Scandalul iscat în jurul licitațiilor trucate în domeniul achizițiilor de produse alimentare pentru școlile și grădinițele din Chișinău a scos la iveală nu doar corupția, ci și lipsa totală de responsabilitate a unor autorități, dar și a companiilor care livrează produse alimentare.

Potrivit Centrul Național Anticorupție (CNA), în cadrul licitațiilor de achiziție a alimentelor condițiile de concurs erau aranjate pentru a favoriza anumiți agenți economici, iar funcționari din cadrul direcțiilor de educație ofereau contra plată informație despre ofertele concurente.

Ghena a câștigat peste 40 de milioane lei

Pește cu paraziți, găini împuțite și cartofi spălați cu sulfat - aceste produse erau date în instituțiile preșcolare din capitală. Din interceptările telefonice făcute publice de CNA, a devenit celebru personajul ”Ghena”, care dădea comandă ca produsele alterate să fie pasate de la o grădiniță la alta.

Acesta este un oarecare Ghenadie Nicorici, fondatorul și administratorul a trei firme care din 2011 și până în prezent a câștigat licitații de peste 40 de milioane de lei. Doar în anul 2015, firmele lui Ghena au livrat produse alimentare în instituții ale statului în valoare de peste 15 milioane de lei.

E vorba de Cordacom SRL ce a fost fondată de Ghenadie Nicorici și Nicolae Curchi în anul 2000, de Crinic Grup SRL, care aparține doar lui Nicorici și de întreprinderea individuală Nica Nicorici. 

Un alt detaliu este că soția lui Nicorici este șefă la Fisc, adică ar putea fi și conflict de interese, iar firmele lui Ghena au livrat produse alimentare atât la grădinițe, cât și la spitale și închisori.

În acest dosar au fost reținute 18 persoane, iar șefii de direcții și funcționarii de la Primăria municipiului Chișinău, implicați în schema de trucare a licitațiilor publice și livrarea de alimente alterate în școli și grădinițe, au fost suspendați oficial din funcție pe durata anchetei.

Ce se va întâmpla cu responsabilii de la Centrul de Sănătate Publică (CNSP) sau de la Agenția Națională pentru Siguranță Alimentară (ANSA), autoritățile ce verifică calitatea alimentelor,  este o întrebare care încă nu are răspuns.

„Cei de la CNSP verifică săptămânal instituțiile preșcolare, și ei nicodată nu anunță, dar se duc inopinat. ANSA verifică calitatea, dar în primul rând este responsabil cel ce primește”, spune Tatiana Nagnibeda Tverdohleb, șefa Direcției Municipale Educație, Tineret și Sport din cadrul Primăriei Chișinău.

O soluție pentru a evita asemenea situații pe viitor, este livrarea în școli și grădinițe mâncare gata pregătită de către instituțiile de alimentare certificate, susțin cei de la Primărie.

Lăudăroșii de Agenția Achiziții Publice 

În același timp Agenția Achiziții Publice (APP), care este autoritatea responsabilă de monitorizare a achizițiilor publice se laudă că a creat pe pagina sa și o rubrică ”Transparența achizițiilor produselor alimentare”, unde "sunt plasate dările de seamă întocmite de către autoritățile contractante în rezultatul desfășurării procedurilor de achiziție a produselor alimentare pentru instituțiile de învățământ școlare și preșcolare".

"Această inițiativă vine să asigure transparența și informarea societății despre rezultatele procedurilor de achiziții publice ale produselor alimentare. Prin vizualizarea pe pagina oficială a Agenției Achiziții Publice a dărilor de seamă, cetățenii vor putea urmări ce produse se procură la alimentarea copiilor și la ce preț sunt contractate, chiar în instituția ce o frecventează copilul acestuia", se laudă instituția.

Doar că informația de acolo nu a mai fost actualizată deja de doi ani.

O piață de miliarde de lei

Sectorul achizițiilor publice a fost și rămâne unul dintre cele mai atractive și facile surse de bani pentru companii.

De exemplu datele AAP relevă că în anul 2014, în rezultatul tuturor procedurilor de achiziție publică, de către autoritățile contractante au fost realizate proceduri de achiziții publice în valoare totală de 10,84 miliarde de lei, cu 3,36 miliarde de lei mai mult decât în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 45%.

În anul 2015, cifra a scăzut la 6,46 miliarde de lei. Dar aceasta din cauza crizei economice și deficitului bugetar de resurse, care a forțat AAP să sisteze temporar începând cu 7 iulie 2015 licitațiile. Ulterior au fost reluate, dar s-au tăiat sume mari, de ordinul miliarde, prevăzute pentru achiziții de lucrări și produse.

Şi în prima jumătate au fost semnate contracte mai puține decât în anul 2014, dar și 2015. Valoarea lor se ridică la circa 3,15 miliarde de lei.

Cei mai mulți bani se duc pentru achiziții de lucrări de construcție, lucrări de reparație, medicamente și produse petroliere.

Mold-Street a calculat câți bani au circulat în ultimii ani în domeniul achizițiilor de produse alimentare - e vorba de sute de milioane și chiar miliarde de lei. O cifră exactă este dificil de aflat, pentru că la licitații nu există doar o categorie - produse alimentare, dar și separat lactate, carne, legume, fructe, băuturi etc.

Cel mai mare volum de achiziții publice de produse alimentare înregistrate de AAP s-a atestat în anul 2013, circa 614 milioane de lei, sau 8,2% din toți banii cheltuiți de la buget pentru achiziții publice.

În anul 2014, valoarea achizițiilor de alimente prin licitații a scăzut la circa 475 de milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 4,4% din total.

În anul 2015, valoarea achizițiilor a scăzut la doar circa 400 de milioane de lei, sau 6,1% din total, iar în prima jumătate a acestui an pe piața achizițiilor publice de alimente au fost semnate contracte în valoare de aproape 180 de milioane de lei.

Cine-i vinovat?

Sectorul achizițiilor publice din Moldova nu duce lipsă de legi și regulamente, de instituții de supraveghere și de raportare. Toți însă se ascund în spatele lor, iau avize de la diverse instituții cu denumiri pompoase, rezolva disputele intr- un sistem paralel cu cel legal, creat special pentru acest domeniu, dar în final grosul banilor ajunge sa fie consumat de un grup de firme afiliate unor persoane concrete.

Olesea Stamate de la Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă spune că sunt scheme clasice care funcționează într-un sistem viciat de corupție. Deși legislația ce vizează achizițiile publice este în continuă perfecționare, lipsesc mecanismele de control, adaugă experta:

„Sunt lucruri care se observă cu ochiul liber uneori, le observăm noi în procesul de monitorizare a achizițiilor publice, le observă jurnaliștii de investigație, atunci de ce nu le-ar observa, de exemplu, conducătorul instituției. Este foarte cunoscut faptul că achizițiile se fraudează. Adesea se întâmplă că din punct de vedere formal, dacă analizezi dosarul, totul este în regulă, însă înțelegerile se fac pe sub masă, după cortină iar rezultatele sunt cele pe care le vedem”, a declarat Olesea Stamate într-un interviu pentru Europa Liberă.

Astfel toată legislația și instituțiile create chipurile pentru a opri abuzurile cu achizițiile publice au devenit de fapt un uriaș mecanism de acoperire a acestora.

Citiți și: Lovitură pentru un sector unde circulă circa 30% din banii bugetari

* * *

Acest material este publicat în cadrul Proiectului „Investigative reporting for transparency in public finance management and government integrity (Jurnalismul de investigație pentru transparența în managementul finanțelor publice și integritatea guvernului), implementat de Mold-Street.com. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material se poate face în mod gratui și nu necesită acordul Mold-Street.com.

Elaborarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al SUA sau a Guvernului SUA.