Reforma pieței jocurilor norocului - un pariu pierdut de Plahotniuc

shadow
Joi, 20.07.2017 14:47   3001
Lipsa de coerență și stabilitate legislativă în Republica Moldova a intrat aproape în obișnuință în ultimii ani, iar configurația legilor sunt determinate, în cea mai mare măsură, de grabă, promovarea intereselor de grup, amatorism și lipsa de profesionalism.

Cel mai recent exemplu în acest sens vine din legislația jocurilor de noroc. După ce în decembrie 2016 au adoptat o nouă lege prin care au instituit monopol statului asupra acestui sector, la doar jumătate de an distanță autoritățile vin simultan cu două inițiative de schimbări importante a regulilor de joc: pe de o parte, un grup de deputați a realizat că o serie de articole din lege au nevoie de „amendamente substanțial complexe”, iar pe de altă parte Ministerul Economiei propune parteneriat public-privat pentru dezvoltarea activităților SA Loteria Națională a Moldovei și respectiv implicarea unor companii private în gestionarea pieței norocului.

Plahotniuc și reforma jocurilor de noroc din anul 2016

Acum un an, pe 28 iunie 2016, liderul democrat Vlad Plahotniuc aducea pe agenda publică subiectul despre efectele sociale nocive ale sălilor de jocuri de noroc și a cazinourilor și promitea o “implicare personală pentru a face ordine”. 

La circa patru luni distanță, pe 22 octombrie 2016, Camera de Licențiere decidea suspendarea tuturor licențelor de activitate în domeniul jocurilor de noroc, iar în aceeași zi peste 200 de polițiști au intrat în forță și au sigilat toate cazinourile și sălile pentru jocuri de noroc din țară, sistându-le astfel activitatea.

Peste o zi, Vlad Plahotniuc reacționa, atribuindu-și succesul rezolvării problemei: „Ați semnalat problema, iar autoritățile au acționat corect și categoric. Lucrurile au fost rezolvate prin închiderea sălilor, urmând ca această activitate să fie reluată doar după ce va fi strict reglementată și vor exista modalități de control bine puse la punct, atât în ceea ce privește locurile de amplasare, cât și privind plata taxelor la stat sau respectarea întru totul a interdicției privind accesul copiilor în astfel de localuri”. 

Ulterior lucrurile au evoluat extrem de rapid și sub aspectul schimbării legislației, iar deja la 16 decembrie 2016 legislația cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc a fost modificată radical prin adoptarea unei noi legi. Loteria Naționala a Moldovei, care în trecut deținea monopolul doar la organizarea și desfășurarea de loterii naționale pe întreg teritoriu al țării, obține și dreptul exclusiv de a gestiona toate activitățile de jocuri de noroc, cu excepția cazinourilor.

Reforma anihilată cu o contra-reformă

Autorii unei inițiative, 8 deputați chiar din tabăra lui Plahotniuc, își argumentează proiectul de modificare a legii cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc în modul următor: „…în scopul perfecționării cadrului normativ primar în domeniu prin prisma aquis-ului comunitar și bunelor practici internaționale (în special României, Bulgariei, Ungariei etc), în ceia ce ține de reglementarea, organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc”, motiv pentru care proiectul „intervine cu amendamente substanțial complexe” la câteva articole din lege. 

În acest context apare întrebarea firească ce i-a împiedicat pe deputați să preia cele mai bune practici europene cu jumătate de an în urmă, mai ales că și în nota informativă de la adoptarea legii din decembrie autorii menționau că „atenție deosebită a fost acordată examinării legislației privind organizarea jocurilor de noroc în diferite țări și compararea ultimei cu legislația în vigoare a acestui gen în Republica Moldova”.

La o analiză mai minuțioasă a modificărilor propuse de legiuitori putem deduce că cele mai multe din ele vizează scoaterea unor restricții și facilitarea activității operaționale a organizatorilor jocurilor de noroc, autorii recunoscând că în legea adoptată la finele anului trecut pe alocuri s-a făcut exces de zel în impunerea de restricții și condiționalități.

Spre exemplu, autorii propun modificarea noțiunii „punct de vânzare a mijloacelor de joc specifice” astfel încât pentru loteria momentană (jocurile loto) să fie permisă folosirea tuturor canalelor de distribuție obișnuite prin diferite puncte de vânzare, cum ar fi: magazine, chioșcuri, centre comerciale, vânzători cu amănuntul etc., întrucât aceasta este „practica dominantă în Uniunea Europeană” și a fost demonstrat ca fiind „unicul mod funcțional de distribuire”.

Prin intențiile de modificare a articolului 12 din lege se intenționează de a oferi condiții mai lejere pentru jocurile cu risc social scăzut (pariurile, loteriile), afișarea Regulilor de desfășurare a jocurilor de noroc, licențele sau copiile autorizate fiind obligatorii de a fi afișate doar pe pagina oficială web. 

Această modificare va permite distribuția și derularea acestor jocuri și în locații ce nu sunt dedicate exclusiv activităților de joc de noroc. După cum constată autorii, în practica europeană jocurile cu risc social scăzut „de regulă se distribuie prin puncte unde activitatea în cauză este complementară la alte activități cum ar fi vânzarea de diferite bunuri sau servicii, și ținute de comercianți independenți, în baza unor contracte de distribuție”.

La pariuri și loterie – din nou de la 18 ani

Totodată, autorii propun diferențierea limitei de vârstă minimă pentru participarea la jocurile de noroc, astfel încât pentru cele cu risc social ridicat să rămână la nivelul actual de 21 de ani, în timp ce pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă să scadă până la 18 ani, cum a fost și anterior. 

În expertiza anticorupție asupra acestui proiect, Centrul Național Anticorupție (CNA) se opune acestei propuneri întrucât „promovarea intereselor organizatorului jocurilor de noroc de a-și mări profitul prin lărgirea clientelei sale din contul persoanelor sub vârsta de 21 ani contravine interesului public , or mărirea vârstei persoanelor ce pot participa la jocuri de noroc a fost stabilită tocmai pentru a reduce numărul persoanelor împătimite de jocuri de noroc, care nu au venituri stabile și dependența cărora îi va determina de a săvârși diverse ilegalități pentru a-și putea achita datoriile și susține viciul în continuare”. 

Totuși, experiența majorității statelor europene denotă că pentru jocurile cu risc social scăzut vârsta minimă de acces este 18 ani, când persoanele posedă capacitatea de exercițiu deplină, iar riscurile descrise de CNA vizează mai degrabă jocurile cu risc social sporit (cazinourile, automatele de joc).

Advertisement

Un alt amendament din lege asupra căruia CNA sesizează riscuri de corupție este cel de a reduce mărimea garanției financiare pentru loteriile în bani și cele cu tiraje de la 100% cât este prevăzut acum „până la 25%”. 

Potrivit expertizei CNA, „argumentele expuse în contextul motivării amendamentelor propuse nu justifică micșorarea mărimii garanției financiare stabilite la desfășurarea loteriilor în bani”, iar „redacția propusă poate tenta persoana vizată de a recurge la metode corupte pentru a determina entitatea/agentul public responsabil de a stabili condiții adaptate convenției sale/a unor anumite persoane”.

Argumentele invocate de autori în acest caz sunt că „această abordare de consum nu pare a fi viabilă din punct de vedere comercial în cazul unei garanții de 100% și mai mult decât atât, deoarece organizarea loteriilor este monopol al statului, impunerea unor garanții nu este justificată”.

Deputații nu vor automate de joc la standarde internaționale

O altă noutate din proiectul de lege este scoaterea obligativității ca întreprinderea producătoare a echipamentului special (sistemul informatic central și terminalele), utilizat în jocurile de noroc, trebuie sa dețină Certificat ISO 27001 internațional.

Potrivit autorilor, această cerință impusă tot de ei doar cu 6 luni în urmă este “una disproporționată, deoarece poate duce la unele ineficiențe care prevalează asupra unor beneficii potențiale mai degrabă teoretice decât reale”. Aceștia constată că introducând această cerință „poate îngusta numărul potențialilor furnizori ce este posibil să aibă ca rezultat majorarea nejustificată a costurilor de implementare”.

Fondul de câștig compromite funcționarea unor tipuri de jocuri de noroc

Totodată, după ce în legea adoptată în decembrie 2016, au stabilit că fondul de câștiguri pentru toate tipurile de loterii se stabilește în mărime de cel puțin 50% din valoarea totală a biletelor vândute, acum legiuitorii moldoveni au realizat că de fapt abordarea de a stabili un prag unic a fondului de câștiguri pentru toate tipurile de loterii „compromite funcționarea jocului loto unde mizele se fac pe bază de coeficienți”, motiv pentru care acum se propune ca acest prag să fie stabilit în dependență de tipul loteriei.

În aceeași ordine de idei, autorii proiectului au decis ca pentru pariurile în cotă fixă (bookmaker) să fie scos plafonul, oarecum lipsit de raționamente viabile, ca fondul de câștiguri anual să constituie cel puțin 65% din valoarea mizelor acceptate.

Probabil că și la legiuitorii noștri a ajuns informația evidentă și bine cunoscută că „un prag obligatoriu pentru fondul de câștiguri în cazul pariurilor bazate pe coeficienți nu este considerat o practică de reglementare corespunzătoare”, întrucât „este interesul organizatorului de a menține o rată cât mai ridicată de plăți către jucători pentru păstrarea atractivității jocului pentru aceștia”.

Blocarea conturilor bancare la jocurile de noroc în online

O altă dimensiune importantă a legii unde deputații vor să facă schimbări este legat de supravegherea și controlul jocurilor de noroc organizate prin intermediul sistemelor de comunicații electronice. Astfel, se propune ca la identificarea paginilor web prin intermediul cărora sunt accesate jocurile de noroc care nu sunt autorizate în modul stabilit și comunicarea imediată a informațiilor cu privire la activitățile neautorizate identificate, pe lungă blocarea accesului către aceste pagini web să se purceadă și la blocarea conturilor bancare folosite pentru alimentarea conturilor de joc a jucătorului sau plasarea mizelor pe paginile web blocate.

În argumentarea acestei propuneri este menționat că măsurile de blocare a IP-urilor s-au dovedit a fi ineficiente, iar reglementările propuse ar trebui să schimbe ținta sa, „pentru a descuraja jucătorii, în loc de prestatorii de servicii”, iar blocarea accesului jucătorului la conturile operate pe paginile web neautorizate poate „crea o neîncredere rezonabilă că poate deveni imposibil de a recupera banii depuși sau de a primi câștigurile”.

Aceste măsuri propuse sunt „pentru a preveni exportul veniturilor către prestatori de servicii de jocuri de noroc nelicențiați local” sau cu alte cuvinte de a stopa eludarea veniturilor la buget din impozitele aferente care se ratează. De altfel, statistic vorbind, cea mai mare cotă din jocurile de noroc online revine pariurilor sportive, iar după instituirea monopolului în decembrie și închiderea caselor de pariuri locale, acest segment în mediul online în Republica Moldova a crescut substanțial. Cea mai bună dovadă în acest sens este că la POS terminalele din capitală există chiar și buton personalizat pentru o companie de pariuri prin care sunt alimentate conturile de joc.

În acest context, „soluția” găsită de deputați denotă că aceștia continuă să lupte cu efectele, în loc să înlăture cauzele și anume instituirea monopolului și pe piața pariurilor sportive. Or, până la situația de monopol, pe piața locală activau 13 titulari de licențe pentru stabilirea mizelor la competițiile sportive, fapt ce îngusta semnificativ activitatea în mediul online. În altă ordine de idei, la adoptarea legii din decembrie în nota de argumentare nu a fost expus nici un motiv concret de ce e necesar monopol pe piața pariurilor sportive, acestea fiind conform legii și jocuri cu risc social scăzut. Mai mult decât atât, experiența unor state UE la care autorii fac referință că s-ar fi inspirat, precum Austria, Romania sau Bulgaria arată că piețele pariurilor sportive sunt competitive cu prezența mai multor operatori. 

Ministerul Economiei propune ca monopolul să fie dezvoltat de parteneri privați

Însă surprizele de pe piața norocului nu se opresc la propunerile de modificare a legii. După ce la adoptarea legii din decembrie 2016, autorii au argumentat instituirea monopolului prin lipsa completă a responsabilității sociale din partea agenților economici și lipsa transparenței activității economico-financiare, acum Ministerul Economiei vine cu un proiect de Hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea activităților S.A. „Loteria Națională a Moldovei” și a cerințelor generale privind selectarea partenerului privat. Avînd în vedere că legislația impune condiții diferite pentru activitățile din domeniul loteriilor, pariurilor pe de o parte și automatelor de joc pe de altă parte, proiectul de hotărîre de Guvern își propune atragerea a doi investitori privați pentru a dezvoltarea activităților Loteriei Naționale a Moldovei din aceste două domenii distincte a jocurilor de noroc.

Termenul scontat al contrcatelor de parteneriat public-privat este de 15 ani, iar realizarea investițiilor pentru dezvoltarea afacerilor ar urma să revină partenerilor privați, în timp ce repartizarea veniturilor ar urma să se facă după cum este indicat mai jos.

Ministerul Economiei are așteptări mari de la acest parteneriat, prognozînd că în timp de 15 ani cumulativ bugetul va obține sub formă de dividende 42 de milioane de Euro din contractul cu loteriile și pariurile sportive și alte 98 de milioane din contractul aferent automatelor de joc. Totodată, partenerii privați ar urma în această perioadă să achite sub formă de taxe și impozite 10 milioane de Euro pentru loterii și pariuri și alte 22 de milioane din sectorul automatelor de joc. Cu alte cuvinte, în scenariul optimist al Ministerului Economiei în următorii 15 ani anual în medie bugetul public ar avea de cîștigat din aceste domenii câte 11,5 milioane Euro sau circa 240 milioane Lei la cursul de schimb actual.

Totuși, analizînd criteriile generale de eligibilitate și evaluare a participanților la conscursul de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, acestea par destul de draconice și exclud din start mulți potețiali parteneri privați. De exemplu, pentru ambele contracte de parteneriat există cerința ca cifra de afaceri a participantului la concurs pe parcursul ultimilor 3 ani să fie de minim 500 milioane de euro. Apare și întrebarea dacă corporațiile care întrunesc acest criteriu ar fi cu adevărat interesate de piața Moldovei.

În concluzie poate fi spus că în timp ce autoritățile par a fi uitat de proverbul mioritic De 7 ori măsoară și o dată taie, lipsa unei viziuni clare de dezvoltare a acestui sector cu nenumărate modificări legislative generează o serie întreagă de efecte colaterale negative cum ar fi: exportul unor servicii de jocuri de noroc, eludarea veniturilor bugetare sau trecerea în zona ilegală a unor activități. Este adevărat, problema automatelor de joc și a cazinourilor, care au generat acest întreg tăvălug de schimbări a regulilor de joc din domeniu, devenise una sufocantă și necesita rezolvare, însă întrebarea e cât de eficientă este această soluționare a problemei în condițiile efectelor adverse menționate mai sus și în condițiile în care în cele din urmă monopolul de stat instituit ar urma să fie implementat tot de companii private, doar că în lipsă de concurență.

Preluare de pe EuroPass.

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”. 



Oportunitati