„Condamnați” să rambursăm miliardul în 25 de ani

shadow
Miercuri, 30.03.2016 05:12   16499
Banca Națională a semnat cu Ministerul Finanțelor un Memorandum prin care începând cu 1 aprilie ar urma să fie emise obligațiuni de stat pentru a rambursa suma restantă de peste 13,5 miliarde de lei.

Autoritățile au identificat și aprobat modalitatea în care vor fi rambursate cele circa 13,6 miliarde de lei, rămase restante după dispariția miliardului și lichidarea celor trei bănci (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială).

Dobândă de 5%, sau circa 678 milioane de lei pe an

Potrivit raportului de audit al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) realizat de compania Deloitte Audit SRL din România, pe 9 martie 2016 a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între BNM și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Acesta prevede emisiunea de obligațiuni de stat "în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiunilor derivate din Garanțiile de stat nr. 807 din 17 noiembrie 2014 și nr. 101 din 1 aprilie 2015 acordate Băncii Naționale de către Ministerul Finanțelor pentru garantarea creditelor de urgență".

"Conform condițiilor Memorandumului valorile mobiliare vor fi emise de către Ministerul Finanțelor la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, și livrate BNM la data de 1 aprilie 2016, sau la o altă dată convenită de părți, în volumul creditelor de urgență restante, cu rata efectivă a dobânzii de 5%", se precizează în raportul de audit.

Potrivit Deloitte Audit SRL pe 25 martie 2016 creditele de urgență restante constituiau suma de 13,57 miliarde de lei.

Un calcul elementar relevă că o dobândă anuală de 5% la suma de 13,57 miliarde de lei, reprezintă circa 678 milioane de lei pe an. Aceasta fără a lua în calcul și plata sumei de bază.

Gaj de 520 ori mai mic decât valoarea creditelor 

În același timp speranțe că din comercializarea activelor celor trei bănci vor fi recuperate sume importante sunt tot mai mici. Astfel de la începutul acestui an și până pe 25 martie 2016 suma restantă s-a diminuat cu 122 milioane de lei, adică cu circa 1,44 milioane lei pe zi.

Dar degrabă nu va mai fi ce vinde și recupera din activele celor trei bănci, iar prețul unor active este în scădere. Din raport se poate de aflat că de exemplu valoarea gajului depus de cele trei bănci la BNM ca asigurare a rambursării împrumuturilor era la 31 decembrie 2015 de 26,1 milioane lei, adică de peste 520 de ori mai mică decât suma restantă

Problema de bază este cine va cumpăra aceste obligațiuni de stat la o dobândă de 5% și mai ales care este perioada de rambursare.

„Condamnați” să rambursăm miliardul în 25 de ani

Surse din sistemul bancar spun că la o zi după semnarea Memorandumului, Ministrul Finanțelor i-a convocat într-o ședință informală pe toți șefii băncilor din Moldova în cadrul cărora le-a prezentat prevederile documentului, inclusiv faptul că durata de rambursare va fi de 20-25 de ani, iar rata dobânzii de 5%.

La fel a fost expusă și propunerea ca instituțiile financiare să "participe la cumpărarea de hârtii de valoare emise de Guvern" și astfel să contribuie la rezolvarea problemei.

Bancherii nu s-au arătat încântați de "oferta" Ministerului și Guvernului. Ba chiar unii și-au exprimat revolta pentru faptul că autoritățile nu au fost în stare să prevină o asemenea fraudă și nici să identifice vinovații și săi pedepsească.

De notat că soluția cu scadența de 20-25 de ani a fost formulată încă de fostul ministrul al Finanțelor Anatol Arapu. Astfel în toamna anului 2015 la o întrunire cu mediul de afaceri, Anatol Arapu menționa dorința ministerului de a reflecta această sumă la o dobândă mică pe o perioadă cât mai lungă.

Advertisement

După cum recunoștea și ministrul, acesta era un motiv de neînțelegere cu misiunea Fondului Monetar Internațional, care își dorea un termen mult mai scurt pentru întoarcerea acestei sume și în condiții de piață

Stanislav Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligent Services susține că suma de 13,6 miliarde de lei va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți.

"Pe lângă prezentarea situațiilor financiare de la BNM, care ilustrează în linii mari efectele înăspririi politicii monetare dusă de Banca Centrală prin scăderea cantității de bani aflate în circulație și respectiv creșterea disponibilităților băncilor comerciale la BNM, Raportul de audit scoate în prim plan o nouă epopee din dosarul furtului de proporții din sectorul bancar.

Astfel, dacă de la sfârșitul anului 2014 și până acum cetățenii Republicii Moldova au plătit indirect notele de plată pentru Jaful Secolului prin prăbușirea monedei naționale, creșterea generală a prețurilor și limitarea substanțială a accesului la finanțe prin scumpirea resurselor creditare, din acest an este planificat să plătim ca și contribuabili în modul cel mai direct.

Or, Memorandumul dintre BNM și Ministerul Finanțelor prin care vor fi activate garanțiile acordate de Guvern prin emisiunea unor VMS în sumă de 13,6 miliarde lei transpune această sumă în contul datoriei de stat interne și respectiv va trebui rambursată din contul impozitelor achitate de contribuabili, adică noi toți", a declarat Stanislav Madan pentru Mold-Street. 

Anterior Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, a confirmat că singura opțiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică.

Raportul de audit scoate la iveală și alte detalii curioase. Astfel în el se precizează că Garanția de stat nr. 807 a fost acordată pe 17 noiembrie 2014, adică la patru zile de la Hotărârea de Guvern nr. 938 din 13 noiembrie 2014 "cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice în contextul conjuncturii regionale", care a fost secretizată și publicată abia peste cinci luni.

Cine a profitat de garanția Guvernului

Coincidență sau nu, dar în aceași zi în care a fost semnată Hotărârea de Guvern pe 13 noiembrie 2014 s-a vândut pachetul de 38,2% de la Victoriabank către firma Insidown din Cipru.

Totodată începând cu a doua zi și până pe 24 noiembrie 2014, patru bănci din Moldova (Victoriabank, Eurocreditbank, Moldindconbank și Moldova-Agroindbank) au început să "pompeze" parcă la comandă sute de milioane de lei în Banca de Economii și doar în câteva zile suma a urcat de la 193 de milioane de lei la 2,26 miliarde de lei..

Citiți și: Aceasta în timp ce se știe deja că la Banca de Economii situația este foarte gravă.

Raportul Kroll arată elocvent cum s-a derulat operațiunea și care a fost contribuția celor patru bănci la dispariția miliardului. Astfel Victoriabank a contribuit cel mai tare, plasând la BEM circa 1,8 miliarde de lei. Celelate trei au avut contrubuții mai mici: Moldindconbank și Moldova-Agroindbank cu câte aproape 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank doar 20 de milioane de lei.

Riscul a fost minim, pentru că exista deja hotărârea Guvernului privind emiterea garanției și respectiv după instituirea administrării speciale, bîncile și-au primit banii înapoi din fondurile BNM.

Cum a evoluat valoarea plasamentelor celor patru bănci la BEM potrivit KROLL

De notat că peste aproape cinci luni o decizie similară a fost semnată de premierul Chiril Gaburici, suma prevăzută fiind de 5,34 miliarde de lei.

Fostul premier Iurie Leancă, care a semnat prima hotărâre (au contrasemnat vicepremierul Andrian Candu, ministrul Finanțelor Anatol Arapu și ministrul Justiției Oleg Efrim n.r.) susține că decizia de a obliga BNM să acorde credite de urgență băncilor a fost una comună a liderilor Alianței de la guvernare.

”Hotărârea Strict Secretă a fost aprobată de Guvern printr-o decizie comună a liderilor Alianței. Ei toți au susținut-o, iar secretizarea a fost acceptată la insistența BNM. În ceea ce privește votul Cabinetului de Miniștri, din câte îmi amintesc a fost unanim. Nu a existat nicio anexă, însă Hotărârea a fost semnată cu încrederea că în foarte scurt timp va fi elaborat un plan de asanare a situației”, a declarat fostul premier pentru Deschide.md.

Întrebat când au început să fie discutate cele două opțiuni de redresare a situației - lichidarea celor trei bănci sau capitalizarea lor, Iurie Leancă a spus în aprilie 2015 că tot timpul au existat discuții pe marginea acestor posibilități. Totuși, ca măcar una dintre ele să capete ponderea implementării era nevoie de o recomandare din partea experților străini și a instituțiilor europene abilitate.

Un studiu realizat de Expert-Grup relevă că Guvernul practic a favorizat jaful de miliarde de la Banca de Economii, în special prin faptul că reprezentanții săi în Consiliul de Administrație nu participau la ședințe. Potrivit calculelor Expert-Grup în anii 2013-2014, reprezentanții Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei nu au participat la 119 ședințe ale Consiliului BEM.

Despre cât de anevoiasă poate fi recuperarea banilor vorbește elocvent cazul Investprivatbank, bancă ce a rămas fără licență pe 19 iunie 2009 și care după aproape șapte ani, mai are de rambursat la Bugetul de Stat o restanță de 362 milioane de lei.

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 


Oportunitati