La mijlocul lunii martie 2017, în Parlament a fost înregistrată inițiativa legislativă de modificare a legii Nr. 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal.

Propunerea venită din partea deputatului Nae-Simion Pleșca, ales pe listele PLDM care a aderat recent la PDM, vizează excluderea unei singure sintagme din lege, dar poate genera pierderi de milioane la buget.

O nouă pomană pentru companiile de la Tiraspol

Autorul proiectului dorește scoaterea sintagmei „prima liniuță” din prima propoziție a alin 6, art. 4 al legii sus-menționate, urmare a căreia cota redusă a TVA ar fi aplicată tuturor mărfurilor stipulate la art. 96, lit. b) al Codului Fiscal.

Astfel, la momentul actual livrarea de mărfuri la cota redusă a TVA persoanelor juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova dar nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar este permisă doar pentru pâine și produsele de panificație, respectiv lapte și produsele lactate. 

În cazul adoptării acestui proiect de lege s-ar permite livrarea la cota redusă pentru toate produsele specificate de Codul Fiscal al țării, printre acestea figurând gazele, medicamentele, carnea, fructele, legumele, zahărul etc.:

• la medicamentele de la pozițiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât și autorizate de Ministerul Sănătății, la alcoolul etilic nedenaturat de la pozițiile tarifare 220710000 și 220890910, destinat producerii farmaceutice și utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern

• la mărfurile, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la pozițiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000, în mare parte preparate și articole farmaceutice;

• la gazele naturale și gazele lichefiate de la poziția tarifară 2711, atât la cele importate, cât și la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și la serviciile de transport și de distribuție a gazelor naturale;

• la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă, importată și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;

• la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat și/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;

• la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice și apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă livrată în scopul producerii biocombustibilului solid. 

Pentru o mai bună înțelegere a impactului potențial a acestui proiect este cazul să specificăm că sintagma de persoane juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar are în vedere de fapt companiile din regiunea transnistreană, iar inițiativa dată ar favoriza operatorii din partea stângă a Nistrului, care comercializează produse la cote reduse indicate mai sus. 

Totodată, faptul că aceștia ar putea livra la cota redusă de 8% în loc de cota standard de 20%, va genera pierderi importante de venituri bugetare.

Pleșca: Se atestă o tratare inechitabilă a agenților economici din Transnistria

Autorul proiectului își justifică inițiativa prin „necesitatea respectării principiului de echitate fiscală consacrat la art. 6 alin. (8) Cod Fiscal, potrivit căruia impozitele și taxele se bazează pe principiul echității fiscale, ceea ce presupune tratarea egală a persoanelor fizice și juridice, care activează în condiții similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale”. 

Totodată, autorul consideră că “se atestă o tratare inechitabilă față de agenții economici, care spre exemplu procurând marfă de pe teritoriul care nu are relații fiscale cu sistemul bugetar al Moldovei la cota TVA de 20%, livrează ulterior aceiași marfă pe restul teritoriului Republicii Moldova la cota redusă de 8%. Acest lucru stagnează dezvoltarea agenților economici și a economiei în general.”

Totuși, argumentarea este una incompletă și îndoielnică, întrucât este greu de afirmat că între agenții economici care au și cei care nu au relații cu sistemul bugetar al țării există echitate și condiții egale de activitate, mai ales că ”transnistrenii” sunt în afara controlului autorităților de la Chișinău.

Inițiativa contrară Legii finanțelor publice

De altfel, după examinarea acestei inițiative și Guvernul a pregătit deja un aviz negativ proiectului, venind cu o serie de argumente în acest sens. Potrivit articolulului 17 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, „pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor și/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget”. 

Un alt argument venit din partea Guvernului este că “autoritățile din Republica Moldova nu dețin controlul asupra teritoriului din stânga Nistrului, iar aceasta ar avea drept efect apariția schemelor de evaziune fiscală și erodarea veniturilor bugetare”. 

În acest caz problema este amplificată și de imposibilitatea autorităților moldovenești de a controla fluxurile de mărfuri pe segmentul frontierei regiunii transnistrene cu Ucraina. De exemplu, producătorii de zahăr ani de-a rândul se plâng pe importatorii de zahăr ucrainean ieftin, care ajunge pe piața autohtonă prin intermediul regiunii transnistrene. Or în cazul acceptării inițiativei propuse de Pleșca ar urma să fie aplicată și pentru zahărul respectiv cota redusă de 8% în loc de cota standard de 20%, care în mod vădit ar dăuna producătorilor locali.

Totodată, “se atenționează faptul că autorul proiectului nu a abordat în nota informativă aspectul fundamentării economico-financiare a noilor reglementări, ceea ce contravine rigorilor stipulate în Legea privind actele legislative”. De altfel, chiar dacă ar fi încercat o fundamentare economico-financiară, deputatului cel mai probabil nu i-ar fi reușit o analiză veridică și credibilă, întrucât situația autoritățile oficiale nu cunosc fluxul real al tranzacțiilor cu entitățile care nu au legături cu sistemul bugetar al Moldovei.

Guvernul va tăia din facilitățile fiscale pentru toți

Același aviz al Guvernului mai conține un argument prin care se afirmă că ”obiectivele politicii fiscale pentru anii următori prevăd revizuirea facilităților fiscale în contextul angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, care prevede armonizarea legislației fiscale naționale la capitolul impozitarea indirectă, inclusiv la Directiva UE 2006/112/CF, precum și în vederea realizării recomandărilor Curții de Conturi din 29 iulie 2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanță al sistemului facilităților fiscale și vamale”. 

Cu alte cuvinte, pentru anii următori ne putem aștepta la o restrângere a facilităților fiscale oferite aferente cotei reduse a TVA, dar și la o monitorizare și evaluare a impactului acestora mult mai strictă. 

De exemplu, una din concluziile Curții de Conturi era “că deși facilitățile fiscale și vamale sunt gestionate, monitorizate, controlate de mai multe autorități publice centrale (Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenței), acest fapt nu asigură monitorizarea domeniului în mod eficace, întrucât comunicarea între aceste autorități nu este una operativă și coerentă la toate etapele procesului bugetar”. 

De asemenea, trebuie menționat faptul că volumul total la nivel național al facilităților aferente cotelor reduse a TVA pentru anul 2015 a constituit suma enormă de circa 3,7 miliarde lei și prin urmare putem spune cu certitudine că o eventuală implementare a inițiativei propuse de extindere a facilităților cotelor reduse pentru agenții economici care nu au legătură cu sistemul bugetar al țării ar putea lăsa bugetul fără încasări de milioane sau chiar zeci de milioane de lei.

În concluzie, după cum este specificat și în Avizul Guvernului “modificarea propusă ar avea un efect negativ asupra veniturilor bugetare existente perturbând activitatea statului și creând o situație incertă ce ar solda cu un deficit bugetar neașteptat, stagnare economică și alte efecte negative”.

Până la reîntregirea deplină și de facto a țării sau cel puțin până la crearea unui mecanism de monitorizare a facilităților fiscale aferente cotelor reduse, prin care să fie minimizate riscurile schemelor de evaziune fiscală, extinderea propusă a facilităților fiscale este inoportună, riscantă și păguboasă pentru bugetul de stat. 

Despre facilitățile fiscale găsiți mai multe informații

1. aici

2. aici și 

3. aici. 

Preluare de pe EuroPass. Articolul original este AICI.

* * *

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass. Articolul dat promovează campania ”Economia cum este în informații oneste”.