Uniunea Europeană (UE) intenționează să creeze o zonă economică regională în Balcanii de Vest, prin modernizarea Acordului de Liber Schimb Central-European (CEFTA), a declarat în cadrul conferinței EU-Western Balkans Investment Climate Forum de la Belgrad, comisarul UE pentru extindere, Johannes Hahn.

Potrivit lui Hahn, UE intenționează să aprobe peste o lună, la summitul de la Trieste (Italia) conceptul de zonă economică regională a Balcanilor de Vest, care ar trebui să actualizeze actualul acord de liber schimb al CEFTA.

Pregătirea aderării la UE

"Considerăm acest domeniu drept o piatră de hotar importantă pentru pregătirea aderării la UE, nu o alternativă la aderare", a precizat comisarul UE pentru extindere, Johannes Hahn.

De notat că CEFTA este un acord comercial între țări din afara UE, dintre care în prezent sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia și Kosovo. Odată ce o țară participantă aderă la Uniunea Europeană (UE), statutul său de membru al CEFTA se încheie.

Acordul a fost văzut de la început ca un instrument de pregătire a statelor participante pentru aderarea la Uniunea Europeană. Moldova a aderat la CEFTA la finele anului 2006, iar în 2008 a deținut și președinția organizației.

Din declarația lui Hahn nu este clar dacă și Moldova va fi parte a noii inițiative economice.

Potrivit lui Hahn atenția acordată Balcanilor de Vest are și un mesaj politic clar. "UE se angajează în procesul de extindere și lucrăm foarte îndeaproape pe domenii cheie pentru creștere economică. Dorința de a face parte din familia europeană este una comună. Și mergem împreună", a spus comisarul UE pentru extindere.

Planuri de mobilizarea a unor investiții

Acesta a vorbit și despre planurile de investiții în regiune.

"O investiție importantă pe care o urmărim implică conectarea fizică a regiunii cu restul Europei, ceea ce noi numim "agenda de conectivitate". Am alocat subvenții de 1,3 miliarde de euro și intenționăm să mobilizăm până în 2020 investiții de până la 13,5 miliarde de euro din sectorul public și privat în investiții cheie în domeniul energiei, al mediului și al transporturilor", a adăugat Hahn.

"Ceea ce contează este investiția privată, iar investițiile private încă mai rămân în urmă în Balcanii de Vest, în special investițiile transfrontaliere sunt de patru ori mai mici decât în UE", a remarcat Hahn.

Totodată el a menționat necesitatea dezvoltării statului de drept în regiune, care este probabil una dintre cele mai puternice pârghii de îmbunătățire a mediului de afaceri, deoarece economia informală reduce veniturile fiscale, conduce la concurență neloială și afectează în mod negativ abilitățile lucrătorilor, precum și calitatea locurilor de muncă.

Citiți și:

Guvernarea promite reforme economice și o viteză mai mare de integrare cu UE