Cum au fost ratate 100 de milioane de euro, credit polonez

shadow
Luni, 11.07.2016 08:55   4553
Luptele de culise în jurul creditului de 100 de milioane de euro acordat de Polonia pentru dezvoltarea sectorului agrar și industrial au dus la blocarea accesului la el pentru agricultori.

Rezultate dezastruoase. Altfel nu poate fi calificată implementarea în decurs de doi ani a creditului preferențial de 100 de milioane de euro, acordat de Guvernul polonez Moldovei pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar. 

Doar două din 100 de milioane

Din 14 mai 2014 (momentul semnării de către premierii Republicii Moldova și Poloniei) și până în prezent au fost aprobate doar două proiecte în valoare de două milioane de euro.

Altfel spus au fost accesate doar 2% din mijloacele prevăzute. Acum proiectul este suspendat și autoritățile speră că în următoarele luni Guvernul Poloniei va extinde termenele de de implementare a acestui, care au fost prevăzute pentru doi ani.

"Există șanse mari ca procedurile birocratice de aprobare a unui nou termen să fie trecute operativ și guvernul polonez să decidă favorabil", susține Igor Gorașov, directorul Unității de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Poloniei (UICA-GRP).

Ministerul Finanțelor vede riscuri majore

Până atunci Guvernul Moldovei a decis în ședința din 29 iunie, să opereze o serie de schimbări radicale la capitolul implementarea acestui proiect. Astfel Guvernul a decis că acest credit va fi implementat deja de Ministerul Finanțelor prin intermediul instituțiilor financiare participante (IFP), ce vor fi selectate.

Totodată s-a decis că Ministerul Finanțelor va aproba Manualul de operațiuni prin care va stabili condițiile de recreditare, criteriile de eligibilitate peentr IFP și beneficiarii finali, iar dosarele agenților economici aprobate de Consiliul de Supraveghere a UICA-GRP vor fi tgransmise IFP pentru examinare.

Drept argument pentru aceste modificări este faptul că ar "exista un grad sporit de riscuri în realizarea creditului de asistență din Partea poloneză prin intermediul Unității în comparație cu creditarea tradițională prin intermediul sectorului sectorului bancar".

Octavian Armașu, ministrul Finanțelor a argumentat necesitatea acestor modificări și prin faptul că IFP dispun de experiență necesară în creditare, cadrul instituțional corespunzător și filiale.

"Ele pot promova pe larg proiectul, ceea ce va asigura acoperirea mai mare a agenților economici și dispun de capacitatea de a implementa eficient și rapid sub-proiectele eligibile. Ministerul Finanțelor a discutat cu reprezentanții băncilor comerciale referitor la eventuala participare la valorificarea creditului polonez, și la rândul său, băncile au exprimat interesul, deoarece au potențiali beneficiari", a precizat oficialul.

Potrivit ministerului Finanțelor, IFP vor identifica și gestiona riscurile, vor examina fezabilitatea și rentabilitatea proiectelor investiționale, bonitatea potențialilor beneficiari, vor aprecia obiectul, lichiditatea și valoarea gajului în conformitatea cu practicile bancare și vor asuma toate riscurile de credit față de MF cu toate activele sale, precum și vor prelua toate chestiunile legate de monitorizarea creditelor și asigurarea rambursării împrumuturilor la termen.

Ministrul Agriculturii: va crește dobânda

Eduard Grama, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare s-a arătat surprins de aceste modificări.

"Vreau să menționez că aceste modificări nu arată care va fi mecanismul de implementare și acordare a resurselor din acest credit. Aceasta pentru că Acordul de credit prevede că Moldova nu primește bani, ci asistență tehnică, și în aceste condiții noi nu înțelegem cum băncile vor acorda creditul, dacă el nu este sub formă de bani?", a precizat ministrul.

Totodată Eduard Grama a susținut că dacă va fi trecut prin bănci dobânda se va dubla și respectiv se pierde atractivitatea lui pentru agricultori. În consecință a solicitat ca documentul să fie scos de pe agenda Guvernului.

Armașu a afirmat însă că nu vede nicio problemă din punct de vedere tehnic. Potrivit lui mecanismul va fi următorul beneficiarii primesc asistența tehnică, dar returnează costul acestora prin intermediul băncilor.

Filip se teme că Guvernul va fi nevoit să se ocupe de returnarea banilor

Premierul Pavel Filip l-a susținut pe Ministrul Finanțelor și menționat că băncile au departamente specializate și cu toate acestea au o rată de 15% a creditelor neperformante.

"Ce se va întâmpla dacă de acordarea creditelor se vor ocupa structuri fără experiență, Nu este exclus că aceasta rata ar putea ajunge la 30% și Guvernul va fi cel care va fi nevoit să se ocupe de returnarea banilor, pentru că este garantul creditului", a menționat premierul.

Populismul a compromis

Viorel Chivriga, director de programe la IDIS Viitorul susține că aceste "rezultate", arată clar cât de prost a fost gestionat și negociat acest proiect.

Advertisement

"Acest credit a fost și este important pentru agricultura Moldovei. Or, e vorba de o sumă foarte mare pentru acest sector, care este egală cu patru bugete anuale pentru subvenții. Din păcate s-a făcut mult populism pe seama acestui credit, care a și dus la această situație", a declarat expertul.

În opinia lui Chivriga, la compromiterea proiectului au contribuit mai mulți factori: de la jocul cu dobânda care ba creștea, ba scădea, la bătălia dintre diverse ministere și instituții pentru administrarea proiectului.

"Soluția cu băncile nu este cea mai rezonabilă. Or, anul 2014 a demonstrat cât de sigur este sistemul bancar moldovenesc. În plus vor crește costurile de gestiune, ori oricum va fi nevoie de o instituție ce va monitoriza implementarea proiectului", a precizat specialistul.

Chivriga menționează că în acest sens ar fi fost utilă experiența Poloniei. "O soluție pentru a evita apariția de probleme la gestionarea banilor ar fi fost includerea în Comietetul pentru administrarea proiectului a unui reprezentant al Poloniei", a afirmat Viorel Chivriga.

Expertul mai constată că daunele provocate de acest eșec sunt enorme.

"Erau bani destinați pentru dezvoltarea unui important sector agrar, cel animalier, care este în stagnare și care are nevoie de investiții majoare pentru a se dezvolta, iar acum nu se știe când vor ajunge acești bani. Totodată acest caz arată că funcționarii de stat din Moldova nu sunt în stare să gestioneze o situație concretă", a adăugat specialistul.

Credit avantajos blocat 

„Acest credit este unul foarte avantajos. Este pentru o perioadă de 25 de ani, cu rata anuală de 0,15% și o perioadă de grație de cinci ani. În cinci ani, în condițiile unei inflații anuale de 7-10%, creditul va deveni practic gratuit“, se arăta încrezut în luna mai 2014 viceministrul Agriculturii Gheorghe Gaberi.

Pe 11 iulie 2014, Parlamentul a ratificat acordul cu Polonia, iar pe 3 septembrie 2014 Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a decis că de implementarea Programului de asistență se vor ocupa două instituții: Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) pentru domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare și infrastructurii aferente; și Instituția publică “Unitatea de implementare a grantului acordat de Guvernul Japoniei” (JNPGA) pentru domeniul industriei și infrastructurii aferente. Sumele s-au împărțit astfel - 90 de milioane de euro la AIPA și 10 milioane de euro la JNPGA.

Totodată Guvernul a decis că de monitorizarea implementării proiectului vor fi responsabile Ministerul Economiei (la capitolul industrie) și Ministerul Agriculturi (pe domeniul agriculturii). Următoarea etapă a fost elaborarea manualelor operaționale pentru implementarea Acordului care includ și condițiile de creditare a beneficiarilor.

Război între ministru și AIPA

În cazul celor 90 de milioane de euro de care era responsabilă AIPA, lucrurile s-au mișcat foarte lent. Astfel manualul operațional a fost aprobat abia peste un an și ceva, iar rezultatele concursului de selectare a șefului unității de implementare au fost anulate de câteva ori.

Vasile Bumacov, exministrul Agriculturii susținea chiar că AIPA nu va fi în stare să-l implementeze și a cerut Guvernului să desemneze alte instituții cu experiență precum este Unitatea de Implementare a proiectului Compact sau Programul IFAD.

O altă problema era rata dobânzii care în acord e de 0,15%, dar Guvernul a decis să fie de 20 de ori mai mare, 3%.

Ministrul Finanțelor și-a retras semnătura

Mult mai operativ s-au derulat activitățile în cazul creditului de 10 milioane de euro, ce urma să fie implementat de JNPGA. Manualul operațional a fost aprobat de ministerele Economiei, Finanțelor și Agriculturii încă pe 3 octombrie 2014 și el prevedea "acordarea împrumutului Beneficiarilor finali pe un termen de până la 25 ani, inclusiv cu o perioadă de grație de pînă la 5 ani, la o rată a dobânzii care nu va depăși 0,15% anual și o marjă (comision) de administrare a împrumutului ce nu va depăși 0,45% anual".

Pe 10 octombrie 2014 JNPGA a anunțat că întreprinderile pot depune cereri de solicitare de bani din suma de 10 milioane de euro. Pe 7 noiembrie 2014, întreprinderea CAAN SA din Strășeni a depus la Unitatea de implementare oferta pentru obținerea a 10 milioane de euro pentru reconstrucția, reutilarea și modernizarea halei de producție industrială cu suprafața de 35.300 metri pătrați din parcul industrial de la Strășeni.

Toate acestea erau necesare pentru a atrage compania germană Leoni, care era gata să investească 25 de milioane de euro într-o uzină pentru producerea cablajelor auto, cu condiția că i se oferă hale de producție, conform standardelor internaționale. 

Peste o lună, pe 4 decembrie oferta întreprinderii CAAN a fost acceptată de un comitet consultativ, iar pe 9 decembrie 2014 administrația companiei a prezentat la Ministerul Finanțelor setul de documente necesar pentru încheierea Acordului de recreditare, în condițiile anunțate conform Programului.

De aici a început o istorie stranie. Astfel instituția a lăsat fără răspuns cererea companiei. Subiectul a cauzat și o discuție aprinsă la ultima ședință a Guvernului Leancă pe 30 decembrie 2014, fără însă ca presa să le poată asculta sau înregistra.

În consecință pe 5 ianuarie 2015, expremierul Iurie Leancă a solicitat crearea unui grup de lucru „responsabil de examinarea propunerilor referitor la condițiile de refinanțare a mijloacelor financiare obținute din creditul oferit de Polonia”.

Președintele Grupului, Tudor Copaci, în acea perioadă viceministru al Economiei, susținea că procesul a mers „ca ceasul” până s-a ajuns la necesitatea obținerii semnăturii conducerii ministerului Finanțelor, care pe neașteptate a decis să impună noi condiții, și anume ca rată a dobânzii la credit să fie deja de 3%, adică de cinci ori mai mare decât cea aprobată și inclusă în manualul operațional. 

Tudor Copaci se arăta contrariat de pretențiile celor de la Finanțe. „Care este rostul atunci acestui credit, dacă se insistă pe dobânzi la nivelul pieții. În plus nu pot să înțeleg de ce nu au cerut acest lucru la etapa aprobării manualului operațional, sub care sta și semnătura ministrului Finanțelor”, susținea în ianuarie 2015 exviceministrul Economiei.

La începutul lunii aprilie 2015, Cabinetul de miniștri a decis reducerea ratei dobânzii la creditul polonez de la 3% la 2%, iar agricultorii au cerut să fie de maximum un procent.

La fel s-a decis crearea Unității de implementare a creditului de asistență acordat de Guvernul Republicii Polone (UICAGRP) și aprobat un nou Manual de operațiuni.

A mai trecut un an și în aprilie 2016 a fost aprobat în redacție nouă Manualul. Totodată în această perioadă Unitatea și Consiliul de Supraveghere a reușit să aprobe doar șase dosare din partea agenților economici din Moldova, din care doar două în valoare de două milioane de euro au trecut și aprobarea de la ministerul Finanțelor al Poloniei și respectiv mijloacele vor fi alocate.

Condiția de bază: partener din Polonia

Creditul acordat de Polonia este unul tehnic și ca să beneficieze de această asistență, antreprenorii din Moldova urmau să aibă contracte de colaborare cu agenți economici din Polonia. Totodată, cea mai mare parte din resurse vor rămâne în Polonia, pentru că cel puțin 60% din valoarea bunurilor și serviciilor din cadrul contractului de împrumut, trebuie să fie de origine poloneză, dar fără implicarea sectorului bancar.

Producătorii agricoli moldoveni urmau să beneficieze de împrumuturi în formă de echipamente, utilaje, elemente de infrastructură pentru proiecte din agricultură și industria agroalimentară cu rambursare în rate, pentru o perioadă maximă de 12 ani, unde primii 3 ani reprezintă perioada de grație.

Citiți și: Dobândă de 10 ori mai mare la creditul polonez de 100 de milioane de euro

Citiți și: Cât costă semnătura unui ministru

* * *
Acest articol a fost finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA. 

  



Oportunitati