În spatele rapoartelor triumfaliste ale conducerii țării se ascunde o situație economică gravă. Efectele acesteia se fac observate tot mai evident în sectorul bancar care acordă tot mai puține credite, în timp ce cele vechi devin neperformante.

Una din cele mai viabile metode de a vedea cum stau lucrurile în sectorul real al economiei este analiza prin prisma situației din sectorul bancar, iar probabil printre cei mai edificatori indicatori în acest sens sunt Dinamica creditării, dar și calitatea portofoliului de credite.

Deși în primul semestru economia moldovenească chiar a înregistrat un avans de 1,3% în statisticile oficiale, acesta este de conjunctură și scoate în evidență mai mult riscuri decât stabilizare economică.
Comerțul exterior a continuat trendul negativ (exporturi: - 8,8%, importuri: -5,9%), stocul de investiții străine directe a rămas aproape înghețat la nivelul de la sfârșitul anului trecut, iar investițiile în active materiale pe termen lung (-21%) și volumul transportului de mărfuri (-12%) au suferit un recul semnificativ.

Aceste descreșteri vin chiar în pofida bazei de comparație reduse a anului 2015, care la fel s-a dovedit a fi unul nefast și arată că economia autohtonă a pierdut și mai mult din viteză.

Creditarea lăsată pentru vremuri mai bune

O asemenea evoluție poate fi reflectată și în rezultatele raportate de băncile comerciale locale. Astfel, urmare a reducerii volumului de credite noi acordate comparativ cu perioada similară a anului trecut, rambursările de credite au depășit debursările, iar la finele lunii august portofoliul agregat pe sectorul bancar a consemnat o descreștere de 2,7% față de începutul anului.

Dinamica negativă a creditării poate fi explicată prin cel puțin 3 factori:
• Condițiile de incertitudine economică descurajează companiile să facă investiții noi, iar acest fapt îngustează cererea pentru credite
• Chiar și agenții economici solvabili care îndrăznesc să apeleze la resursele bancare obțin mult mai dificil finanțările, întrucât evaluarea riscurilor de către bănci are loc în condiții mult mai dure reieșind din contextul macroeconomic defavorabil
• Apetitul băncilor pentru risc este inhibat și de alternativa obținerii de profituri decente din achiziționarea valorilor mobiliare de stat (VMS). De la începutul anului curent, băncile autohtone au profitat din plin de agonia statului de a finanța deficitul bugetar exclusiv din resurse interne în condițiile înghețării finanțărilor externe. Astfel, în primele 8 luni ale anului curent, băncile locale au obținut venituri de circa 830 milioane lei din VMS, rezultat care depășește de peste 2,2 ori nivelul venitului din aceeași perioadă a anului 2015.

Revenind la topul băncilor după portofoliul de credite, constatăm că potrivit situației de la 31 August 2016, primele 3 bănci din sector,care se află sub supravegherea specială a BNM din iunie 2015, concentrează aproape 70 la sută (69,4%) din resursele creditare.

Moldindconbank, Eximbank și Victoriabank au raportat cele mai importante ritmuri de descreștere a portofoliilor de credite de la începutul anului.

 

Sursa: Datele BNM

Scăderea ratei de bază a ajutat mai mult statul, decât economia

Este de remarcat faptul că reieșind din conjunctura economică, de la începutul anului Banca Națională a trecut la relaxarea politicii monetare în speranța revigorării activității de creditare. Astfel, urmare a mai multor decizii de politică monetară de scăderi succesive a ratei de bază, aceasta s-a diminuat de la începutul anului cu 10 puncte procentuale (p.p.) de la 19,5 la 9,5%. Totuși, acest fapt a ajutat mai mult statul și mai puțin sectorul real al economiei.

Chiar dacă rata medie a dobânzii pe sectorul bancar s-a diminuat din ianuarie până în august cu 2,38 p.p. până la 13,7, aceasta nu a impulsionat prea mult procesul de creditare. În același timp, scăderea ratei de bază a avut un efect mult mai substanțial asupra costurilor de împrumut a statului prin intermediul VMS.

Dacă în primul trimestru, Ministerul Finanțelor se împrumuta la rate de 24-26%, în luna august costurile de împrumut s-au redus de peste 2 ori până la o rată medie a VMS aflată în intervalul de 10-11%.

Guvernul în conflict de interese cu economia

În situația conturată în ultimul an, statul a intrat într-un soi de conflict de interese, întrucât chiar dacă una din cele 7 priorități a Strategiei de dezvoltare 2020 este Finanțe accesibile și ieftine, prin procurarea masivă de VMS de la băncile comerciale are loc de fapt limitarea accesului sectorului real al economiei la resursele creditare.

Chiar dacă deseori persistă percepția că băncile comerciale stau pe un munte de lichidități și nu vor să crediteze economia, aceasta este mai mult o aparență.

Deși ponderea activelor lichide în total active a atins cifra de 46% în august, spațiile de manevră în creditare a băncilor rămân la moment destul de limitate. În primul rând, cea mai mare parte a resurselor lichide de care dispun băncile sunt pe termen scurt, în timp ce cererea pentru resursele creditare este pe termene mai îndelungate.

Spre exemplu, 95% din volumul de depozite atrase de bănci în ianuarie - august au fost pe termene de până la 12 luni. În același timp, raportat la aceeași perioadă, 85% din creditele noi acordate au fost pe termen ce depășesc 12 luni, ceea ce complică asigurarea unor lichidități suficiente pe benzi de scadențe.

Pe de altă parte, tabloul macroeconomic negativ descris mai sus este conștientizat și de BNM, care de o perioadă bună de timp menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de 35% la sută din baza de calcul. Cu alte cuvinte, băncile comerciale sunt obligate să țină sub formă de rezerve peste 1/3 din resursele atrase în monedă națională în scopul minimizării riscurilor.

Plus 2,3 miliarde la credite neperformante de la începutul anului

Iar riscurile sunt evidente și sunt resimțite de bănci prin intermediul escaladării cotei creditelor neperformante. De la începutul anului, volumul creditelor neperformante pe sector a crescut cu circa 2,3 miliarde lei până la 6,13 miliarde.

De departe cea mai bruscă înrăutățire se atestă la Victoriabank, acolo unde portofoliul de neperformante a crescut de 3,5 ori până la 1,84 miliarde lei. Însă în acest context trebuie de adăugat faptul că pe lângă înrăutățirea capacității de plată a debitorilor, în această perioadă s-au înăsprit și rigorile de clasificare a creditelor.

Victoriabank este la fel un exemplu relevant în acest sens, întrucât volumul de neperformante la această bancă a crescut brusc anume după efectuarea auditului, care s-a soldat inclusiv cu reclasificarea la neperformante a mai multor credite.

 

Sursa: Datele BNM

Despre problema neperformantelor a vorbit și guvernatorul BNM în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe.

„Se înregistrează o înrăutățire a calității activelor din sistemul bancar. Acum agenții economici au probleme, înregistrează arierate. Stocul total al creditelor neperformante pe sistem a trecut de la 8,4% în 2014 și 9,9% în 2015 la peste 16% în prezent”, a precizat Cioclea.

Sursa: Datele BNM

Totodată, guvernatorul a scos în evidență întreprinderile mari drept principalele generatoare de credite nefavorabile, iar soluția din ieșirea acestui efect de foarfece este doar o creștere economică solidă.

„Proveniența acestor credite neperformante este variată. În primul rând este vorba de mari întreprinderi care sunt în situație de faliment. Ele au ajuns cu 100% de recunoaștere a pierderilor și constituirea rezervelor în bănci. Altele sunt întârzieri mai mari de 30 sau 60 de zile. Ele tot încep să creeze elemente de alertă și parțial să fie aprovizionate. Aș spune că este un ansamblu, odată ce economia nu crește apar probleme la nivelul deservirii creditelor.

Totuși, dacă s-ar fi dat credite bune în fiecare lună, stocul de credite cu probleme s-ar fi micșorat în raport cu creditele noi. Acum avem un efect de foarfece: pe de o parte apar problemele, când lumea nu poate rambursa, iar pe de altă parte nu dai credite noi și stocul se micșorează, iar procentul crește. Astfel, trebuie să găsim pozițiile unei creșteri economice deoarece ei vor ajuta și clienții să rezolve problemele și va permite acordarea de credite noi sănătoase”, a mai declarat Sergiu Cioclea.

Băncile mari vulnerabile la întreprinderile mari

Importanța și ponderea întreprinderilor mari pentru sectorul bancar și economia națională în ansamblu este indiscutabilă. Deși doar 2,8% din întreprinderile de țară sunt mari, potrivit datelor din anul 2015 acestea înrolează circa 45% din numărul total de angajați din sectorul real și respectiv generează peste 2/3 din veniturile din vânzări la nivel național.

În general, sectorul bancar din Republica Moldova pare extrem de dependent de întreprinderile mari, întrucât doar 26,6% din portofoliul total de credite pe sectorul bancar revine IMM-urilor.

Cele mai puțin dependente bănci de clienții mari sunt ProCreditBank cu o pondere a IMM-urilor în total credite de 87%, Comerțbank cu 57,1% și FinComBank cu 51,7%.

Pe de altă parte, cele mai mari 4 bănci din sector după portofoliul de credite deținut se află la coada clasamentului după cota finanțărilor acordate întreprinderilor mici și mijlocii și respectiv acestea sunt cele mai vulnerabile la problemele companiile mari. În același timp, trebuie punctat faptul că în valoare absolută MAIB deține cel mai mare portofoliu de credite pentru IMM-uri (2,07 miliarde lei), urmată la mică distanță de ProCreditBank cu 2,05 miliarde.

Sursa: Datele BNM

Întreprinderile și mai puțin solvabile

Înrăutățirea capacității de plată și întâmpinarea blocajelor financiare tot mai frecvente de către întreprinderile autohtone poate fi dedusă și din alți indicatori. Spre exemplu, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat în primele șase luni din acest an 347 de întreprinderi au fost declarate în stare de insolvabilitate - cel mai mare nivel al insolvențelor din economie din ultimii patru ani.

Totodată, după cum a fost menționat la început, dincolo de afirmațiile aproape triumfaliste a autorităților că Republica Moldova a reușit să înregistreze o creștere economică în primul semestru, analiza factorilor care stau în spatele acestei creșteri ar trebui să provoace motive de îngrijorare.

Or, după analiza contribuției elementelor de utilizări la creșterea economică putem remarca că atât exportul net (-3,0 p), cât și capitalul fix (-1,7 p) au contribuit de fapt la un declin economic, iar creșterea a fost “salvată” de Variația stocurilor (diferența dintre intrările și ieșirile de stocuri) cu o contribuție de 4 puncte la avansul economic.

Cu alte cuvinte, în prima jumătate a anului întreprinderile moldovenești au reușit să producă mai mult, dar să vândă mai puțin, iar acest fapt conduce la înrăutățirea lichidității și la presiuni suplimentare asupra posibilității finanțării capitalului circulant, care creează blocaje financiare în lanț. 

Băncile moldovenești nu își îndeplinesc funcția de bază

În contextul actual creat din ultima perioadă băncile autohtone și-au erodat și mai mult funcția primordială pentru care există o instituție financiară, adică cea de intermediere financiară. Efectele politicii monetare restrictive, incertitudinile și riscurile la nivel macroeconomic, evoluția modestă a principalilor indicatori din sectorul real, dar și afacerile profitabile ale băncilor cu statul prin intermediul VMS au condus la diminuarea raportului Credite/Depozite.

De la începutul anului, indicatorul dat s-a redus cu 7 p.p. până la 69%. La acest capitol, guvernatorul BNM este extrem de tranșant și consideră creșterea nivelului de intermediere financiară una din provocările sale:

„Una din problemele creditării este că o mare parte din activele băncilor au fost plasate în valori mobiliare de stat, care au fost foarte rentabile. Eu sper că voi sparge acest cerc vicios. Acum e invers, avem o profitabilitate a băncilor îngreunată, fiindcă ele constituie rezerve pentru pierderi de credite. Cred că sfârșitul de an nu va fi așa de frumos ca primele luni, deoarece noi am fost foarte duri cu băncile ca ele să recunoască riscurile acolo unde sunt și să aprovizioneze cu rezerve ca să nu avem surprize”, afirma Cioclea.

Sursa: Datele BNM

Așa ori altfel, sectorul bancar este o reflecție bună și obiectivă a situației din economie, iar dincolo de politicile BNM de redresare a lucrurilor, o creștere economică sustenabilă bazată pe exporturi competitive, atragerea de investiții străine directe și stimularea micului business reprezintă cel mai bun antidot inclusiv și pentru sectorul bancar.

Citiți și: BNM scade ratele, dar insuficient

Cum a ajuns sectorul bancar cămătarul statului

* * *
Acest articol a fost finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.