, aceștia nu ajungeau în vistieria statului. Elocvent este cazul bancherului rus Gherman Gorbunțov (fugar la Londra, unde se ascunde de justiția din Moldova), care a primit în iulie 2009, cetățenie în condiții foarte suspecte, și se vehiculează că a plătit între 500.000 și un milion de dolari. 

În decretul semnat de Vladimir Voronin,se precizează că cetățenia a fost acordată în baza art 24, alin 2 din Legea privind acordarea cetățeniei "În interesele republicii și în cazuri excepționale, cetățenii unor alte state pot deveni și cetățeni ai Republicii Moldova, prin decret al Președintelui Republicii Moldova.

Dacă s-ar fi verificat în condițiile proiectului de Regulament promovat de Ministerul Justiției, apoi Gorbunțov nu putea primi cetățenie pe bani, deoarece pica punctul - Deține o bună reputație economică și financiară.

Riscuri de legalizare a mijloacelor de proveniență dubioasă

Transparency International – Moldova a criticat dur proiectul propus, accentuând printre altele într-o notă de poziție că „aceste prevederi legale creează riscuri majore de legalizare, direct sau indirect, personal sau prin persoane interpuse, a mijloacelor financiare de proveniență dubioasă”, iar „comercializarea cetățeniei Republicii Moldova contra unor bunuri cumpărate aici nu ar fi altceva decât o formă de absorbție temporară a resurselor financiare din afară cu perspective de deformare a pieței interne”. 

Pe de altă parte, într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul justiției Vladimir Cebotari susține că „astfel de programe există în foarte multe state ale lumii, chiar multe state ale UE, dar și SUA, Canada, Australia.

De aceea nu este nimic ieșit din comun, ci este un mecanism simplificat prin care statul ar putea să atragă persoane interesate să facă investiții în Republica Moldova.” 

Totodată, ministrul dă asigurări că „Mecanismele sunt gândite în felul în care să nu vină în conflict cu normele cu privire la libera circulație în UE. Este un mecanism foarte dur de verificare a reputației și dacă individul prezintă sau nu un risc pentru securitate.”

Și socialiștii doreau regim simplificat de acordare a cetățeniei

Este de menționat faptul că socialiștii au venit cu o inițiativă de acordare a cetățeniei în regim simplificat încă în octombrie 2015. Proiectul înaintat de deputatul Vasile Bolea prevede 2 condiții de bază pentru o persoană străină pentru a obține pașaport moldovenesc:

Are ședere legală și continuă pe teritoriul Republicii Moldova cel puțin în ultimele 6 luni

Deține un milion de euro în băncile comerciale din Republica Moldova, sumă ce nu poate fi retrasă pe un termen de 3 ani.

Legătura dintre atacurile teroriste din SUA și programele de cetățenie economică

Cetățenia prin investiție nu este o inovație moldovenească, iar FMI a dedicat o analiză acestui subiect, explicând și popularitatea acestui concept.

„Creșterea rapidă a bogăției private, în special în economiile emergente, a condus la o creștere semnificativă a oamenilor bogați interesați de o mobilitate globală mai mare și de mai puține obstacole în ceea ce privește călătoriile, impuse de restricțiile de vize, care au devenit din ce în ce mai împovărătoare după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Acest lucru a determinat o proliferare recentă a așa-numitelor programe de cetățenie după investiție sau de cetățenie economică, care permit persoanelor cu venituri ridicate din țările în curs de dezvoltare sau din economiile emergente să obțină în mod legitim pașapoarte care să faciliteze călătoriile internaționale. În schimb, țările care administrează astfel de programe primesc o investiție financiară semnificativă în economia lor internă”.

Proiectul moldovenesc - inspirat din Serbia

Dintre statele europene care dezvoltă asemenea programe, printre cele mai competitive în termeni de costuri și condiții sunt Serbia și Bulgaria, motiv pentru care EuroPass a intrat mai mult în detalii privind condițiile acestor țări pentru a compara cu ce se propune acum în Republica Moldova (în Letonia investiția minimă e de 35.000 de euro, dar perioada necesară e de 10 ani). Astfel, în anul 2016 guvernul sârb a introdus 3 opțiuni pentru potențialii investitori pentru a putea obține cetățenia economică și anume:

Efectuarea unei donații de 100.000 euro în Fondul de Dezvoltare al Guvernului

Efectuarea unei investiții de minimum 250.000 euro în sectorul imobiliar din Serbia sau

Deschiderea unei afaceri în Serbia cu investiții minime de 500.000 euro. Pentru aceasta potențialul investitor trebuie să prezinte un Plan de afacere Ministerului Economiei, iar pentru a fi eligibil pentru cetățenie bugetul anual de salarii al afacerii trebuie să fie de minim 100.000 euro, acesta trebuind să angajeze și minim 4 cetățeni sârbi.

Proiectul autorităților noastre pare să fi fost parțial inspirat din modelul din Serbia, existând mai multe similitudini. Totuși, ceea ce pare să lipsească cu desăvârșire în proiect sunt Taxele de aplicare și de due dilligence. După cum rezultă și din analiza FMI, care face o generalizare a programelor în diferite state ale lumii „Costul și design-ul programelor variază în funcție de țară, însă cel mai mult implică o investiție inițială, în sectorul public sau privat, combinată cu taxe semnificative pentru aplicare și o sumă care să acopere costurile de due diligence”. 

Revenind la modelul sârbesc, acesta conține taxe adiționale substanțiale. De exemplu, pentru un străin ce dorește să obțină cetățenia sârbă prin investiții de minimum 250.000 euro în imobiliare, acesta mai are de achitat adițional:

taxă guvernamentală de 25.000 euro

taxă pentru efectuarea due dilligence (verificarea integrității solicitantului) de 7.500 euro

Taxe similare se percep și în cazul efectuării unei donații de 100.000 euro în Fondul de Dezvoltare.

În acest context, generozitatea autorităților din Moldova de a nu aplica nici o taxă adițională este suspectă și de neînțeles. Chiar dacă oficialii moldoveni încearcă să ne convingă că există filtre de securitate destule în lege, efectuarea unui control eficient și profesionist al integrității pentru un străin poate necesita resurse importante. 

În plus, taxele adiționale au rolul și de a responsabiliza potențialul cetățean în demersurile sale, mai ales în contextul în care proiectul moldovenesc oferă posibilitatea de a obține cetățenia prin simpla creditare a statului prin intermediul HVS.

De altfel, Bulgaria este un alt exemplu de referință, mai ales dacă vorbim de posibilitatea oferirii cetățeniei prin intermediul procurării HVS, iar diferențele de acolo față de ce se propune la noi la fel merită de a fi luate în seamă și anume:

Suma minimă de procurare a obligațiunilor de stat bulgare este de 512.000 de euro pentru un termen de 5 ani (în Moldova – 250 mii)

HVS în care investește un străin pentru a obține cetățenia bulgară sunt fără de dobândă, în timp ce în Republica Moldova statul ar urma să plătească și dobândă cetățeanului străin

Perioada de obținere a cetățeniei la fel diferă. Dacă în Republica Moldova cetățenia ar urma să fie oferită străinului imediat după examinarea dosarului, în Bulgaria străinul obține mai întâi calitatea de rezident după aproximativ 6 luni de la efectuarea plasamentelor în obligațiunile de stat, iar aplicarea la cetățenie este posibilă doar după al 5-lea an.

De altfel, cu excepția Serbiei, care acordă cetățenia imediat la costuri investiționale relativ mici, asemenea practică de acordare imediată a cetățeniei este specifică în mare parte doar statelor mici insulare precum Antigua și Barbuda, Dominica, Grenada sau contra unor sume impunătoare cum este cazul Ciprului (2,5 milioane euro). 

În majoritatea statelor însă, cetățenia prin investiție nu se obține imediat, ci de regulă după derularea investițiilor, inițial străinilor fiindu-le acordat doar permis de ședere, iar în afară de Bulgaria pot fi aduse numeroase exemple, precum Franța, Grecia, Spania, Portugalia, Letonia, Ungaria etc.

Însă generozitatea autorităților noastre nu se oprește aici asupra acestui aspect. Astfel, conform p. 17 din proiectul propus de Ministerul Justiției, în cazul nerespectării condiției de efectuare și menținere a investiției conform prevederilor „persoana care a obținut cetățenia prin investiție răspunde pecuniar în limita valorii investiției neefectuate și nemenținute. Ministerul Economiei, în temeiul actului de constatare al Comisiei privind neefectuarea și nemenținerea investiției va solicita prin intermediul instanței de judecată, de la persona fizică care a obținut cetățenia prin investiție, încasarea valorii investiției neefectuate și nemenținute”. 

Cu alte cuvinte, pe lângă faptul acordării cetățeniei imediat și cu eforturi investiționale relativ modeste, încălcarea de către persoana străină a efectuării investiției în termenii asumați la acordarea cetățeniei nu atrage după sine posibilitatea retragerii cetățeniei, ci doar acționarea în instanțele de judecată în vederea încasării valorii investiției neefectuate.

Cât de valoros este pașaportul moldovenesc

Cetățenia moldovenească oferă accesul fără vize în statele UE și CSI, în total pașaportul moldovenesc oferind posibilitatea călătoriei fără vize în 105 state ale lumii. 

De asemenea, pentru un străin ce dorește să desfășoare o careva activitate economică în Moldova obținerea cetățeniei ar fi interesantă și prin prisma posibilității procurării și deținerii terenurilor cu destinație agricolă și a celor din fondul silvic, care la moment sunt interzise pentru străini.

O piață de un miliard de dolari anual, dar și riscuri de securitate și spălare de bani

Unele estimări arată că aproximativ 1% dintre bogații lumi cheltuiesc anual un miliard de dolari pentru obținerea diferitor pașapoarte. În același timp, potrivit datelor FMI, micuțul stat Saint Kitts and Nevis a acumulat în 2013, fluxuri financiare din acordarea de cetățenie de aproximativ 25% din PIB (circa 200 de milioane de dolari), în timp ce 13% din investițiile atrase de Portugalia în 2014 pot fi atribuite programului de rezidență economică Golden Visa (aceste prevede investiții în imobiliare de minim 350.000 euro, iar cetățenia poate fi obținută după 6 ani).

Experții FMI mai atenționează și asupra riscurilor majore propagate prin aceste programe de cetățenie economică susținând că „menținerea credibilității programului de cetățenie economică este probabil cea mai critică provocare. 

Un proces riguros de due dilligence pentru cererile de cetățenie este esențial pentru a exclude riscurile potențiale grave de integritate și de securitate. Un cadru cuprinzător este necesar pentru a reduce utilizarea opțiunilor de investiții ca rute pentru spălarea banilor și finanțarea activității criminale. Aceste garanții sunt parte integrantă a succesului programelor de cetățenie economică”. 

Totodată, FMI mai constată că un nivel ridicat de transparență în ceea ce privește solicitanții programului de cetățenie economică va spori și mai mult reputația și durabilitatea programului. 

„Aceasta ar putea include chiar o listă disponibilă publică a cetățenilor naturalizați. Respectarea rigorilor internaționale privind transparența și schimbul de informații fiscale ar reduce incidența utilizării abuzive a programelor în scopul evaziunii fiscale sau a altor activități ilicite și ar reduce la minimum riscul presiunii internaționale adverse”, mai susțin experții FMI.

Preluare de pe EuroPass.

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”. 


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Teme: Legislația și reglementările   Reforme și politica economică   Relații internaționale  
03 Decembrie 2017 Joburi
25 Noiembrie 2017 Joburi
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.
close