Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 31 iulie are loc adunarea generală anuală a acționarilor Alimcom S.A.
  • DAAC Hermes S.A. desfășoară adunarea generală extraordinară a acționarilor pe 3 august privind modificarea unor contracte de ipotecă.
  • Pe 7 septembrie expiră termenul ofertei de vânzare a peste 3.860.000 de acțiuni emise de compania Asito S.A., la preț de 14,79 lei bucata.
  • Pe 13-16 septembrie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de echipamente medicale, preparate farmaceutice şi stomatologie MoldMedizin & MoldDent.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Construct & Interior Expo”.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, mijloace de protecţie şi securitate ”Security”.
  • Moldexpo
    În perioada 21-24 septembrie are loc târgul specializat de servicii imobiliare, impotecă și construcția de locuințe ”Imobil Moldova”.
  • La Moldexpo are loc târgul ofertelor turistice pentru odihna de iarnă ”Winter Travel Fair”, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie.
  • În perioada 29 septembrie - 1 octombrie la Moldexxpo se desfășoară Festivalul Vinurilor Tinere ”Tulburel”.
  • Moldexpo
    Expoziția internaţională de mobilă, utilaje, scule, materiale şi accesorii pentru fabricarea mobilei ”Expo Mobilă” are loc pe 5-8 octombrie.
  • Washington, SUA
    Pe 14 octombrie are loc reuniunea Consiliului de Guvernare a Fondului Monetar Internațional, la care participă și o delegație a Republicii Moldova.
  • Pe 11-14 octombrie la Chișinău are loc expoziția dedicată mobilei și designului de interior ”Das Interior Show”.
  • Washington, SUA
    În perioada 13-15 octombrie 2017 are lor reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.
  • Pe 18-21 octombrie la Chișinău are loc expoziția de produse, utilaje, tehnologii agricole şi meşteşuguri ”Farmer”.
  • Moldexpo găzduiește pe 18-21 octombrie expoziția de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial ”Moldagroteh”.
  • Cu începere din 1 decembrie 2017 cetățenii români pot intra în Canada fără vize.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.
  • În perioada 25-28 aprilie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Moldconstruct”.
  • Pe 25-28 aprilie Moldexpo găzduiește expoziţia de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze ”Moldenergy”.

Bătălia pentru Academie, sau ce avere au instituţiile Academiei de Ştiinţe a Moldovei

1 2 3
  • Sediul central al Academiei de Ştiinţe
    Foto: mold-street.com
  • Premierul Pavel Filip alături de preşedintele AŞM Gheorghe Duca la întrevederea cu grupul de experţi din UE
    Foto: gov.md
  • Averea gestionată de Academie este de circa 1,3 miliarde de lei
    Foto: mold-street.com
Marţi, 11.07.2017 13:05   2477
Executivul a aprobat pe 10 iulie, un proiect de lege de modificare şi completare a Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Codului educaţiei, care prevede transmiterea tuturor institutelor ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe în subordinea Ministerului Educaţiei.

„Proiectul vine cu o modalitate nouă de administrare și finanțare a domeniului cercetării și inovării. Pentru implementare, în acest an vor fi necesare cheltuieli de circa două milioane lei, dar noi prevedem că reorganizarea va aduce un beneficiu de circa 9 milioane de lei... Anul acesta din buget sunt prevăzute pentru finanțarea proiectelor de cercetare circa 150 milioane lei, iar după reorganizare se prevede posibilitatea alocării sumei de circa 300 milioane lei”, a declarat directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan.

Politicile şi institutele de cercetare trec la Ministerul Educaţiei

Documentul propune ca politicile în domeniul cercetării să fie preluate de Ministerul Educației. Pentru asigurarea calității în domeniul educațional urmează a fi consolidate trei instituții de evaluare în domeniul educației și cercetării (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, Inspectoratul Școlar Național și Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare).

În cadrul Academiei de Științe se prevede să fie aleși prin concurs alți 15 cercetători care nu sunt membri ai AŞM, iar președinții secțiilor vor deveni automat vicepreședinți ai Academiei de științe. Aceștia vor fi aleși cu 3/4 din numărul de voturi (membri) ai secțiilor. Actuala conducere a Academiei de Științe își va exercita funcțiile pe durata pentru care au fost aleși.

Reformă sau greşeală fatală?

Intenţia Guvernului este criticată de mulţi academicieni. De exemplu academicianul Teodor Furdui, preşedinte al Sfatului academicienilor, i-a adresat o scrisoare deschisă premierului cerând stoparea acestei reforme "pripite", promovate fără o coordonare cu lumea ştiinţifică şi care ar fi "o greşeală fatală", ce va duce în final la "paralizarea activităţii ştiinţifice".

Preşedintele AŞM, Gheorghe Duca a făcut în cadrul şedinţei de Guvern o tentativă de a amâna adoptarea proiectului în versiunea prezentată de către Iurie Ciocan, susţinând şi el că ar fi decizie pripită şi că astfel se schimbă radical concepţia privind cercetarea şi Academia de Ştiinţe.

Totodată academicianul a întrebat care va fi soarta Bibliotecii ştiinţifice, a Grădinii Botanice, a Liceului și Universităţii Academiei de Științe, susţinând că în multe state din lume astfel de instituţii aparţin instituţiilor de cercetare.

Iurie Ciocan a declarat însă că aceste instituţii vor trece în subordinea Ministerului Educaţiei, iar AŞM va rămâne o instituţie publică, care nu va putea fonda alte instituţii, iar membrii ei nu vor fi funcţionari publici.

Academia nu trebuie să se ocupe de gestionarea patrimoniului

Duca a încercat să argumenteze necesitatea păstrării în cadrul AŞM măcar a Bibliotecii ştiinţifice şi a institutelor de cercetări fundamentale, dar a fost întrerupt de Premierul Pavel Filip, care a susţinut că "guvernul nu este un club de discuţii publice" şi că a avut timp să prezinte obiecţiile la această reformă.

"Este vorba că Academia trebuie să se ocupe de ştiinţă, nu de administrarea clădirilor, gestionarea patrimoniului etc. Acesta este un lucru tehnic de care noi vrem să vă absolvim. Se vor ocupa cei care pot face lucrul acesta bine. Iată prin această modificare vom putea dubla fondurile pentru cercetare", a precizat Pavel Filip.

El a promis însă că cercetătorii vor beneficia de o finanţare suficientă. 

Totodată premierul i-a reproşat preşedintelui AŞM, faptul că Academia a iniţiat recent un proiect de parteneriat public privat de construcţie a unor imobile pe un teren de 2,8 hectare adiacent Bibliotecii ştiinţifice, susţinând că aceasta nu e treaba instituţiei.

Precizările premierului scot la iveală faptul că una din ţintele acestei reforme nu este doar optimizarea cheltuielilor, ci şi scoaterea de sub administrarea Academiei a patrimoniului deţinut de ea.

Averea de miliarde a Academiei

Averea deţinută de AŞM nu este deloc neglijabilă. Ultima evaluare, de la finele anului 2015, care nu este la valoarea pieţei relevă că cele 26 de instituţii din cadrul Academiei deţin un patrimoniu de circa 1,3 miliarde de lei. 

Suprafaţa imobilelor aflate în administrarea AŞM este de 129.581 metri pătraţi, din care în locaţiune se află doar 8.862 de metri pătraţi.

Majoritatea imobilelor sunt în construite în anii 50-70 ai secolului XX. Cu toate acestea valoarea reală a unora este de zeci de ori mai mare decât cea din registre.

Bunăoară blocul central de pe bulevardul Ştefan cel Mare 1, are o suprafaţă de 15.581 de metri pătraţi şi o valoare iniţială a mijloacelor fixe de 430 milioane de lei. 

În plus instituţiile de cercetare deţin şi circa 667 de hectare de terenuri, în special în municipiul Chişinău, multe amplasate în locuri atractive pentru dezvoltatori imobiliari, dar şi afacerişti.

De exemplu în urma unor decizii de instanţă, poligonul de testare a sistemelor şi utilajelor de tensiune înaltă al Institutului de Energetică a Academiei de Ştiinţe a fost pus sub sechestru pentru datorii la energie.

Ulterior, s-a organizat o licitaţie şi poligonul cu imobil a fost preluat (încă în anul 2002) de o persoană fizică, apoi revândut de câteva ori, ajungând proprietate a unui milionar din Moldova.  

Institutului de Energetică a Academiei de Ştiinţe a încercat în instanţă, dar nu a reuşit să-și recupereze clădirile şi terenul de 5,5 hectare, care se află la periferia Chişinăului, pe strada Băcioiului, într-o pădure unde este amplasat şi Parcul Zoo de la Chişinău.

În ultimii ani Academia a încercat să valorifice unele terenuri, prin construcţia de spaţii locative în parteneriat cu firme, astfel încercându-se asigurarea cercetătorilor cu spaţiu locativ.

O reformă întârziată

De notat că reforma Academiei şi a întregului sector de cercetare este o necesitate stringentă. Or, în cei 26 de ani de independenţă numărul cercetătorilor din ţară s-a diminuat de 5-6 ori: de la circa 25.000 în 1990 la doar 5.000 în 2014, iar în prezent s-a ajuns la doar circa 3.000 de persoane, din care doar jumătate se află prin instituţiile academice.

De vină este faptul că s-a redus radical finanţarea, dar şi faptul că ştiinţa moldovenească era parte din sistemul ştiinţific sovietic, constituit şi bazat pe un sistem de comandă centralizat. Dispariţia Uniunii Sovietice a dus şi la ruperea legăturilor şi desigur a finanţării.

Totodată principalele direcţii de cercetare din Moldova s-au constituit în mare parte pe bază centralizată de la Moscova. Au existat tentative de reformare, dar până la măsuri radicale nu s-a ajuns.

În anul 2016, când Academia a celebrat 70 de ani de la crearea primelor instituţii de cercetare după model sovietic, un grup de specialişti din UE a efectuat un studiu de analiză și evaluare a sistemului actual al cercetării-dezvoltării-inovării din țara noastră concentrându-se pe următoarele domenii de interes:

(1) Creșterea eficienței finanțării publice în domeniul cercetării și dezvoltării și a calității organismelor care desfășoară activități de cercetare şi inovare;
(2) Îmbunătățirea politicilor privind resursele umane și mobilitatea cercetătorilor;
(3) Stimularea inovării în afaceri și a legăturilor științifice și de afaceri; 
(4) Creșterea impactului cercetării și dezvoltării prin definirea adecvată a instrumentelor de politică.

Grupul a formulat şi 24 de recomandări operaționale pentru reformele în domeniul cercetării, care acum este dificil de estimat dacă au fost luate în consideraţie de către autorii reformei. Mai ales că versiunea conceptului publicată pe pagina Guvernului, nu este cea finală şi nici măcar cea aprobată de către executiv, aşa cum a recunoscut chiar Iurie Ciocan.

Reforma fără o creștere a finanţării va avea rezultate marginale

În opinia grupului de experţi din UE, autorităţile ar trebui să se asigure în mod prioritar "ca finanțarea adecvată pentru cercetare și dezvoltare să fie însoțită de reforme ambițioase și de stabilirea unei responsabilități ministeriale pentru elaborarea de politici și strategii în domeniul cercetării și inovării".

"Un sprijin politic puternic pentru politica de cercetare și inovare este absolut necesar pentru al ridica la nivelul comparabil cu alte politici de dezvoltare. Această nouă responsabilitate ministerială ar trebui consolidată și completată prin înființarea unei agenții independente de implementare a cercetării și inovării, care să fie responsabilă și să raporteze Ministerului", se arată în studiul "Peer Review of the Moldovan Research and Innovation system".

Grupul recunoaște necesitatea menținerii nivelului actual de capacitate de cercetare în Moldova, localizat în instituțiile sale de cercetare, "ca minimul minimum", iar creșterea cheltuielilor pentru cercetare şi inovare va fi o necesitate de capital pe termen mediu.

Potrivit specialitilor implementarea reformelor propuse pot da rezultate în practică dacă sunt însoțite şi de o finanțare adecvată care să permită Moldovei să profite la maximum de potențialul său economic derivat din capacitatea de cercetare.

"Investițiile fără reformarea sistemului de cercetare și inovare sau reformarea sistemului de cercetare și inovare fără o creștere a finanţării față de nivelul actual al cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare vor conduce doar la rezultate marginale și pe termen scurt", concluziona grupul de experţi.

De notat că în ultimii doi ani s-a atestat o reducere severă a alocațiilor pentru Academia de Ştiințe a Moldovei. De exemplu în 2016 au fost prevăzute alocări de 336 milioane lei, cu circa 100 milioane mai puţin ca în 2015. În 2017 este prevăzut un buget de 351 de milioane lei, din care aproape jumătate sunt cheltuieli de personal.

Citiţi şi: Decalogul Academiei: Soluții magice pentru a face viața moldovenilor mai bună

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie. 

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Taguri: Legislația și reglementările   Piața funciară   Reforme și politica economică   Gestionarea banilor publici  
Urmariti-ne pe retelele sociale
la nunta

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.