Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 22 august la Curtea de Apel Chișinău are loc o ședință de judecată pe cauza civilă Aroma SA și Euro Alco SRL.
  • Pe 23 august Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre StarNet Soluţii SRL și ANRCETI.
  • Pe 24 august la Curtea de Apel Chișinău este preconizată o ședință de judecată pe cauza penală intentată lui Veaceslav Platon.
  • Pe 30 august Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre Retelele Electrice de Distributie Nord Bălti și Inspectia Financiară a Ministerului Finanțelor.
  • Pe 6 septembrie la Curtea de Apel Chișinău se judecă cauza civilă între Antarius Com SRL și Calea Ferata din Moldova.
  • Pe 6 septembrie Curtea de Apel Chișinău examinează un litigiu civil intre Asociația Drepturi de Autor și Conexe și Metro Cash and Carry Moldova SRL.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție se judecă cauza civilă între Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular, Partidul Liberal Reformator și Comisia Electorală Centrală.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție este examinat dosarul civil ANRCETI vs Casa Naţională de Asigurări Sociale.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție este examinat dosarul civil Procurorul General vs ÎS Moldtranselectrica.
  • Pe 7 septembrie expiră termenul ofertei de vânzare a peste 3.860.000 de acțiuni emise de compania Asito S.A., la preț de 14,79 lei bucata.
  • Pe 13 septembrie la Curtea de Apel Chișinău este examinat dosarul civil Casa de Odihnă Nistru SRL vs Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Rețelele Nistrului SRL.
  • Pe 13 septembrie la Curtea de Apel Chișinău are loc o ședință de judecată pe cauza Victoriabank vs Fabrica de Conserve din Călărași.
  • Pe 13 septembrie Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre Basvinex SA și Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervrenient Buket Moldavii SA.
  • Pe 15 septembrie Curtea de Apel Chișinău examinează cauza penală împotriva businessmanului Viorel Țopa - spălare de bani.
  • Pe 13-16 septembrie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de echipamente medicale, preparate farmaceutice şi stomatologie MoldMedizin & MoldDent.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Construct & Interior Expo”.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, mijloace de protecţie şi securitate ”Security”.
  • Moldexpo
    În perioada 21-24 septembrie are loc târgul specializat de servicii imobiliare, impotecă și construcția de locuințe ”Imobil Moldova”.
  • La Moldexpo are loc târgul ofertelor turistice pentru odihna de iarnă ”Winter Travel Fair”, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie.
  • În perioada 29 septembrie - 1 octombrie la Moldexxpo se desfășoară Festivalul Vinurilor Tinere ”Tulburel”.
  • Radisson Blu Leogrand Hotel
    Are loc forumul de afaceri Moldova Business Week 2017, în perioada 3-6 octombrie.
  • Moldexpo
    Expoziția internaţională de mobilă, utilaje, scule, materiale şi accesorii pentru fabricarea mobilei ”Expo Mobilă” are loc pe 5-8 octombrie.
  • Washington, SUA
    Pe 14 octombrie are loc reuniunea Consiliului de Guvernare a Fondului Monetar Internațional, la care participă și o delegație a Republicii Moldova.
  • Pe 11-14 octombrie la Chișinău are loc expoziția dedicată mobilei și designului de interior ”Das Interior Show”.
  • Washington, SUA
    În perioada 13-15 octombrie 2017 are lor reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.
  • Pe 18-21 octombrie la Chișinău are loc expoziția de produse, utilaje, tehnologii agricole şi meşteşuguri ”Farmer”.
  • Moldexpo găzduiește pe 18-21 octombrie expoziția de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial ”Moldagroteh”.
  • Cu începere din 1 decembrie 2017 cetățenii români pot intra în Canada fără vize.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.

Unde este suportul Guvernului pentru înghețurile târzii din primăvara anului 2016?

1 2
  • Foto: colaj mold-street.com
  • Ministerul Agriculturii nu se grăbește să acorde compensații fermierilor.
    Foto: mold-street.com
Marţi, 17.01.2017 07:00   1280
Înghețurile tardive din primăvara anului 2016 au afectat o bună parte din recolta pomicultorilor din raioanele de nord; în pofida promisiunilor și a obligațiilor legale de a ajuta agricultorii cât mai curând posibil autoritățile au elaborat proiectul regulamentului privind suportul financiar abia peste 6 luni de la acele calamități.

Deși a fost elaborat cu o întârziere de jumătate de an, documentul ridică câteva semne de întrebare și riscă să rămână doar pe hârție într-un final.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a propus abia la mijlocul lunii noiembrie proiectul cu privire la acordarea suportului financiar producătorilor agricoli în scopul diminuării consecințelor calamităților naturale (înghețurilor) înregistrate în anul 2016. Tergiversarea adoptării regulamentului în baza căruia urmau să fie acordate ajutoarele au lăsat fermierii nu doar fără compensații, dar și fără posibilitatea de a beneficia de opțiunea asigurării subvenționate a riscurilor. 

Pagube de 207 de milioane lei

Proporțiile pagubelor sunt impresionante: 6.500 de hectare de livezi au fost afectate în raioanele Briceni, Edineț, Dondușeni, Drochia, Glodeni, Ocnița, Rîșcani și Soroca, fiind compromisă o recoltă de 62.000 de tone. Valoarea pagubelor a fost estimată la peste 207 milioane lei, iar unii producători au pierdut până la 70-90% din recoltă. 

Prima observație este că deși scopul pentru care a fost lansată inițiativa este justificat, MAIA a uitat să argumenteze temeiul legal invocat (regulamentul privind gestionarea fondului de urgență a Guvernului) la emiterea proiectului, în condițiile în care Legea nr. 317 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale din 18.07.2003 prevede că hotărârile Guvernului se aprobă în baza Legii cu privire la Guvern. Lipsa de argumentare reprezintă o abaterea de la procedura legală. 

Trei luni pentru a identifica metodologia de evaluare

MAIA a avut o prima reacție la calamitățile naturale în luna mai 2016, când ministrul agriculturii a organizat o întrevedere cu reprezentanții asociațiilor agricultorilor, cărora le-a confirmat că fermierii care au suferit de pe urma înghețurilor vor primi compensații. Oficialitățile au informat agricultorii că la moment nu era identificată o metodă argumentată de a estima obiectiv pagubele pe care le-au suportat proprietarii livezilor. 

A doua reacție a avut loc în luna iunie 2016, când în baza ordinului nr. 131 al Ministerului au fost constituite comisiile locale de documentare a mărimii pagubelor rezultate de la înghețuri. 

În luna iulie, s-a decis să estimeze pagubele cu ajutorul metodologiei ”Damage and Loss Assessment in the Agricultural Sector”, elaborate de Banca Mondială. În baza acestor estimări, MAIA a solicitat aprobarea proiectului de hotărâre privind aprobarea modului de acordare a suportului financiar producătorilor agricoli.

Riscurile

Potrivit proiectului de regulament, plantațiile pomicole afectate de calamități naturale trebuie să fie inspectate de către comisiile locale, care vor documenta faptele și le vor include într-un Raport Generalizator. EuroPass a analizat modul de activitate și competențele comisiilor. 

1) Proiectul de regulament conține atribuții abstracte pentru comisiile locale care urmează să examineze cererile pentru ajutor. Riscul: abuzuri și tratamente inechitabil față de producătorii agricoli. 

2) Inspecțiile comisiilor urmează a fi coordonate cu direcțiile agricole raionale, însă documentul  nu stabilește modalitățile de coordonare a acestor activități sau măsurile ce urmează a fi întreprinse de către membrii comisiilor locale. Riscul: ar putea fi compromise cerințele de eligibilitate, dacă datele colectate de către comisii nu vor fi obiective și complete, ele fiind sursa primară pentru dosarele prezentate de agricultori. 

3) Anexele care se propun în proiect (10 la număr) nu prevăd vreun act care urmează a fi întocmit în urma inspectării și nici un termen stabilit de informare a solicitantului privind rezultatul inspectării. Riscul: întocmirea și examinarea dosarelor ar deveni fi imposibilă, iar agricultorii ar putea rămână fără compensații. 

Lipsa de măsurilor exacte în lanțul procedural și lipsa formei concrete a actelor de constatare constituie o sursă de tratament discreționar. Acesta poate fi ușor aplicat în lipsa unui set de documente doveditoare și poate genera înțelegeri preliminare între solicitanți și comisiile locale de constatare.

Competența comisiilor 

Un semn mare de întrebare apare la componența comisiilor pentru evaluarea gradului de afectare a recoltei; acestea urmează a fi formate din 1) primarul localității, 2) secretarul consiliului local, 3) inginerul cadastral și 4) un consilier local. Deși fiecare dintre aceștia ar putea fi profesioniști adevărați în domeniile pe care le reprezintă, experiența și calificarea lor în evaluarea pagubelor în agricultură nu este probată prin nimic. 

În nota informativă la proiect se spune că pentru evaluarea corectă a pagubelor în iunie 2016 au fost create comisii care aveau în componență reprezentanți de la Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Industria Alimentară, Universității Agrare de Stat și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. În inițiativa propusă, despre ei nu există nici o mențiune. 

Astfel, comisiile ”de la primărie” urmează să decidă, practic, mărimea suportului financiar, utilizând o formulă complexă de calcul, unde variabilele pot fi influențate în dependență de dispoziția membrilor comisiei, culoarea politică, interesele personale sau gradul de nepotism în relație cu beneficiarii. 

Iată formula: 

Sf = Rc* Pc*K 

unde:

Sf – suma suportului financiar (MDL);
Pc – prețul comparabil pentru anul 2015;
K – coeficient de calcul a suportului financiar, care constituie 0,2;
Rc – recolta compromisă se va calcula conform formulei. 

Aici, însă, matematica nu se încheie: pentru a afla Rc, este necesar de ”spart” încă o formulă: 

Rc = Qs * Sa*(Ga/100)

unde:

Qs – productivitatea medie per hectar, calculată în baza rapoartelor statistice (Formularul 29-agr, anual) și prezentate de solicitant;
Sa – suprafața afectată, conform Raportului Generalizator;
Ga – gradul de afectare a exploatației agricole, conform Raportului Generalizator (%).

În legătură cu această metodologie, două dintre variabilele din formulele de mai sus – și anume suprafața afectată și gradul de afectare – urmează a fi stabilite de către comisiile locale, care nu au în componență specialiști din domeniu. Pe de asupra, nu sunt expres indicate procedurile și nu există deocamdată un act tipizat de constatare a rezultatelor controalelor.

”Incompatibil cu standardele anticorupție” 

Un lucru curios este că Centrul Național Anticorupție (CNA) atenționează asupra unor norme eronate și conflictuale ale proiectului de hotărâre privind aprobarea modului de acordare a suportului financiar producătorilor agricoli afectați de îngheț. În special raportul punctează o insuficiență a mecanismelor de control în activitatea comisiilor locale de inspecție. De asemenea CNA menționează că documentul nu reglementează responsabilitățile și eventualele sancțiuni pentru persoanele însărcinate cu întocmirea rapoartelor și verificarea dosarelor pentru acordarea suportului financiar. Totodată nu există nici o clauză privind prezentarea de către solicitant a informațiilor suplimentare în cazul respingerii dosarului. CNA a catalogat proiectul drept ”insuficient compatibil cu standardele naționale anticorupție”.

Promisiuni neonorate 

Alexandru Slusari, președintele Uniunii Producătorilor Agricoli ”UniAgroProtect”, a declarat că în cadrul unei ședințe cu reprezentanții asociațiilor agricultorilor din septembrie 2016, MAIA a propus suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor pentru măsurile fitosanitare ale fermierilor prejudiciați în urma înghețurilor tardive de anul trecut (6.500 de hectare). 

Oficialitățile au promis compensații și pentru pomicultorii și viticultorii care au suferit în rezultatul grindinei și ploilor torențiale. Banii urmau să fie alocați din Fondul de Rezervă - circa 5.000 lei/ha pentru plantațiile de măr și 3.500 lei/ha pentru sâmburoase. 

Aceste promisiuni, însă, nu au fost onorate nici până azi, iar regulamentul privind modalitatea de alocare a compensațiilor producătorilor agricoli afectați de înghețuri este încă la etapa discuțiilor. 

Trei comisii și un Parlament

EuroPass a contactat câțiva agricultori din nordul Republicii Moldova, care au fost puternic afectați de înghețurile din aprilie 2016. Ei au confirmat că anumiți producători au pierdut până la 90% din recoltă.

Tudor Lesnic, agricultor din raionul Briceni, a povestit că după înghețurile din aprilie curent a fost vizitat de trei comisii – una locală (de la primărie), a doua raională și ultima de la MAIA. Fermierul spune că, deși i-a fost compromisă peste 90% din suprafața culturii, pagubele i-au fost stabilite la nivelul de 80-85%; chiar și așa, suma prejudiciilor nu a fost estimată. Fermierul a fost anunțat că estimarea în expresie bănească va fi efectuată de către Parlament, deși inițial a fost anunțat că MAIA dispune de specialiști care pot face acest lucru. 

”La început am auzit despre suma de 5 000 lei pentru un hectar. Ulterior, Parlamentul a ridicat suma până la 10 000 lei”, a notat fermierul, care a precizat că urmărește evenimentele în acest subiect. ”Dacă sun la Minister,cei de acolo invocă diverse scuze - nu s-au identificat resursele necesare, ori modalitatea de repartizare a banilor încă nu s-a stabilit”.

Un alt agricultor din nord, Stanislav Ivanița, se confruntă cu probleme similare. Recolta i-a fost afectată în proporție de 90%, a fost vizitat de comisiile respective, însă în privința suportului acordat nu există o certitudine. Fermierul afirmă că a apelat  la toate autoritățile cu rugămintea de asistență, însă fără rezultat. 

”Eu nu mai am bani pentru lucrările de curățare a livezilor, s-ar putea să renunț la un moment. La mine nenorocirile se țin în lanț - ba secetă în 2015, ba înghețuri în 2016. Am de achitat credite la peste 19% comision, iar gospodăria mea este în faliment”, a spus Ivanița. El a sugerat că va trebui să vândă atât ferma, cât și livada pentru a scăpa de datorii. 

Subiectul despre adoptarea regulamentului privind alocarea de compensații pentru recoltele compromise de înghețurile din aprilie 2016 nu a ajuns deocamdată în discuție la vreo ședință a Guvernului.

În același timp agricultorii moldoveni au nevoie acum de bani promiși pentru a efectua lucrările agricole în livezi și pe câmpuri. În plus peste două luni ei ar putea să se confrunte cu noi înghețuri, care riscă să îngenuncheze și mai mult agricultura Republicii Moldova.


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Taguri: Legislația și reglementările   Agricultura și vinificația  
Urmariti-ne pe retelele sociale
la nunta

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.