Igor Dodon a semnat prima sa inițiativă legislativă în calitate de presedinte al Republicii Moldova „cu privire la anularea Legii ce presupune trecerea pe umerii cetățenilor a rambursării miliardelor furate din sistemul financiar-bancar”.

Totodată, șeful statului s-a adresat Parlamentului să includă examinarea inițiativei legislative date, în regim prioritar, pe agenda discuțiilor și să anuleze legea care pune pe seama cetățenilor rambursarea furturilor fără precedent.

Dodon: Miliardele furate trebuie să fie întoarse cei care au participat la fraudă

„Există multe alte soluții, pe care sunt gata să le discutăm, dar categoric sunt împotrivă să se plătească din contul generațiilor curente și următoare”, a adăugat Igor Dodon.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook președintele și-a reiterat poziția – miliardele furate „trebuie să fie întoarse de toți cei care au participat la fraudă, au votat pentru, fie au cunoscut acest lucru, dar au preferat să tacă”.

În același timp, președintele a susținut că va organiza consultări pentru identificarea soluției optime, care va asigura stabilitatea bugetului și sistemului bancar.

Replica nu s-a lăsat mult așteptată și venit de la premierul Pavel Filip, care a declarat în debutul ședinței cabinetului de miniștri că și-ar dori o conlucrare cu președintele.

Totodată Filip a venit cu o serie de precizări privind inițiativa Președintelui Igor Dodon privind anularea legii de trecere la datoria publică a creditului de urgență.

Filip: Sunt declarații populiste care generează așteptări false

Prim-ministrul a precizat că această lege este un act juridic consumat, pentru că banii necesari au fost deja prevăzuți în bugetul de stat, au fost încheiate acordurile respective, iar anularea acestui act nu poate produce efecte juridice.

Totodată, Pavel Filip a menționat că Curtea Constituțională a examinat câteva sesizări în acest sens, una depusă chiar de Partidul Socialiștilor, care a fost respinsă.

În același timp, Premierul a venit cu o adresare către cetățenii Republicii Moldova să nu se lase manipulați de declarațiile populiste ale politicienilor, care generează așteptări false.

„Vreau să vă aduc doar un exemplu, pentru anul viitor în Legea bugetului de stat am prevăzut 650 de milioane de lei pentru deservirea acestui credit de urgență. Dacă nu făceam acest lucru, dacă nu aprobam această lege, în 2016 n-am fi obținut 60 de milioane euro de la București, 35 de milioane dolari de la Fondul Monetar Internațional, 45,3 de milioane de euro de la Uniunea Europeană sub formă grant, ceea ce reprezintă aproximativ un miliard de lei, și 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Acești bani înseamnă, în primul rând, drumuri, grădinițe, școli și proiecte sociale pentru cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat Pavel Filip.

Totodată, șeful Cabinetului de miniștri a spus că politicienii trebuie să fie onești cu oamenii. „Guvernul și majoritatea parlamentara și-au propus și sunt onești cu cetățenii Republicii Moldova, chiar dacă câteodată realitatea este dură, chiar dacă proiectele cu care venim nu sunt tocmai populare”, a precizat Premierul.

În final, Pavel Filip a făcut un apel către reprezentanții opoziției să fie deschiși pentru o colaborare constructivă. „Noi putem coabita cu Președintele, noi putem conlucra, eu mi-aș propune o conlucrare”, a conchis prim-ministrul.

Aminitim că pe 26 septembrie 2016, Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de șapte legi, adoptarea cărora este cerută de FMI.

Printre acestea se găsea și proiectul de lege prin care ar urma să fie emise obligațiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,3 miliarde de lei, ca urmare a fraudei de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Ca urmare, Ministerul Finanțelor a emis și transmis BNM obligațiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual.

Ulterior mai mulți economiști și experți au susținut într-o notă de poziție privind convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, că decizia Guvernului Filip de asumare a răspunderii este un act de injustiție socială și că existau cel puțin trei soluții de alternativă.