Megaproiectul gazier: Studiul de mediu este gata, cel de fezabilitate încă nu

shadow
Miercuri, 16.03.2016 10:00   2273
Raportul preliminar privind rezultatele studiului de evaluare a impactului social și de mediu al construcției magistralei de gaze Ungheni-Chișinău a fost publicat pentru consultări publice.

Cel mai important proiect energetic de la declararea independenței Republicii Moldova rămâne încă la stadiul de proiect. E vorba de gazoductul Ungheni-Chișinău.

Astfel Ministerul Economiei publică în sfârșit raportul preliminar privind rezultatele studiului de evaluare a impactului social și de mediu (EIMS), realizat de compania Fichtner GmbH & Co în care se menționează că realizarea gazoductului Ungheni-Chișinău ar urma să dureze 24 de luni, va avea o lungime de circa 120 de kilometri și urmează a fi realizată în subteran.

Documentul publicat de Ministerul Economiei prezintă pe 528 de pagini informația detaliată despre traseul viitorului gazoduct și impactul pe care îl va avea sau îl poate avea asupra florei și faunei, populației, infrastructurii existente etc.

Impact minor

Potrivit autorilor studiului, construcția magistralei Ungheni-Chișinău este planificată astfel, încât să evite sau să reducă impactul asupra mediului (apei, solului, pădurilor) și populației (construcțiilor, terenurilor private), iar dacă proprietarii de terenuri sunt afectați de proiect, să fie despăgubiți în conformitate cu legislația națională în vigoare și cerințele internaționale.

Astfel costurile totale pentru a plăti despăgubiri sau pentru strămutare sunt estimate la peste 40 de milioane de lei, sau 1,78 milioane de euro. 

În afară de gazoduct urmează să fie construită și altă infrastructură subterană: cinci stații cu supape bloc, două stații de reglare a presiunii gazelor, precum și șase stații de tip pigging. Opțiunea preferată de autorii proiectului, din patru alternative analizate, traversează raionalele Ungheni, Călărași, Strășeni și Chișinău.

Advertisement

Gazoductul proiectat se caracterizează prin următorii parametri:

  • Diametrul gazoductului DN 600
  • Lungimea între 113 și 133 kilometri
  • Presiunea maximă de exploatare 50 bar
  • Presiunea proiectată 55 bar
  • Capacitatea de vârf aproximativ 235.000 metri cubi pe oră (la 15°C)

Aprobarea studiului privind EIMS este planificată către 30 iunie 2016, apoi urmează aprobarea de boardul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Băncii Europene de Investiții a studiului de fezabilitate, după care vor demara procedurile de elaborare a documentelor de proiect.

Construcția gazoductului Ungheni-Chișinău va fi cofinanțată de BERD, BEI, și Facilitatea de Investiții pentru Vecinătate UE (EU NIF). 

De notat că la începutul anului 2016 la Guvern a izbucnit un mic scandal legat de studiul de fezabilitate pentru construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, care așa și nu a fost finalizat și publicat, deși s-a anunțat că ar fi fost transmis ministerului Economiei pe 27 decembrie 2015.

La începutul lunii ianuarie 2016 fostul ministru al Economiei Stephane Bride susținea că potrivit experților BERD, costul total al proiectului este estimat la aproximativ 83,7 milioane de euro, fără a lua în calcul stațiile de compresie.

"După finalizarea traducerii studiului de fezabilitate în limba de stat, vor fi demarate consultările publice care vor dura 120 de zile”, a menționat atunci fostul ministru al Economiei.

Va fi gata abia la finele anului 2018

Finalizarea construcției conductei Ungheni­-Chișinău este planificată până la sfârșitul anului 2018. Sunt planificate următoarele etape principale ale proiectului: Etapa de fezabilitate: 2015; Etapa licitației: 2015-2016; Etapa proiectării detaliate: 2016; Etapa construcției: 2017­-2018; Pregătit pentru funcționare: sfârșitul anului 2018. 

Conform unor estimări extinderea gazoductului Iași­-Ungheni până la Chișinău presupune o investiție cuprinsă între 110 și 150 milioane de euro, în funcție de capacitatea de transport. Pentru extinderea capacității de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro.

Creșterea capacității la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiție de 150 milioane de euro.

Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chișinău. În același timp Ministerul Economiei a solicitat BERD să cofinanțeze, împreună cu Banca Europeană de Investiții și Facilitatea de investiții pentru Vecinătate UE (EU NIF), construcția acestei conducte de gaze. 

Republica Moldova consumă aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, din care 99% le importă din Rusia. 



Oportunitati