Octavian Armașu, Ministrul Finanțelor a recunoscut ieri, că niciun leu din miliardul furat nu s-a recuperat până la moment.

"Până una alta, din banii care au fost scoși din bănci, încă nu s-a recuperat nimic, pentru că lucrează Kroll și când vor fi primele rezultate, atunci în raport vor apărea datele respective. Până una alta, arătăm ceea ce s-a recuperat la moment. Așa e situația, ea reflectă situația obiectivă care este la moment”, a declarat pentru Unimedia, Ministrul Finanțelor.

Cum să scapi de returnarea banilor: îngropi dosarul

Cum se întâmplă că în decurs de doi ani și ceva de la publicarea primului raport Kroll nu s-a reușit recuperarea nici-unui ban?

Un caz dezvăluit de Mold-street încă anul trecut arăta elocvent cum unii afaceriști amână la nesfârșit returnarea banilor luați cu împrumut de la una din cele trei bănci implicate în "furtul milardului".

Este vorba de celebra schemă "titirezul".  Astfel Vinăria Zîmbreni, controlată de Corneliu Ţurcanu, a luat pe 25 noiembrie 2014, un împrumut 25 de milioane de lei de la Banca Socială, dar a depus gaj averea deja gajată pentru alte credite de la Banca Socială. Era exact în ziua când mai multe firme fantome au primit credite de miliarde de lei de la Banca Socială, ce a dus la prăbușirea a trei bănci.

Corneliu Ţurcanu împreună cu soția sa au efectuat și o serie de operațiuni dubioase pe conturile de la această bancă, deținute de ei și firmele afiliate (Nox DDV, Megavil Grup și Vinăria Zîmbreni), ca în final să dispară 25 de milioane de lei. 

Sergiu Berghie, lichidatorul Băncii Sociale susținea anul trecut că toate contractele dintre Nox DDV, Megavil Grup și Vinăria Zîmbreni sunt fictive, respectiv nule și a solicitat CNA "investigarea tuturor acest fapte". La fel a solicitat ca CNA să facă o "apreciere legală a acțiunilor comise de factorii de decizie al companiilor Vinăria Zîmbreni, Nox DDV și Megavil, cât și cazul prezenței elementelor infracțiuni pornirea unei cauze penale și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate".

Pe acest caz Procuratura Anicorupție a inițiat încă la finele anului 2015 o urmărire penală pentru abuz de serviciu și spălăre de bani în proporții deosebit de mari, pentru care pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani.

Acum dosarul se află la Procuratura Buiucani. Răspunsul procurorului Veaceslav Cernalev care instrumentează cazul a fost sec: "Nu vă pot da mai mute informații pentru a nu prejudicia ancheta".

Rusia este de vină?! 

Tergiversarea anchetei are loc concomitent cu alte metode de blocare a recuperării banilor. Astfel pe 16 noiembrie 2015, Vinăria Zîmbreni a depus cerere pentru intentarea procedurii de insolvabilitate "inițiată față de sine".

Drept argument este adus faptul că "societatea se află în stare de incapacitate de plată și nu poate face față datoriilor exigibile, această stare datorându-se embargoului la producția vinicolă instituit de Federația Rusă, fapt care a determinat sistarea livrărilor de vinuri, precum și blocaje financiare majore ca urmare a crizei economice".

Schema cu insolvența

Din docmentele obținute de Mold-street rezultă că insolvența este folosită pentru a tergiversa recuperarea banilor. Astfel timp de un an și ceva unii creditori ai Vinăriei Zîmbreni, inclusiv afiliați lui Corneliu Ţurcanu au contestat în instanțe calitatea de creditor a Băncii Sociale și au cerut radierea instituției financiare din tabelul creditorilor.

Una dintre aceste companii este Megavil Grup (fondator și administrator Liviu Sorbalo), care a fost inclusă în tabelul creditorilor cu o creanță de 1,98 milioane de dolari. Această firmă a ajuns creditor după o serie de operațiuni și tranzacții cu împrumuturi și gajurile Vinăriei Zîmbreni și firmei Nox DDV.

Sergiu Berghie, lichidatorul Băncii Sociale susținea că toată schema cu împrumutul și gajul a avut drept scop "crearea unei stări de insolvabilitate fictivă și generarea de datorii Vinăriei Zîmbreni, față de altă companie afiliată. Aceasta era necesară pentru intenta inslovabilitatea și influența decizii, dar și pentru a primi fără justă cauză bunuri ale debitorului".

Contracte fictive de împrumut și gaj

Pe 30 ianuarie 2017, Judecătoria Chișinău (sector Centru) a declarat nule însă toate contractele de împruut și gaj încheiate între Vinăria Zîmbreni, Nox DDV și Megavil Grup.

"Analizînd probele administrate, prin prisma normelor legale enunțate, instanța conchide că contractul de împrumut f/n din 25.11.2014, încheiat între SRL ”Vinăria Zîmbreni” și SRL ”Nox DDV” este unul fictiv, fără intenția de a produce efecte juridice, necătînd la faptul că tranzacțiile de transmitere a banilor au fost reale, au avut loc, dar ținînd cont de schema stabilită, de perioada de timp în care au avut loc toate transferurile, de modalitatea și destinația transferurilor, de cercul de persoane participante la rotația transferurilor și destinatarul final".

În consecință instanța ajunge la convingerea că acest contract este lovit de nulitate absolută. 

De asemenea magistrații au susținut că urmează a fi declarate nule și actele subsecvente, cum ar fi: contractul de gaj încheiate între Vinăria Zîmbreni și Nox DDV; contractul de cesiune încheiat între Vinăria Zîmbreni și Megavil Grup; confirmarea de înregistrare a gajului, încheiată între Vinăria Zîmbreni și Megavil Grup, "așa cum aceste acte au fost încheiate în baza unui act fictiv și contravin normelor imperative, adică acelor norme care prescriu în mod expres o conduită obligatorie, o obligație de la care subiectul nu se poate sustrage sau nu o poate ocoli sau care, prin dispoziția lor, interzic săvîrșirea unor acțiuni".

"Pîrîta SRL ”Vinăria Zîmbreni” prin gajarea dublă (ulterioară) a acelorași bunuri fără acordul scris al creditorului gajist (Băncii Sociale) au încălcat normele imperative invocate mai sus, prevăzute de Codul civil și de condițiile contractului de gaj, încheiat între reclamantă și SRL ”Vinăria Zîmbreni”, scrie în decizia instanței.

Procesul însă va mai dura, iar beneficiarii vor să aplice o altă schemă: Acceptarea de către instanță unei proceduri prin care rambursarea creditelor se amână pentru o perioadă de cinci ani, timp în care Vinăria ar urma să crească vânzările și să obțină profitul necesar pentru plata creanțelor.

Citiți și:

Unde-­i miliardul? 25 de milioane lei de la Banca Socială „spălați” în vin