Documentul ce prevede liberalizarea capitalului astfel încât să permită cetățenilor să declare capitalul ce le aparține și care anterior se afla în posesia altor persoane fizice sau nu era declarat deloc în schimbul unei taxe de 2% din valoarea bunului, a fost discutat de un grup deputați, reprezentanți ai Guvernului, CNA, Fisc, mediului de afaceri, precum și reprezentanți ai societății civile.

Liberalizare, dar nu legalizare a capitalului furat

Autorii au încercat să liniștească lumea susținând că nu e vorba de legalizarea bunurilor fraudate.

"Liberalizarea capitalului și stimularea fiscală sunt niște drepturi și categoric nu sunt obligatorii, iar bunurile fraudate sau mijloacele care cad sub incidența normelor despre spălarea banilor categoric nu cad sub incidența proiectului", a declarat Președintele Parlamentului, Andrian Candu, unul dintre autorii inițiativei.

”Noi vorbim despre 70 la sută economie tenebră, dar spunem că nu avem nevoie de liberalizarea capitalului? Să nu spuneți că nu ați auzit despre salarii în plic”, a mai adăugat Andrian Candu.

Potrivit lui, persoanele fizice vor putea beneficia de liberalizarea capitalului, iar pentru persoanele juridice proiectul prevede doar stimularea fiscală. Procesul se va derula în două etape:
- Declararea intenției
- Cererea de liberalizare cu achitarea taxei de 2%.

Andrian Candu a susținut că liberalizarea capitalului se referă atât la mijloacele bănești, cît și la capitalurile precum: imobile, valori mobiliare, cote de participare la capitalul societăților cu răspundere limitată sau mijloace de transport.

„În cazul liberalizării se va evita penalizarea de natură fiscală. Totodată, nu vor putea fi înregistrate mijloacele și activele obținute din surse infracționale. La fel, liberalizarea capitalului reprezintă o oportunitate unică de a scoate din anonimat mijloacele bănești sau alte forme de capital și de a le include în circuitul economic legal”, a subliniat Andrian Candu.

De asemenea, speakerul a specificat că liberalizarea capitalului are trei aspecte de bază: declararea capitalului care anterior nu era declarat, trecerea capitalului de pe numele deținătorilor formali pe numele deținătorilor reali și reflectarea în scopuri fiscale a valorii reale de piață a activelor, în vederea optimizării și impozitării viitoare a acestora.

Şeful Inspectoratului Fiscal de Stat, Sergiu Pușcuța, a menționat că în prezent 95% din restanțieri au datorii de până la 10.000 de lei, dar sunt împovărați de penalități, care costă statul eforturi și resurse mari pentru gestionare de la un an la altul. „Dacă am permite ca acești agenți economici să beneficieze de anularea datoriilor, le-am oferi șansa de a se relansa”, a precizat Pușcuță.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că anul acesta circa 70.000 de persoane sunt vizate de pachetul de integritate și trebuie să depună declarații pe venit și avere care să fie corecte și conforme situației adevărate. „În acest caz, liberalizarea capitalului este o măsură absolut necesară pentru implementarea adecvată a pachetului de integritate”, a menționat Cebotari.

E mai degrabă o amnistie penală

Inițiativa deputaților este criticată intens de experți și foști oficiali.

Veaceslav Negruța, exministru al Finanțelor susține într-un interviu pentru Europa Liberă că aceasta nu pare a fi o amnistie fiscală clasică.

"Mai degrabă este o amnistie penală. În vară Parlamentul a adoptat o lege cu privire la amnistie a celor care sunt la răcoare, acum este un proiect de amnistie penală pentru cei care șed în funcții în Parlament, Guvern și au anumite proprietăți care vor să le scoată la suprafață.”, a declarat Negruța.

Totodată mai multe ONG-uri au criticat dur acest proiect și au considerat inadmisibilă adoptarea acestuia, întrucât ele legalizează ilegalități și compromite eforturile de combatere a corupției și de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova. 

Proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală a fost înregistrat în Parlament pe 1 decembrie curent. Documentul a fost inițiat de către un grup de deputați din majoritatea parlamentarăși este inclus deja pe agenda Comisiei Economie, Buget și Finanțe, chiar dacă lipsește opinia Ministerului Finanțelor.