Operațiunile cu cardurile bancare devin tot mai răspândite în Republica Moldova, însă cei mai mulți dintre posesorii acestora le tratează în continuare în calitate de instrument pentru scoaterea banilor din bancomate și mai puțin pentru a efectua plăți electronice.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), 2/3 din operațiunile cu carduri cu bandă magnetică și cipuri în anul 2016 au constituit retrageri de numerar și doar o treime au fost cumpărături cu cardul, inclusiv plăți online. 

Doar 8,5% din valoarea operațiunilor cu carduri bancare sunt plăți

Numărul de operațiuni cu carduri emise în Republica Moldova a depășit 32 de milioane, cu aproape 6 milioane mai mult față de anul 2015. Dintre acestea 21,67 milioane reprezintă retrageri de numerar, iar 10,4 milioane au fost plățile cu cardul. 

De remarcat că ponderea plăților cu cardul a crescut considerabil față de anul precedent, când reprezentau circa un sfert din total (6,44 milioane din 26,194 milioane).

Cât privește volumul operațiunilor efectuate cu cardurile bancare, cea mai mare parte reprezintă extragerile la bancomate: 35,1 miliarde lei din totalul de 38,353 miliarde lei. Plățile cu cardul au constituit doar 3,25 miliarde lei, adică doar 8,5% din total. 

Comportamentul moldovenilor este, însă, diferit atunci când ei utilizează cardurile bancare în străinătate. Din 4,21 milioane de operațiuni înregistrate cu cardurile emise de băncile autohtone dar folosite în afara țării 4,02 milioane reprezintă plăți fără numerar și doar 186.000 reprezintă retragerile. Cât privește volumul operațiunilor, din 3,24 miliarde din totalul de 3,93 miliarde lei sunt achitări fără numerar și 604 milioane retrageri de bani. 

De ce moldovenilor le este mai convenabil să plătească în numerar 

Atașamentul moldovenilor față de plățile în numerar este un pic ciudat, dacă ținem cont de faptul că este mult mai ușor să achiți cu cardul la un terminal POS decât să găsești un bancomat. La finele anului trecut, în Republica Moldova funcționau 15.077 de terminale POS și doar 1.046 de bancomate. 

Lucrurile, însă, nu mai par ciudate dacă privim la valoarea operațiunilor efectuate în Republica Moldova cu cardurile emise în străinătate - 5,42 miliarde lei, dintre care aproape 3,3 miliarde revin retragerilor de numerar. 

În opinia economistului Sveatoslav Mihalache, președintele Institutului European de Dezvoltare Regională, în Republica Moldova cele mai multe unități comerciale care acceptă plățile cu un card bancar se află în capitală și orașele mari și aproape deloc în provincie.

Cumpărătorilor le este mai convenabil astfel să meargă la magazin cu bani în numerar decât cu cardul bancar. Totodată o parte mare a populației face cumpărături la piețele în aer liber și la tarabe, unde nu există nici aparat de casă, fără a mai vorbi despre un terminal POS, a explicat expertul. 

Un alt factor ține de practicalitatea plăților online. De exemplu pentru a achita utilitățile publice prin internet posesorii de carduri trebuie să aibă acces la serviciile banking online (web client), care – în cazul în care totuși există acces – sunt nu doar complexe ca operațiuni, dar și funcționează în baza unor softuri care diferă de la o bancă la alta. 

”Situația din Republica Moldova la capitolul plăților cu cardul bancar este explicabilă și nu trebuie să îngrijoreze. O stare similară a lucrurilor se atestă și în România, Ucraina, țările balcanice, unde cultura financiară este inferioară în comparație cu țările din Occident. Dezvoltarea acestui domeniu ține de o serie de factori, inclusiv puterea de cumpărare a populației, rata de penetrare a tehnologiilor, și complexitatea rețelelor comerciale. Lumea va folosi numerarul încă mult timp”, a precizat Mihalache. 

Prea săraci pentru a achita cu cardul

Sergiu Gaibu, expert asociat al centrului analitic Expert-Grup, consideră că sărăcia este una dintre cauzele principale care frânează acceptarea de către moldoveni a cardului în calitate de instrument universal de plată. 

”Dacă în țările cu economii dezvoltate aproape totul poate fi achitat cu cardul, la noi acestea încă nu sunt utilizate în toate domeniile, iar majoritatea preferă să achite cu numerar pentru transportul public, utilitățile publice, produsele agricole. Micile cheltuieli zilnice necesită mult cash și divizarea veniturilor în sume pe card și bani gheață în buzunar nu este pur și simplu rațional, mai ales că sumele sunt mici. Totodată, din cauza veniturilor mici mulți cetățeni ei se împrumută pentru a ajunge până la viitorul salariu, iar când îl primesc întorc datoriile iarăși în numerar – care reprezintă un instrument mai universal pentru ei”, a menționat expertul pentru Mold-Street.com.

Veaceslav Negruță, fostul ministru al Finanțelor, are explicații de ordin economic și psiho-social. 

”Cardurile bancare au fost distribuite salariaților nu reieșind din preferințele acestora cum să-și ridice salariul. Acestea sunt produse bancare și băncile sunt interesate ca angajatorii să achite salariile prin conturile bancare, unde banii se rețin pentru o anumită perioadă. Adică banii fac bani... Opinia angajatului nu este solicitată, din punct de vedere economic el puțin contează. Pentru bănci sunt importante soldurile în conturi”, a declarat Negruță. 

”Pe de altă parte, există factorul psihologic și social. Având un salariu mic angajatul încearcă să optimizeze cheltuielile, astfel încât să poată da copiilor câte 10 lei pe zi pentru o chiflă, sau soției/soțului o anumită sumă pentru călătoria în transportul public. Dacă ne uităm la structura cheltuielilor, vom vedea că 40% din salariu se duce pentru cumpărarea produselor alimentare mai ieftine - de obicei la piața agricolă. Aceste locuri nu necesită un terminal POS. Oamenii au puțini bani și doresc să-i aibă la îndemână în orice moment. Nu doar pentru ei, dar și pentru cei care depind de acești bani puțini”, a notat economistul.

Citiți și: