Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Bălți, Universitatea Russo
    ADR Nord și Asociația Oamenilor de Afaceri organizează, în premieră, „Școala de afaceri AOAM”, în perioada 27-28 aprilie.
  • Compania de asigurări Grawe Carat Asigurări S.A. ține adunarea generală anuală a acționarilor pe data de 28 aprilie.
  • În perioada 27-29 aprilie la Ploiești, România, are loc expoziția ”Republica Moldova Prezintă”.
  • Zorile S.A. ține adunarea generală anuală a acționarilor pe data de 5 mai.
  • Pe 5 mai este convocată adunarea generală anuală a acționarilor Orhei-Vit S.A.
  • Franzeluța S.A. organizează adunarea generală ordinară a acționarilor pe data de 5 mai, la Chișinău.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Pe 10 mai este preconizată o ședință pe cauza Evrobalt SRL vs Banca Națională a Moldovei.
  • Tirex Petrol S.A. convoacă adunarea generală ordinară a acționarilor pe 11 mai.
  • Glass Container Company S.A. convoacă adunarea generală anuală a acționarilor pe 12 mai.
  • Pe 12 mai este convocată adunarea anuală a acționarilor Moldovahidromaș S.A.
  • Chișinău
    Adunarea generală anuală a acționarilor Carmez S.A. are loc pe data de 17 mai.
  • Acționarii Mina din Cupcini S.A. organizează adunarea generală anuală pe 17 mai.
  • Pe 18 mai are loc adunarea generală anuală a acționarilor Tutun-CTC.
  • Pe 19 mai are loc adunarea generală anuală a acționarilor magazinului Gemeni S.A.
  • Ungheni-Vin S.A. convoacă adunarea generală a acționarilor pe 19 mai.
  • Alfa-Nistru S.A. convoacă acționarii la adunarea generală ordinară, pe 19 mai.
  • Fabrica de Mobilă ”Stejaur” organizează adunarea generală anuală a acționarilor pe 19 mai curent.
  • Chișinău
    Are loc adunarea generală anuală a acționarilor Fabricii de Conserve din Florești, pe 22 mai.
  • Taraclia
    Combinatul de Vinuri din Taraclia S.A. ține adunarea generală a acționarilor pe 24 mai curent.
  • Pielart Resurse S.A. ține adunarea generală ordinară pe 25 mai.
  • Fabrica de dulciuri Bucuria S.A. convoacă adunarea generală anuală pe 26 mai.
  • Tomai-Vinex S.A. convoacă adunarea generală a acționarilor pe 26 mai.
  • Acționarii Hodropompa S.A. se întrunesc în ședința anuală pe 27 mai.
  • Curtea de Apel Chișinău
    Pe 31 mai Camera Înregistrării de Stat contestă decizii ale Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
  • Pe 6-7 iunie la Madrid are loc conferința MoneyConf, care întrunește cele mai strălucite minți în domeniul tehnologiilor financiare și inovațiilor legate de bani și plăți.
  • Agroindbank a propus pentru vânzare, până la 26 iunie, două pachete cu peste 420 000 de acțiuni clasa I, prin Bursa de Valori a Moldovei.
  • Washington, SUA
    Pe 14 octombrie are loc reuniunea Consiliului de Guvernare a Fondului Monetar Internațional, la care participă și o delegație a Republicii Moldova.
  • Washington, SUA
    În perioada 13-15 octombrie 2017 are lor reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.
  • Cu începere din 1 decembrie 2017 cetățenii români pot intra în Canada fără vize.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.

„Condamnați” să rambursăm miliardul în 25 de ani

1 2 3
  • Ministerul Finanţelor ar urma să emită obligaţiuni de stat pentru a garanta rambursarea miliardului
    Foto: mold-street.com
  • Extrasul din raportul de audit
    Foto: bnm.md
  • Banca Naţională a obţinut în anul 2015 un profit de 1,9 miliarde de lei
    Foto: mold-street.com
Miercuri, 30.03.2016 05:12   4667
Banca Națională a semnat cu Ministerul Finanțelor un Memorandum prin care începând cu 1 aprilie ar urma să fie emise obligațiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,5 miliarde de lei.

Autoritățile au identificat și aprobat modalitatea în care vor fi rambursate cele circa 13,6 miliarde de lei, rămase restante după dispariția miliardului și lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială).

Dobândă de 5%, sau circa 678 milioane de lei pe an

Potrivit raportului de audit al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 9 martie 2016 a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între BNM și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Acesta prevede emisiunea de obligațiuni de stat "în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiunilor derivate din Garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naționale de către Ministerul Finanțelor pentru garantarea creditelor de urgență".

"Conform condițiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanțelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, și livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părți, în volumul creditelor de urgență restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%", se precizează în raportul de audit.

Potrivit Deloitte Audit SRL pe 25 martie 2016 creditele de urgență restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.

Un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul și plata sumei de bază.

Gaj de 520 ori mai mic decât valoarea creditelor 

În același timp speranțe că din comercializarea activelor celor trei bănci vor fi recuperate sume importante sunt tot mai mici. Astfel de la începutul acestui an și până pe 25 martie 2016 suma restantă s-a diminuat cu 122 milioane de lei, adică cu circa 1,44 milioane lei pe zi.

Dar degrabă nu va mai fi ce vinde și recupera din activele celor trei bănci, iar prețul unor active este în scădere. Din raport se poate de aflat că de exemplu valoarea gajului depus de cele trei bănci la BNM ca asigurare a rambursării împrumuturilor era la 31 decembrie 2015 de 26,1 milioane lei, adică de peste 520 de ori mai mică decât suma restantă

Problema de bază este cine va cumpăra aceste obligațiuni de stat la o dobândă de 5% și mai ales care este perioada de rambursare.

„Condamnați” să rambursăm miliardul în 25 de ani

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanțelor i-a convocat într-o ședință informală pe toți șefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă și propunerea ca instituțiile financiare să "participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern" și astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântați de "oferta" Ministerului și Guvernului. Ba chiar unii și-au exprimat revolta pentru faptul că autoritățile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă și nici să identifice vinovații și săi pedepsească.

De notat că soluția cu scadența de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanțelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menționa dorința ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

După cum recunoștea și ministrul, acesta era un motiv de neînțelegere cu misiunea Fondului Monetar Internațional, care își dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume și în condiții de piață

Stanislav Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligent Services susține că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți.

"Pe lângă prezentarea situațiilor financiare de la BNM, care ilustrează în linii mari efectele înăspririi politicii monetare dusă de Banca Centrală prin scăderea cantității de bani aflate în circulație și respectiv creșterea disponibilităților băncilor comerciale la BNM, Raportul de audit scoate în prim plan o nouă epopee din dosarul furtului de proporții din sectorul bancar.

Astfel, dacă de la sfârșitul anului 2014 și până acum cetățenii Republicii Moldova au plătit indirect notele de plată pentru Jaful Secolului prin prăbușirea monedei naționale, creșterea generală a prețurilor și limitarea substanțială a accesului la finanțe prin scumpirea resurselor creditare, din acest an este planificat să plătim ca și contribuabili în modul cel mai direct.

Or, Memorandumul dintre BNM și Ministerul Finanțelor prin care vor fi activate garanțiile acordate de Guvern prin emisiunea unor VMS în sumă de 13,6 miliarde lei transpune această sumă în contul datoriei de stat interne și respectiv va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți", a declarat Stanislav Madan pentru Mold-Street. 

Anterior Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, a confirmat că singura opțiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică.

Raportul de audit scoate la iveală și alte detalii curioase. Astfel în el se precizează că Garanția de stat nr. 807 a fost acordată pe 17 noiembrie 2014, adică la patru zile de la Hotărârea de Guvern nr. 938 din 13 noiembrie 2014 "cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice în contextul conjuncturii regionale", care a fost secretizată și publicată abia peste cinci luni.

Cine a profitat de garanția Guvernului

Coincidență sau nu, dar în aceași zi în care a fost semnată Hotărârea de Guvern pe 13 noiembrie 2014 s-a vândut pachetul de 38,2% de la Victoriabank către firma Insidown din Cipru.

Totodată începând cu a doua zi și până pe 24 noiembrie 2014, patru bănci din Moldova (Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank și Moldova-Agroindbank) au început să "pompeze" parcă la comandă sute de milioane de lei în Banca de Economii și doar în câteva zile suma a urcat de la 193 de milioane de lei la 2,26 miliarde de lei..

Citiți și: Aceasta în timp ce se știe deja că la Banca de Economii situația este foarte gravă.

Raportul Kroll arată elocvent cum s-a derulat operațiunea și care a fost contribuția celor patru bănci la dispariția miliardului. Astfel Victoriabank a contribuit cel mai tare, plasând la BEM circa 1,8 miliarde de lei. Celelate trei au avut contrubuții mai mici: Moldindconbank și Moldova-Agroindbank cu câte aproape 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank doar 20 de milioane de lei.

Riscul a fost minim, pentru că exista deja hotărârea Guvernului privind emiterea garanției și respectiv după instituirea administrării speciale, bîncile și-au primit banii înapoi din fondurile BNM.

Cum a evoluat valoarea plasamentelor celor patru bănci la BEM potrivit KROLL

De notat că peste aproape cinci luni o decizie similară a fost semnată de premierul Chiril Gaburici, suma prevăzută fiind de 5,34 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care a semnat prima hotărâre (au contrasemnat vicepremierul Andrian Candu, ministrul Finanțelor Anatol Arapu și ministrul Justiției Oleg Efrim n.r.) susține că decizia de a obliga BNM să acorde credite de urgență băncilor a fost una comună a liderilor Alianței de la guvernare.

”Hotărârea Strict Secretă a fost aprobată de Guvern printr-o decizie comună a liderilor Alianței. Ei toți au susținut-o, iar secretizarea a fost acceptată la insistența BNM. În ceea ce privește votul Cabinetului de Miniștri, din câte îmi amintesc a fost unanim. Nu a existat nicio anexă, însă Hotărârea a fost semnată cu încrederea că în foarte scurt timp va fi elaborat un plan de asanare a situației”, a declarat fostul premier pentru Deschide.md.

Întrebat când au început să fie discutate cele două opțiuni de redresare a situației - lichidarea celor trei bănci sau capitalizarea lor, Iurie Leancă a spus în aprilie 2015 că tot timpul au existat discuții pe marginea acestor posibilități. Totuși, ca măcar una dintre ele să capete ponderea implementării era nevoie de o recomandare din partea experților străini și a instituțiilor europene abilitate.

Un studiu realizat de Expert-Grup relevă că Guvernul practic a favorizat jaful de miliarde de la Banca de Economii, în special prin faptul că reprezentanții săi în Consiliul de Administrație nu participau la ședințe. Potrivit calculelor Expert-Grup în anii 2013-2014, reprezentanții Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei nu au participat la 119 ședințe ale Consiliului BEM.

Despre cât de anevoiasă poate fi recuperarea banilor vorbește elocvent cazul Investprivatbank, bancă ce a rămas fără licență pe 19 iunie 2009 și care după aproape șapte ani, mai are de rambursat la Bugetul de Stat o restanță de 362 milioane de lei.

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 

print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Taguri: Infracțiuni economice   Sistemul bancar și asigurările   Comerț extern și datoriile  
Urmariti-ne pe retelele sociale

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.