O noua Lege a Auditului în interesul corporațiilor străine

shadow
Miercuri, 02.08.2017 09:11   3404
De șapte luni continuă discuțiile în jurul Proiectului Legii privind auditul situațiilor financiare, care ar promova interesele marilor companii internaționale.

Documentul propus de Ministerul Finanțelor încă în decembrie 2016 este în fază finală și, deși nu a întrunit nici un fel de consens larg în rândul operatorilor de audit, prevederile Proiectului continuă să fie promovate într-o formă în care entitățile din sector o consideră neacceptabilă.

În Nota Informativă, autorul (Ministerul Finanțelor) argumentează necesitatea unei noi legi privind auditul prin faptul că ”Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a transpune în legislația națională prevederile acquis-ului comunitar în domeniul raportării financiare corporative (Anexa II la capitolul 3 Dreptul societăților comerciale, contabilitate și audit și guvernanța corporativă din titlul IV) și că ”pentru realizarea acestui angajament în domeniul auditului situațiilor financiare urmează a fi transpusă Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate”.

Obiective și nereguli în faza de argumentare

Autorul mai menționează că Conceptul aferent transpunerii Directivei privind auditul a fost elaborat încă în decembrie 2015 și că acest lucru va oferi Ministerului ”oportunitatea de a perfecționa cadrul de reglementare a activității de audit”. 

Proiectul Legii privind auditul situațiilor financiare are drept obiectiv stabilirea cadrului juridic privind organizarea auditului de către entitățile de audit, reglementarea exercitării profesiei de auditor, precum și cerințe specifice auditului entităților de interes public și a fost elaborat cu suportul proiectului regional STAREP (Consolidarea activității de audit și raportare financiară în țările din Parteneriatul Estic) implementat de Centrul pentru Reforma Raportării Financiare al Băncii Mondiale.

Unele din cele mai relevante prevederi ale Proiectului țin de:

1. stabilirea reglementărilor mai clare de admitere în profesia de auditor;

2. ținerea Registrului public al auditorilor și Registrului public al entităților de audit, unde vor fi înregistrați în mod obligatoriu entitățile de audit și auditorii individuali;

3. extinderea cerințelor profesionale în termeni de etică profesională și independență și confidențialitate;

4. constituirea Comitetului de Audit la entitățile de interes public;

5. reorganizarea Consiliului de supraveghere a activității de audit prin transformare, în Consiliul de supraveghere publică a auditului, care va avea autoritate legală și competențe specifice legale pentru a supraveghea profesia de audit.

Întâi de toate este evident că Proiectul Legii privind auditul situațiilor financiare, propus de Ministerul Finanțelor, conține o multitudine de ajustări majore și noi reglementări privind activitatea operatorilor de audit, schimbând astfel din ”rădăcină” modul în care domeniul este reglementat. 

Aceasta nu este neapărat ceva riscant, doar că, deși Nota Informativă cuprinde condițiile care au impus elaborarea și promovarea Proiectului de Lege, cât și principalele prevederi ale acestuia, atestăm tot aici unele ”inovații legislative” care nu sunt fundamentate.

Noile norme propuse în domeniul monitorizării, calificării și controlul entităților de audit de către Consiliul de Supraveghere, cât și instituirea Comitetelor de audit în cadrul entităților de interes public pot genera fenomene discreționare legate de procesul reglementat. Mai mult, aceste modificări vor necesita resurse financiare bugetare, fapt recunoscut de autor, dar neargumentat printr-o estimare a resurselor și o fezabilitate bugetară a implementării Proiectului.

Mai mulți șefi – mai mult abuz?

În jurul stagiului de audit și a certificării auditorilor, Proiectul noii Legi stabilește o serie de norme care acordă prerogative lărgite Consiliului de supraveghere (în continuare Consiliu) și, respectiv, Ministerului de Finanțe. Astfel, conform Proiectului, Consiliul: 

aprobă Normele de pregătire profesională a stagiarilor în audit;

aprobă Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor;

aprobă componența nominală a Comisiei de certificare;

își desfășoară activitatea în conformitate cu legea și Regulamentul de activitate al Consiliului, aprobat de Ministerul Finanțelor;

este condus de către Comitetul de supraveghere al auditului, în condițiile în care criteriile de desemnare a membrilor, cât și modul de activitate al acestuia sunt stabilite de Regulamentul de activitate al Consiliului, aprobat de Ministerul Finanțelor (!).

Advertisement

Normele actuale în reglementarea activității entităților de audit au o formă mai clară, în care se stabilește că ”cerințele generale privind examenul de calificare, gestionarea procesului de examinare și înregistrare a pretendenților, componența nominală a Comisiei de certificare și modalitatea de selectare a membrilor ei care evaluează rezultatele examenelor, modul de organizare și supraveghere, termenele de susținere a examenului de calificare, modul de eliberare, suspendare și retragere a certificatului de calificare al auditorului, cerințele privind instruirea profesională continuă sunt stabilite în Regulamentul cu privire la certificarea auditorilor, aprobat de Guvern”.

Mai mult, norma actuală prevede expres că ”Consiliul de supraveghere a activității de audit, cu statut de persoană juridică, este o autoritate administrativă creată pe lângă Ministerul Finanțelor pentru supravegherea activității de audit, care își desfășoară activitatea în temeiul prezentei legi și al regulamentului aprobat de Guvern”.

Consiliul, conform Proiectului, fiind o instituție publică autonomă, responsabilă pentru supravegherea publică a auditului, certifică și înregistrează auditorii și entitățile de audit, asigură calitatea și monitorizează instruirea profesională continuă, iar Comitetul de supraveghere urmează să stabilească mărimea plăților și cotizațiilor pentru asigurarea activității consiliului.

Deși Proiectul stabilește că Consiliul mai are dreptul (deci atribuția) de a delega organizațiilor profesionale din domeniul auditului funcția de control extern al calității auditului la membrii săi - entități de audit, care efectuează auditul la entități care nu sunt de interes public, nu sunt stipulate nici criteriile, nici procedura prin care Consiliul urmează să selecteze aceste entități pentru efectuarea controlului extern al membrilor săi, Proiectul venind astfel cu un loc ”de manevră” și posibilitatea de aprobări arbitrare.

Majoritate de voturi confortabilă

Omniprezența Ministerului de Finanțe se accentuează și prin alte prevederi ale documentului. Componența Comitetului de supraveghere ar trebui să fie formată, conform Proiectului, din 7 membri ne-practicieni, din care doi urmează să fie reprezentanți ai Ministerului, câte unul de la Banca Națională și Curtea de Conturi și trei ai mediului de afaceri, propuși de Minister.

EuroPass atestă aici o serie de probleme, de diferite niveluri de gravitate. Mai întâi, cum pot fi catalogați reprezentanții mediului de afaceri drept ne-practicieni? Mai degrabă că e cazul și logica în favoarea mediului academic sau a societății civile, membri care trebuie să fie numiți prin concurs public.

În continuare, la discreția Ministerului de Finanțe, direct și indirect, revine numirea a 5 membri din 7 (adică majoritatea calificată), având astfel o majoritate și de voturi.

În context, EuroPass reamintește și despre practicile anteriore de promovare a unor entități de audit (Ecofin-Audit-Service SRL, IM Grant Thornton Audit SRL, Valaudit SRL, Contserv Audit SRL, BDO Audit & Consulting SRL, Consulting Modern SRL, Audit-Sedan SRL) de către Minister în ideea auditării situațiilor financiare pentru anul 2015 ale întreprinderilor de stat și ale societăților în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Entitățile menționate de către CNA aveau relații de rudenie cu factori de decizie din entitățile publice ce urmau să fie supuse auditului.

Mai mult, Proiectul evită să stipuleze careva referințe la remunerarea membrilor din componența Comitetului de supraveghere, fapt care, reieșind din competențele foarte largi (dacă nu excesive) ale Consiliului/Comitetului (descrise mai sus), poate genera exercitarea unor atribuții foarte ”permisive”.

55% din companii de audit au doar un specialist

E confuz și cel puțin straniu de ce modul de delegare și cadrul de reglementare între instituțiile implicate în gestionarea normelor de audit a suferit o astfel de metamorfoză, care nu face domeniul mai previzibil și care nu îi conferă un plus de siguranță instituțională. În plus, are loc o atribuire a prerogativei de reglementare de sine stătătoare a aspectelor funcționale de către subiecții vizați de executarea ulterioară a normelor.

Deși Legea cu privire la întreprinderea de stat, în vigoare, stabilește cerințe mai dure față de societățile de audit ce pot efectua auditul obligatoriu al rapoartelor financiare anuale al entităților de interes public (cel puțin 2 auditori certificați din care unul cu experiență de cel puțin 5 ani în domeniu), Proiectul de Lege face referire doar la numărul de minim 2 auditori, fără a specifica experiența, dar și necesitatea lipsei de sancțiuni a entității de audit. 

Stipularea creează astfel un conflict de norme care poate genera comportament discreționar, mai ales în condițiile în care, piața serviciilor de audit financiar din țară este foarte divizată. În context, Registrul de stat al societăților de audit relevă că din 114 operatori de audit 62 de firme (54%) au doar câte un specialist și doar 19 companii (17%) au mai mult de doi angajați.

Printre multitudinea de relații inter-instituționale propuse de Proiectul de Lege, se regăsesc omisiuni simple dar importante, care pot tergiversa și chiar denatura activitatea organelor responsabile. EuroPass amintește că, prin Hotărârea Guvernului nr.347 din 28 martie 2007, se aprobă un document Statut model pentru Comisia de cenzori de exemplu, organ de nivel similar Comitetului de Supraveghere. Cu toate acestea, Proiectul nu stipulează astfel de document, fapt ce riscă aprobarea necorespunzătoare a Regulamentelor de activitate a Comitetelor de Audit, ce ar urma să fie elaborate în baza unui astfel de statut.

Un proiect ce promovează interesele giganților internaționali 

Temerile privind transparența și caracterul manipulator al proiectului sunt confirmate de Dorin Moldovan, directorul Audit-Exact, care afirmă că documentul este unul prematur pentru piața de audit din Republica Moldova, dar și unul care ”este împins” intenționat entităților de audit de către Ministerul de Finanțe la insistența Băncii Mondiale.

Expertul mai explică că Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, la care face referire Ministerul Finanțelor, are de fapt un caracter larg și destul de permisiv în reglementarea pieții de audit, iar fiecare stat membru UE o adaptează în dependență de specificul local și de nivelul de dezvoltare al economiei locale. 

În această idee, explică expertul, entitățile locale de audit văd în noul Proiect o promovare a intereselor marilor companii de audit internaționale, întrucât cerințele impuse de autoritățile de reglementare, cât și de prevederile Proiectului, sunt extrem de exagerate și nerealiste pentru piața de audit locală.

În acest sens, el explică că doar 50% din entitățile de audit înregistrate la moment în țară sunt active și viabile, iar restul nu sunt actualmente capabile să implementeze ”peste noapte” standardele internaționale de audit, care ar mări costurile la client până la circa 50.000 de lei, în timp ce un pachet mediu de servicii al unei entități este în prezent situat în jur de 20.000-30.000 lei. Mai mult, implementarea de standarde internaționale presupune implementarea unui program computerizat de domeniu, angajarea unui expert, ceea ce nu este la moment realist.

Totodată, Dorin Moldovan explică că nici un studiu de fezabilitate al noii Legi nu a fost prezentat și nici discutat cu comunitatea de auditori din Moldova, care s-a pronunțat asupra faptului că mai bine de 70% din Legea actuală a auditului este lucrativă și eficientă. La nivel de asociații din domeniu sau entități mari (ACAP, Ecofin), mediul de audit a înaintat Ministerului Finanțelor o listă de revendicări (până la 10 puncte) pe care mediul le vede importante și necesare pentru a fi incluse în viitoarea Lege.

Însă un răspuns de la Minister la aceste cerințe auditorii nu au primit, iar cerințele lor nici nu s-au regăsit în document sub nici o formă. 

Doleanțele auditorilor țin în special de delegarea controlului calității auditului, pe care entitățile din domeniu îl propun să fie menținut și transferat și în continuare la nivel de Asociații din care acestea fac parte, iar pentru auditul entităților de interes public Ministerul de Finanțe să execute acest control.

Specialistul explică că în cadrul recentelor verificări efectuate de către Ministerul de Finanțe asupra entităților de audit, majorității operatorilor de pe piață li s-a desemnat categoria de calificare C și D (inferioare), și nicidecum A și B (superioare), iar pretențiile instituției continuă să fie aplicarea standardelor internaționale de audit, neglijând Manualul de Audit utilizat actualmente, iar cerințele pentru companiile mici de audit continuă a fi exagerate în materie de raportare.

Preluare de pe EuroPass

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”. 



Oportunitati