Din 50 de administrații publice locale (APL) analizate într-un studiu, doar una își poate asigura 100% din necesarul de cheltuieli din veniturile proprii, alte trei peste 50%, iar majoritatea între 15 și 40%.

Angela Secrieru, expert financiar IDIS „Viitorul” și autoarea "Raportului de evaluare a sustenabilității financiare în cadrul a 50 de APL-uri din Republica Moldova", susține că autoritățile publice se confruntă cu un potențial financiar insuficient; pondere mică a veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare; lipsa pârghiilor pentru a influența contribuabilii în vederea asigurării oportunității și plenitudinii achitării impozitelor și taxelor locale; planificarea financiară nesatisfăcătoare și participarea limitată a cetățenilor la dezbaterea bugetului local.

Bugete lipsite de credibilitate

„Procesul bugetar în Republica Moldova, și nu doar la nivelul UAT analizate, nu produce bugete credibile. La elaborarea bugetului local se aplică tehnici simpliste de prognozare a veniturilor și cheltuielilor, iar estimarea cheltuielilor se face în baza normativelor care nu iau în considerare necesitățile reale ale localităților, fapt pentru care bugetul local are o credibilitate scăzută în rândul cetățenilor”, consideră Angela Secrieru.

Printre problemele cheie ale autorităților publice locale constatate de expertă se numără faptul că acestea au bugete cu un potențial financiar insuficient, iar economiile locale se confruntă cu incapacitatea de a genera venituri în cantitatea necesară. Acestea sunt limitate și nu permit responsabilizarea autorităților APL în fața colectivității locale de contribuitori.

Din lipsă de finanțe APL nu pot decide și rezolva în mod independent multe dintre problemele apărute și nu permit responsabilizarea autorităților APL în fața colectivității locale de contribuitori..

Autorități lipsite de drepturi

O altă problemă o constituie faptul că autoritățile APL au o capacitate limitată de a:

(i) modifica nivelurile impozitului pe bunurile imobiliare sau baza taxelor și impozitelor locale prevăzute în Codul fiscal; (ii) reevalua periodic proprietatea imobiliară; (iii) stabili facilități fiscale proprii pentru taxele și impozitele locale.

În plus baza fiscală se erodează continuu ca urmare a acordării de către autoritățile centrale de numeroaselor facilități și înlesniri (în special, în cazul impozitului pe bunurile imobiliare). Acestea conduc la restrângerea bazei fiscale, la micșorarea veniturilor locale proprii și la reducerea echității fiscale prin favorizarea unor agenți economici sau categorii sociale.

Autoritățile locale nu dispun nici de drepturi și pârghii reale pentru a influența contribuabilii în vederea asigurării oportunității și plenitudinii achitării impozitelor și taxelor locale.

Angela Secrieru susține că în Moldova bugetele locale, nu doar cele analizate, sunt concepute pentru a exercita doar funcția de finanțare a cheltuielilor curente și funcția de control asupra modului de cheltuire a resurselor bugetare. În consecință, cheltuielile investiționale dețin o pondere neînsemnată în totalul cheltuielilor bugetare, iar APL (în special cele de nivelul I) practic nu au acces la instrumentele financiare de natură investițională.

APL dependente politic

Potrivit expertei deși în 2014-2015 s-a implementat o reforma a relațiilor dintre bugetul central și cele locale, favorizarea financiară a APL după criteriul politic este încă puternic pronunțată.

Angela Secrieru recomandă asigurarea accesului deplin a publicului la principalele informații bugetare; dezvoltarea competențelor funcționarilor și specialiștilor locali și depășirea atitudinii formale la elaborarea bugetelor pe programe în bază indicatorilor de performanță; creșterea randamentului fiscal al impozitelor și taxelor locale și ale măsuri importante.

SURSA: Evaluarea sustenabilității financiare în cadrul a 50 de APL-uri din Republica Moldova