„Proiectul vine cu o modalitate nouă de administrare și finanțare a domeniului cercetării și inovării. Pentru implementare, în acest an vor fi necesare cheltuieli de circa două milioane lei, dar noi prevedem că reorganizarea va aduce un beneficiu de circa 9 milioane de lei... Anul acesta din buget sunt prevăzute pentru finanțarea proiectelor de cercetare circa 150 milioane lei, iar după reorganizare se prevede posibilitatea alocării sumei de circa 300 milioane lei”, a declarat directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan.

Politicile și institutele de cercetare trec la Ministerul Educației

Documentul propune ca politicile în domeniul cercetării să fie preluate de Ministerul Educației. Pentru asigurarea calității în domeniul educațional urmează a fi consolidate trei instituții de evaluare în domeniul educației și cercetării (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional, Inspectoratul Școlar Național și Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare).

În cadrul Academiei de Științe se prevede să fie aleși prin concurs alți 15 cercetători care nu sunt membri ai AŞM, iar președinții secțiilor vor deveni automat vicepreședinți ai Academiei de științe. Aceștia vor fi aleși cu 3/4 din numărul de voturi (membri) ai secțiilor. Actuala conducere a Academiei de Științe își va exercita funcțiile pe durata pentru care au fost aleși.

Reformă sau greșeală fatală?

Intenția Guvernului este criticată de mulți academicieni. De exemplu academicianul Teodor Furdui, președinte al Sfatului academicienilor, i-a adresat o scrisoare deschisă premierului cerând stoparea acestei reforme "pripite", promovate fără o coordonare cu lumea științifică și care ar fi "o greșeală fatală", ce va duce în final la "paralizarea activității științifice".

Președintele AŞM, Gheorghe Duca a făcut în cadrul ședinței de Guvern o tentativă de a amâna adoptarea proiectului în versiunea prezentată de către Iurie Ciocan, susținând și el că ar fi decizie pripită și că astfel se schimbă radical concepția privind cercetarea și Academia de Ştiințe.

Totodată academicianul a întrebat care va fi soarta Bibliotecii științifice, a Grădinii Botanice, a Liceului și Universității Academiei de Științe, susținând că în multe state din lume astfel de instituții aparțin instituțiilor de cercetare.

Iurie Ciocan a declarat însă că aceste instituții vor trece în subordinea Ministerului Educației, iar AŞM va rămâne o instituție publică, care nu va putea fonda alte instituții, iar membrii ei nu vor fi funcționari publici.

Academia nu trebuie să se ocupe de gestionarea patrimoniului

Duca a încercat să argumenteze necesitatea păstrării în cadrul AŞM măcar a Bibliotecii științifice și a institutelor de cercetări fundamentale, dar a fost întrerupt de Premierul Pavel Filip, care a susținut că "guvernul nu este un club de discuții publice" și că a avut timp să prezinte obiecțiile la această reformă.

"Este vorba că Academia trebuie să se ocupe de știință, nu de administrarea clădirilor, gestionarea patrimoniului etc. Acesta este un lucru tehnic de care noi vrem să vă absolvim. Se vor ocupa cei care pot face lucrul acesta bine. Iată prin această modificare vom putea dubla fondurile pentru cercetare", a precizat Pavel Filip.

El a promis însă că cercetătorii vor beneficia de o finanțare suficientă. 

Totodată premierul i-a reproșat președintelui AŞM, faptul că Academia a inițiat recent un proiect de parteneriat public privat de construcție a unor imobile pe un teren de 2,8 hectare adiacent Bibliotecii științifice, susținând că aceasta nu e treaba instituției.

Precizările premierului scot la iveală faptul că una din țintele acestei reforme nu este doar optimizarea cheltuielilor, ci și scoaterea de sub administrarea Academiei a patrimoniului deținut de ea.

Averea de miliarde a Academiei

Averea deținută de AŞM nu este deloc neglijabilă. Ultima evaluare, de la finele anului 2015, care nu este la valoarea pieței relevă că cele 26 de instituții din cadrul Academiei dețin un patrimoniu de circa 1,3 miliarde de lei. 

Suprafața imobilelor aflate în administrarea AŞM este de 129.581 metri pătrați, din care în locațiune se află doar 8.862 de metri pătrați.

Majoritatea imobilelor sunt în construite în anii 50-70 ai secolului XX. Cu toate acestea valoarea reală a unora este de zeci de ori mai mare decât cea din registre.

Bunăoară blocul central de pe bulevardul Ştefan cel Mare 1, are o suprafață de 15.581 de metri pătrați și o valoare inițială a mijloacelor fixe de 430 milioane de lei. 

În plus instituțiile de cercetare dețin și circa 667 de hectare de terenuri, în special în municipiul Chișinău, multe amplasate în locuri atractive pentru dezvoltatori imobiliari, dar și afaceriști.

De exemplu în urma unor decizii de instanță, poligonul de testare a sistemelor și utilajelor de tensiune înaltă al Institutului de Energetică a Academiei de Ştiințe a fost pus sub sechestru pentru datorii la energie.

Ulterior, s-a organizat o licitație și poligonul cu imobil a fost preluat (încă în anul 2002) de o persoană fizică, apoi revândut de câteva ori, ajungând proprietate a unui milionar din Moldova.  

Institutului de Energetică a Academiei de Ştiințe a încercat în instanță, dar nu a reușit să-și recupereze clădirile și terenul de 5,5 hectare, care se află la periferia Chișinăului, pe strada Băcioiului, într-o pădure unde este amplasat și Parcul Zoo de la Chișinău.

În ultimii ani Academia a încercat să valorifice unele terenuri, prin construcția de spații locative în parteneriat cu firme, astfel încercându-se asigurarea cercetătorilor cu spațiu locativ.

O reformă întârziată

De notat că reforma Academiei și a întregului sector de cercetare este o necesitate stringentă. Or, în cei 26 de ani de independență numărul cercetătorilor din țară s-a diminuat de 5-6 ori: de la circa 25.000 în 1990 la doar 5.000 în 2014, iar în prezent s-a ajuns la doar circa 3.000 de persoane, din care doar jumătate se află prin instituțiile academice.

De vină este faptul că s-a redus radical finanțarea, dar și faptul că știința moldovenească era parte din sistemul științific sovietic, constituit și bazat pe un sistem de comandă centralizat. Dispariția Uniunii Sovietice a dus și la ruperea legăturilor și desigur a finanțării.

Totodată principalele direcții de cercetare din Moldova s-au constituit în mare parte pe bază centralizată de la Moscova. Au existat tentative de reformare, dar până la măsuri radicale nu s-a ajuns.

În anul 2016, când Academia a celebrat 70 de ani de la crearea primelor instituții de cercetare după model sovietic, un grup de specialiști din UE a efectuat un studiu de analiză și evaluare a sistemului actual al cercetării-dezvoltării-inovării din țara noastră concentrându-se pe următoarele domenii de interes:

(1) Creșterea eficienței finanțării publice în domeniul cercetării și dezvoltării și a calității organismelor care desfășoară activități de cercetare și inovare;
(2) Îmbunătățirea politicilor privind resursele umane și mobilitatea cercetătorilor;
(3) Stimularea inovării în afaceri și a legăturilor științifice și de afaceri; 
(4) Creșterea impactului cercetării și dezvoltării prin definirea adecvată a instrumentelor de politică.

Grupul a formulat și 24 de recomandări operaționale pentru reformele în domeniul cercetării, care acum este dificil de estimat dacă au fost luate în considerație de către autorii reformei. Mai ales că versiunea conceptului publicată pe pagina Guvernului, nu este cea finală și nici măcar cea aprobată de către executiv, așa cum a recunoscut chiar Iurie Ciocan.

Reforma fără o creștere a finanțării va avea rezultate marginale

În opinia grupului de experți din UE, autoritățile ar trebui să se asigure în mod prioritar "ca finanțarea adecvată pentru cercetare și dezvoltare să fie însoțită de reforme ambițioase și de stabilirea unei responsabilități ministeriale pentru elaborarea de politici și strategii în domeniul cercetării și inovării".

"Un sprijin politic puternic pentru politica de cercetare și inovare este absolut necesar pentru al ridica la nivelul comparabil cu alte politici de dezvoltare. Această nouă responsabilitate ministerială ar trebui consolidată și completată prin înființarea unei agenții independente de implementare a cercetării și inovării, care să fie responsabilă și să raporteze Ministerului", se arată în studiul "Peer Review of the Moldovan Research and Innovation system".

Grupul recunoaște necesitatea menținerii nivelului actual de capacitate de cercetare în Moldova, localizat în instituțiile sale de cercetare, "ca minimul minimum", iar creșterea cheltuielilor pentru cercetare și inovare va fi o necesitate de capital pe termen mediu.

Potrivit specialitilor implementarea reformelor propuse pot da rezultate în practică dacă sunt însoțite și de o finanțare adecvată care să permită Moldovei să profite la maximum de potențialul său economic derivat din capacitatea de cercetare.

"Investițiile fără reformarea sistemului de cercetare și inovare sau reformarea sistemului de cercetare și inovare fără o creștere a finanțării față de nivelul actual al cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare vor conduce doar la rezultate marginale și pe termen scurt", concluziona grupul de experți.

De notat că în ultimii doi ani s-a atestat o reducere severă a alocațiilor pentru Academia de Ştiințe a Moldovei. De exemplu în 2016 au fost prevăzute alocări de 336 milioane lei, cu circa 100 milioane mai puțin ca în 2015. În 2017 este prevăzut un buget de 351 de milioane lei, din care aproape jumătate sunt cheltuieli de personal.

Citiți și: Decalogul Academiei: Soluții magice pentru a face viața moldovenilor mai bună

* * *

Acest articol a fost publicat cu susținerea fundației Național Endowment for Democracy în cadrul proiectului ”Promovarea responsabilității guvernării” și poate fi preluat pentru distribuire, publicare și citare fără careva limitări. Referința la sursă este obligatorie. 

This article has been published thanks to the support of the National Endowment for Democracy as part of the Promoting Government Accountability Project and may be shared, republished or quoted without limitations. Reference to the source is mandatory.