Capitala gheretelor. Primăria adună doar 2 milioane lei din taxarea comerțului stradal

shadow
Joi, 06.04.2017 15:39   2519
În perioada 2013-2015 valorea încasărilor din taxa pentru unitățile stradale de comerț și/sau pentru prestarea serviciilor s-a diminuat de 6,6 ori, arată un studiu Expert-Grup: de la 13 milioane de lei în 2013, la 2 milioane în 2015.

În ultimii 4 ani, în medie, doar 13,8% din veniturile totale ale municipiului Chișinău le-au consțtuit veniturile proprii, taxe și impozitele locale, inclusiv, veniturile din gestunea patrimoniului (arendă, vânzare, privatizare), se constată în studiul "Evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a municipiului Chișinău", realizat de Expert-Grup.

Şapte din 17 taxe locale nu sunt colectate

Această categorie de venituri este în scădere în medie pe tot parcursul perioadei analizate, susțin economiștii de la Expert-Grup. Restul veniturilor provin, în special, din contul impozitelor pe venit ale persoanelor fizice (circa 30% anual) și al transferurilor (circa 50% anual).

"Regimul fiscal al municipiului poate fi caracterizat printr-un grad înalt de neomogenitate. Astfel, șapte din cele 17 impozite și taxe locale fie nu au un regim fiscal bine stabilit, fie nu sunt colectate la buget. Un exemplu în acest sens o constituie taxa de piață. La dimensiunile pe care le iau piețele din centrul Chișinăului, dar și de la periferiile orașului, încasările din aceasta taxă nu ar trebui decât să crească, mai ales că mărimea acesteia nu a scăzut în ultimii ani", se arată în studiu.

Taxele cresc, veniturile scad

Drept exemplu  este adus cazul impozitului pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare, care a crescut constant în ultimii ani, fapt ce nu se reflectă și în suma încasărilor la buget.

Advertisement

Un alt exemplu în acest sens este și taxa pentru unitățile stradale de comerț și/sau pentru prestarea serviciilor. Suma încasărilor la această categorie de venituri a scăzut de 6.6 ori în ultimii 3 ani, de la 13 milioane de lei în 2013, la doar 2 milioane în 2015.

"În condițiile în care numărul gheretelor și ale tarabelor mobile a crescut în ultimii ani, iar numărul unităților autorizate care plăteau această taxă a rămas același din 2013 încoace, nu există o explicație a scăderii drastice a încasărilor la buget. Costul de corupție în acest caz reprezintă diferența dintre suma care ar trebui colectată și cea real încasată, iar această diferență este estimată la 11 milioane de lei anual", susțin experții.

Date ale Direcției generale comerț, alimentație publică și prestări servicii relevă că la începutul anului 2015, în capitală existau 4.203 de gherete, din care 2.643 pe străzi. Câte sunt acum nu se știe.

Un alt caz invocat de experți este taxa pentru unitățile comerciale și/sau pentru prestări servicii de deservire socială.

Potrivit lor, riscul de corupție este generat de pasivitatea administrativă.

"În condițiile în care numărul unităților comerciale a crescut în medie cu 10% anual, suma veniturilor colectate la buget a fost în scădere în medie cu aceleași 10%. O explicație în acest sens ar fi necolectarea veniturilor, care poate fi condiționată de lipsa unui sistem informațional funcțional, de pasivitatea administrativă determinată de lipsa de capacitate și profesionalism, sau promovarea intereselor personale prin intermediul funcționarilor", se arată în studiu.

Costul corupției în acest caz este estimat la circa 10 milioane lei anual. Principalul risc de corupție la acest capitol îl constituie lipsa unui sistem fiscal bine pus la punct, taxele și impozitele locale putând fi utilizate ca instrument de influență și corupere administrativă.

Măsură de taxare abuzivă

Un exemplu în acest sens îl constituie creșterea ratei impozitului pe bunurile imobiliare cu destinație comercială și industrială cu 138% în 2014 față de anul precedent. Deși nu este negată necesitatea majorării acestei taxe, faptul că în 2015 aceasta a scăzut cu 145%, adică cu 7% mai puțin decât valoarea anului 2013, poate însemna ca această măsură de taxare să fi fost una abuzivă.

La fel, necolectarea impozitelor la nivel local, poate fi atribuită neglijenței sau lipsei de capacități a administrației (lipsa perceptorilor fiscali), sau a managementului executiv. Astfel inactivitatea factorilor de decizie poate duce anual, la ratarea veniturilor proprii de circa 50 de milioane de lei anual.

Citiți și: Capitala piețelor, gheretelor și tarabelor



Oportunitati