Cine blochează dezvoltarea porților maritime ale țării

shadow
Miercuri, 13.04.2016 05:38   2983
La 20 ani de la inițiere, proiectul ambițios care a făcut din Republica Moldova țară maritimă este departe de final. Ba chiar au apărut noi piedici în realizarea tuturor investițiilor preconizate.

În acest an se împlinesc 20 de ani de la startul proiectului de construcție pe malul Dunării, în apropiere de Giurgiulești a unui Port și a unui Terminal petrolier, dar și 10 ani de la darea acestuia în funcție și obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară maritimă.

Cu toate acestea proiectul este departe de final, ba chiar i se pun bețe în roate, ceea ce dă naștere la noi controverse.

Cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiulești

În primul rând e vorba de intenția Guvernului, adică a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și a Moldsilva de a permite construcția unui nou port la vărsarea Prutului în Dunăre, adică în imediata apropiere de Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), care ar putea crea impresia că o mare parte din actualii guvernanți nu sunt interesați în dezvoltarea singurei ieșiri la mare.

Compania Danube Danube Logistics SRL, care este investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești se arată indignată și chiar anunță că examinează procedurile legale pe care le poate iniția contra Guvernului.

Moldova ar putea avea un nou port cu ieșire la mare

"Am fost în mod evident surprinși să auzim că Guvernul intenționează să aloce teren pentru construirea unui alt port. Aceasta, în timp ce Guvernul nu și-a respectat angajamentele sale de a oferi în arendă terenuri, pentru ca Danube Logistics să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgiulești. Pe fondul acestor evoluții neplăcute acum suntem forțați să luăm în considerare și luarea măsurilor legale", se arată într-un răspuns oferit pentru Mold-Street de administrația operatorului.

E vorba de faptul că în loc de 120 de hectare, cât prevede Acordul de investiții cu Guvernul Republicii Moldova, suprafața Portului de abia a ajuns la 55 de hectare. Însăși Danube nu poate cumpăra terenuri pentru că Legea cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești prevede că "terenul aflat în hotarele teritoriului Portului Internațional este proprietate a statului".

Acordul de investiții Cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești dintre Guvernul Republicii Moldova și Azpetrol SRL, Azertrans SRL, Azpetrol Rafinery SRL (redenumite în Bemol Retail, Danube Logistics și Bemol Refinary n.r.) a fost semnat la Chișinău pe 29 decembrie 2004.

Investitorul și promisiunile Guvernului

Administrația Danube susține că a adresat în repetate rânduri scrisori, dar guvernele ce s-au perindat nu au reușit să rezolve problema.

"Diferite guverne au început procesul de expropriere a terenurilor private adiacente teritoriului nostru, care a fost de fiecare dată oprit imediat ce se aproiau noi alegeri. Posibila alternativă de a transfera terenurile adiacente deținute de Moldsilva la Danube Logistics, a fost refuzată în mod repetat de funcționari guvernamentali, care au susținut că acest teritoriu nu este disponibil pentru construcții", susțin managerii Danube.

Advertisement

Vladimir Crivciun, șeful Secției politici de atragere a investițiilor din cadrul Ministerului Economiei susține că instituția pe care o repezintă a ajutat în permanență la rezolvarea problemelor ce apăreau la dezvoltarea proiectului.

"A fost construită până la Port o rețea electrică de tensiune înaltă. La fel s-a construit calea ferată și un gazoduct, S-au întreprins și alte măsuri. Cât despre terenurile adiacente necesare pentru extinderea Portului, apoi acolo sunt multe litigii cu proprietarii. În plus mulți dintre proprietari sunt plecați peste hotare și nu putem lua legătura cu ei pentru a identifica o soluție", a precizat oficialul.

Investițiile au ajuns la 63,7 milioane de dolari: mec.gov.md

Crivciun susține că autoritățile își respectă angajamentele și spune că luând în considerare importanța acestui proiect investițional pentru economia țării, Ministerul Economiei va continua să acorde suportul necesar Portului Internațional pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Lipsa spațiului nu permite construcția rafinăriei

Pe de altă parte adminsitrația Danube Logistics, consideră că încălcarea de către Guvern a Acordului de investiții a cauzat daune substanțiale companiei și "a împiedicat realizarea cel puțin a unui mare proiect de investiții".

Or, în conformitate cu Acordul de investiții compania Bemol Refinary era obligată să construiască o rafinărie din cadrul Portului. În același timp Danube Logistics a fost obligată să plătească datoria de circa 25 de milioane de dolari a Guvernului pentru terminalul petrolier parțial construit de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare și Terminal SA, și să investească în finalizarea terminalului petrolier.

"În timp ce Danube Logistics și-a îndeplinit angajamentele, Bemol a fost împiedicată să construiască rafinăria ca urmare a faptului că Guvernul nu a reușit să rezolve chestiunea terenurilor pentru amplasare. În consecință Danube Logistics s-a ales cu un terminal petrolier puțin folosit", susțin cei de la Danube.

Inițial se preconiza că prin terminalul petrolier vor fi transbordate până la două milioane tone de petrol și produse petroliere. În anul 2015 s-a ajuns la o cantitate de circa 280.000 tone, ceea ce este mai puțin de 15% din capacitatea planificată.

În afară de Bemol Refinary și Bemol Retail s-a pomenit cu probleme la realizarea planului de investiții. Astfel compania se angajase să construiască o rețea de 50 de benzinării moderne. Deși autoritățile centrale au indicat terenurile unde urmează a fi construite benzinării, investitorii și aici se confruntă cu probleme și au ajuns și în mijlocul unui scandal politic.

Războiul politic lovește în investitori

Astfel chiar dacă a obținut toate aprobările de la toate autoritățile și are și documentele necesare, construcția a unor benzinării Bemol Retail în capitală a fost sistată ca urmare a conflictului dintre Primarul general și Consiliul Municipal.

Curios este că Primarul Dorin Chirtoacă a tergiversat timp de câteva luni semnarea Certificatului de Urbanism la construcția a două benzinării Bemol, după care a emis documentul în prezența consilierilor, ceea ce nu a făcut în trecut.

Gestul a avut ca efect o reacție negativă din partea consilierilor din opoziție, care pe 18 februarie 2016 au inclus în Decizia cu privire la declararea unui moratoriu privind proiectarea și construcția stațiilor PECO în orașul Chișinău și terenurile alocate societății Bemol Retail încă din anul 2005.

Compania Bemol a calificat ca nejustificată decizia Consiliului și a susținut că moratoriul dat contravine legislației și încalcă un șir de drepturi investiționale ale societății.

"Lucrările de construcție se desfășoară în mod absolut legal și strict în baza documentelor permisive prevăzute de legislația în vigoare. Totodata, întrucît în ultima perioadă societatea Bemol Retail a fost supusă diferitelor presiuni, manipulări și chiar atentate la dreptul său de proprietate și reputație, îndemnăm toate părțile implicate la respectarea ordinii de drept", se menționa într-un comunicat al Bemol Retail.

Subvenții vs investiții

Paradoxul situației este că Guvernul a oferit societății Bemol Retail subsidii substanțiale, în formă de scutire de la plata taxei pe valoarea adaugată, pentru o perioadă de 8 ani în vederea susținerii dezvoltării Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Danube Logistics, construcției în cadrul PILG a unei rafinării de către Bemol Refinery și dezvoltării unei rețele naționale de stații de alimentare cu combustibil.

Astfel pe deoparte Guvernul a oferit subsidii substanțiale pentru construcția unei rafinării, dar totodată Executivul a fost cel care a împiedicat construcția rafinăriei prin tergiversarea oferirii în locațiune a terenului restant de 65 hectare către Danube Logistics.

De notat că în pofida acestor probleme Portul Internațional Giurgiulești a devenit deja o poartă maritimă a Republicii Moldova și un nod important pentru importul și exportul de mărfuri. În anul 2015 volumul comerțului angro realizat în Portul Internațional a constituit 4,9 miliarde de lei sau de 1,2 ori mai mult decât în anul 2014

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 


Oportunitati