Reprezentanții guvernării au profitat de forumul Moldova Business Week, care a avut loc în perioada 4-7 octombrie 2016, la Chișinău, pentru a-și promova o agendă ambițioasă de reforme în domeniul economiei. 

În discursul său de la Forum ministrul Economiei Octavian Calmîc a trecut în revistă activitățile întreprinse de guvernul de la Chișinău în 2016 și inițiativele pentru anul viitor, care vor constitui miezul reformelor economice într-o serie de sectoare-cheie. Scopul anunțat al reformelor este îmbunătățirea mediului de afaceri și atragerea investițiilor străine, care, de altfel, rămâne neschimbat deja de două decenii.

Citiți și: Tema de acasă la integrarea europeană: zero în sectorul financiar și 4% în cel energetic

Impozitele și povara socială

Astfel, Calmîc a promis că în anul 2017 va fi aplicată o politică bugetar-fiscală previzibilă și prietenoasă oamenilor de afaceri și, în special investitorilor. Chiar dacă unele plăți – accizele, de exemplu – ar putea fi ajustate la nivelul inflației, autoritățile nu prevăd careva majorări de taxe sau impozite. 

Totodată, urmează a fi efectuată o reformă a plăților sociale, care reprezintă o povară considerabilă pentru business.

”Vom introduce mecanisme stimulatorii pentru a pune capăt practicii de a da plățile în plic”, a declarat Calmîc, fără a preciza despre ce mecanisme este vorba. În acest context, comunitatea de afaceri va fi invitată la discuții în vederea modificării legislației în domeniul muncii, cu scopul de a ”reduce din presiunea socială” asupra businessului. Autoritățile centrale contează mult pe elementul participativ al sectorului privat, a subliniat ministrul. 

Citiți și: O inovație fiscală de la președintele Parlamentului Andrian Candu

Controalele și decimarea birocrației

Una din prioritățile guvernării este optimizarea sistemului de control, care în prezent constituie un factor de presiune asupra întreprinderilor. Guvernul are în vedere reorganizarea instituțiilor cu funcții de verificare, atât la nivel central, cât și la nivel raional și local, a menționat Octavian Calmîc, precizând că rezultatele reorganizării vor fi resimțite deja în anul 2017. 

"Vom limita numărul de organe cu funcție de control și vom crea un registru unic electronic al controalelor, unde fiecare agent economic va avea celula sa în acest sistem și va putea sa verifice în ce perioada va fi supus controalelor, cine va participa la procedura de control și din ce motiv, care a fost managementul riscurilor și care este rezultatul final, ce decizie a fost luată în privința lui. O să încercăm să facem controalele previzibile, limitate, și grupate – persoanele care doresc sa efectueze controlul vor veni sincron și vor verifica în limita competențelor”, a declarat ministrul Economiei.

În cazul întreprinderilor mici și mijlocii nou-create guvernul va institui, pentru o perioadă de trei ani, un moratoriu asupra controalelor în sensul clasic, toate verificările având caracter consultativ, pentru a ajuta managerii să elimine abaterile de la normele fiscale sau de altă natură.  

În genere, în scopul eficientizării actului guvernării, nu doar organele de control ar trebui micșorate –și numărul de ministere ar putea fi redus, de la 16 în prezent la 9 sau 10, a notat Calmîc. 

Citiți și: Moratoriu de trei luni la controale

Simplificarea închiderii afacerilor

În opinia ministrului, Republica Moldova a avansat foarte mult la capitolul deschiderea afacerii.

”Închiderea unei întreprinderi este un exercițiu extrem de ”excitant” și Ministerul Economiei, împreună cu alte autorități publice centrale lucrează la un sistem simplificat care ar scurta perioada de închidere și ar face procesul unul previzibil”, a notat Calmîc. 

Proiectele energetice

În anul viitor guvernul intenționează să continue proiectele energetice ce vizează construcția gazoductului Iași-Ungheni și a liniei de interconectare electrică Isaccea-Vulcănești, care au fost înghețate în scurt timp după semnarea acordurilor între România și Republica Moldova în mai 2015. Potrivit lui Calmîc, proiectele respective ar putea necesita investiții de peste 300 milioane de euro. 

”În scurt timp intrăm în faza de proiectare tehnică a acestui gazoduct și a acestei linii electrice, ca în anul viitor, către sfârșitul lui mai exact, să intrăm în faza de tender pentru serviciile de construcție”, a spus șeful Ministerului Economiei. 

Reprezentantul guvernului a precizat că vor fi create condiții atractive și pentru investiții în sectorul energiei regenerabile. 

”Legislația în domeniul dat s-a aprobat în primăvara anului curent, dar va intra în vigoare peste un an, în martie 2017. Totodată au fost elaborate și actele secundare și în scurt timp vor fi lansate discuțiile publice pe marginea lor. Ulterior vor fi organizate procedurile de tender pentru repartizarea cotelor pentru fiecare resursă regenerabilă, pentru a clarifica mai multe aspecte tehnice ce țin de acest business”, a spus Octavian Calmîc. 

”Suntem în contact permanent cu sectorul privat, cu cei care doresc să investească în acest sector, dar și cu donatorii ce doresc să susțină aceste proiecte private. Piața noastră este mult prea mică pentru proiectele care deja au fost anunțate, de aceea vom comunica în continuare ca să încercăm să echilibram atât capacitatea noastră de absorbție, aici am în vedere inclusiv infrastructura ce există, dar și dorința de a investi în Republica Moldova”, a precizat Calmîc. 

El a recunoscut că una din temele sensibile în sectorul energiei regenerabile este tariful ce urmează a fi stabilit, fără a intra în detalii pe subiectul respectiv. Pentru a evita turbulențe în acest sector guvernul va aplica principiul pașilor mici, a adăugat ministrul. 

Citiți și: Expert: Gazele din România ar putea ajunge să coste mai scump decât cele din Rusia

Infrastructura calității și comerțul

Republica Moldova a adoptat până în prezent 11.000 din cele 20.000 de standarde europene, însă rămâne în urmă la capitolul implementare. Autoritățile vor grăbi procesul de armonizare a legislației cu normele europene și vor accelera preluarea reglementărilor tehnice ale UE pe diverse domenii, în special cele ce țin de certificarea produselor agricole sau produselor de origine animalieră. 

”Din păcate, din cauza riscurilor colaterale care există, produsele de origine animalieră din Moldova nu fac parte din comerțul internațional, nici cu vestul, nici cu estul. Obiectivul nostru în această direcție este să consolidăm baza normativă și infrastructura. Încercăm să băgăm viteză în acest proces”, a subliniat oficialul. 

Un alt document pe care guvernul de la Chișinău intenționează să-l negocieze cu Uniunea Europeană este acordul bilateral privind recunoașterea conformității, care se referă exclusiv la mărfuri industriale. Se va insista pe adoptarea marcajului ”CE” pe mărfurile fabricate în Moldova, care vor putea circula liber atât în UE cât și în CSI, a precizat Calmîc. Ca măsură concretă autoritățile și-au propus să creeze laboratoare acreditate responsabile de certificarea produselor destinate exportului.

”Exporturile spre UE sunt la nivel de 64%. Pentru un nivel de integrare mai pronunțată acest indicator trebuie să ajungă la 80%. Asta este posibil datorită [îmbunătățirii] mai multor procese de prelucrare, procese tehnologice și de control al lanțului valoric pe teritoriul Republicii Moldova”, a mai spus Calmîc, precizând că fondurile de susținere a producătorilor și exportatorilor moldoveni există, fiind originare preponderent din spațiul european, ”rămâne doar să semnăm acordul cu FMI”.

Totodată ministrul și-a exprimat dezamăgirea în legătură cu valorificarea sub așteptări a oportunităților oferite de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA), și a anunțat că va fi lansat un program de comunicare cu mediul de afaceri privat pentru a demonstra, prin exerciții practice, avantajele accesării piețelor europene. 

Citiți și: Cum Moldova neglijează angajamentele asumate în Acordul de Asociere cu UE

Citiți și: Exportatorii de produse agroalimentare ratează oportunități comerciale din lipsă de viziune

Diversificarea piețelor

UE nu este singurul spațiu unde pot fi exportate produsele moldovenești și autoritățile promit să întreprindă măsuri mai energice în vederea diversificării piețelor. Potrivit lui Calmîc, Rusia și CSI au un potențial mare de absorbție și Moldova va face tot posibilul să revină pe piața rusească, ”chiar dacă acest lucru o va costa un efort diplomatic considerabil”. 

Ministrul a anunțat că pe 1 noiembrie va intra în vigoare acordul de liber schimb cu Turcia și s-a arătat convins că acesta va impulsiona dezvoltarea industriei ușoare în Republica Moldova, prin importul de materii prime ieftine și exportul produselor finite pe diverse piețe. 

Oficialitățile moldovene duc în prezent negocieri privind semnarea de acorduri similare cu Egiptul și China, de la care se așteaptă nu doar deschiderea piețelor, ci și un aflux de investiții. 

Citiți și: Zona de Liber Schimb cu UE se extinde de la 1 ianuarie 2016 pe întreg teritoriul Republicii Moldova

Citiți și: Ministerul Mediului se războiește cu unul dintre cei mai mari investitori