Experții de la IDIS Viitorul au constatat că progresele în implementarea recomandărilor mediului de afaceri sunt modeste, iar la multe nu sunt schimbări deloc

Monitorizarea condițiilor de desfășurare a afacerilor în Republica Moldova efectuată de IDIS Viitorul în perioada septembrie 2014 – martie 2016 în cadrul Agendei Naționale de Business (ANB) relevă progrese modeste în implementarea recomandărilor mediului de afaceri.

Raportul de monitorizare a condițiilor de desfășurare a afacerilor în Republica Moldova, elaborat de IDIS Viitorul constată că doar o singură prioritate de intervenție formulată de mediul de afaceri a fost îndeplinită integral - eliminarea pragului de 100.000 de lei la înregistrarea benevolă a agenților economici în calitate de plătitori de TVA.

Control excesiv din partea statului

Autorii raportului afirmă că au fost atestate anumite progrese doar în privința a cinci dintre cele 24 de recomandări formulate în cadrul celor trei audieri publice organizate de IDIS ”Viitorul”/ANB (amenzile și penalitățile fiscale, ghișeul unic, sistemul educațional).

”Mediul de afaceri este în continuare supus unui control excesiv din partea statului, aceasta generează costuri suplimentare în procesul raportării, există presiuni neîntemeiate la diferite etape ale desfășurării afacerilor, ceea ce le descurajează. Constatăm astfel, pe baza indicatorilor monitorizați, că situația mediului de afaceri nu s-a ameliorat semnificativ, iar starea de lucruri reală a economiei nu contrazice scorurile fixate de Doing Business și alte rapoarte”, a declarat Igor Munteanu, directorul IDIS ”Viitorul”.

În același timp Ion Tornea, expert IDIS Viitorul susține că progresele sunt modeste, "iar cu acest ritm Republica Moldova este condamnată la stagnare, nu la creștere economică".

"Se cere de a manifesta voință politică, și nu doar apeluri la scriere de noi programe și strategii.

Probabil este necesar de a exercita o presiune mai mare asupra statului prin mediul de afaceri, prin acțiuni ale societății civile, pentru a spori responsabilizarea și impactul pozitiv al reglementărilor”, a menționat expertul.

Potrivit raportului au fost atestat anumite progrese la următoarele cinci recomandări monitorizate:

- completarea legislației în domeniul medierii și elaborarea mecanismelor noi privind medierea fiscală (măsură prevăzută în Programul de activitate al Guvernului 2016-2018);

- actualizarea Clasificatorului Ocupațiilor din RM (intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015);

- crearea centrelor de excelență pe domenii ocupaționale în baza instituțiilor de învățământ (în derulare, aprobat de Consiliul coordonator național în domeniul învățământului profesional tehnic, Regulamentul de funcționare a Centrelor de excelență în învățământul profesional tehnic și Proiectul cu privire la instituirea a 10 centre de excelență în învățământul profesional tehnic);

- implementarea programelor de formare profesională și dezvoltare a competențelor antreprenoriale în corelație cu necesitățile pieței forței de muncă (la fel, măsură prevăzută în Programul de activitate al Guvernului 2016-2018);

- aprobarea Conceptului ”Ghișeu Unic” pentru toate autoritățile publice (inclusiv cele locale) care prestează servicii administrative (elaborat studiul de fezabilitate pentru stabilirea unui organ de stat în calitate de ghișeu unic pentru eliberarea actelor permisive la nivel central și local).

Fără schimbări rămân:

- Calitatea actelor normative din domeniul administrării fiscale și eliminarea posibilității de interpretare arbitrară a acestora;

- Aplicarea prezumției de nevinovăție mediului de afaceri în relația cu organele de control;

- Excluderea sancțiunilor exagerate în cazul încălcărilor neintenționate și a lipsei prejudiciilor directe aduse statului. Introducerea echilibrului între mărimea prejudiciului cauzat și cea a sancțiunii aplicate;

- Stimularea importului de tehnologii noi (inclusiv importul produselor de tip software), prin reducerea poverii fiscale.

Reprezentanții Ministerelor Economiei și Finanțelor, dar și ai Serviciului Vamal s-au arătat deschiși și au declarat că vor studia cu atenție recomandările propuse de mediul de afaceri.

Raportul este la a 4-a ediție și reprezintă instrumentul de bază al ANB de măsurare a progresului privind eliminarea constrângerilor și barierelor în activitatea întreprinzătorilor. De asemenea, prin intermediul raportului, experții vin cu recomandări referitoare la creșterea transparenței în procesul decizional și a calității dialogului public-privat.

Agenda Națională de Business reprezintă o platformă comună a peste 30 dintre cele mai reprezentative asociații de business și camere de comerț și industrie (CCI) din Moldova, reunite în cadrul rețelei cu scopul de a influența politicile și practicile autorităților publice din domeniul reglementării activității de afaceri. Scopul acestor eforturi este edificarea unui mediu de afaceri echitabil și competitiv, care să stimuleze dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova. ANB a fost lansată în noiembrie 2008 de IDIS Viitorul.