Exportatorii de produse agroalimentare ratează oportunități comerciale din lipsă de viziune

shadow
Marţi, 23.02.2016 06:00   3230
În anul 2015, exporturile Republicii Moldova au avut o performanță scăzută, iar producătorii moldoveni nu au putut acoperi nici măcar cantitățile din cadrul contingentelor tarifare pentru exportul în UE.

La sigur că un astfel de titlu nicidecum nu corelează cu concluziile diverselor analize și așteptări din ultimul timp; mai ales că în ultimii 4-5 ani am asistat la o importantă reorientare a exporturilor noastre agroalimentare de pe piața CSI pe cea a Uniunii Europene. 
 
Cifrele ne dovedesc că și pe parcursul anului 2015, exporturile Republicii Moldova au avut o performanță scăzută, însumând 1,96 mlrd dolari, adică doar 84,1% din valoarea anului 2014. Țările Uniunii Europene au continuat a fi lideri, atrăgând exporturi de 1,2 mlrd dolari, urmate de CSI cu 492 mln dolari și alte țări (257 mln dolari).
 
 
Lipsă de viziune strategică 

Rapoartele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată că această diminuare importantă a fost determinată de situația economică gravă în țările din regiune, în special Rusia și Ucraina. Totuși, la o analiză mai minuțioasă vom descoperi și cauze ”autohtone” ale diminuării, cum ar fi lipsa de viziune strategică în comerțul cu produse agroalimentare. 

Deși datele finale cu privire la exportul agroalimentar pentru anul 2015 nu au fost făcute publice deocamdată, se știe la sigur că exportul produselor vegetale moldovenești în trimestrul III al anului trecut a însumat 90,6 mln dolari, sau 68,1% din valoarea înregistrată în perioada similară anului 2014, iar la produsele animaliere și mai puțin – doar 42,4% din valoarea trimestrului III a lui 2014.

Rusia este mai atractivă la prețuri 

Datele Ministerului Agriculturii confirmă o dinamică slabă a exportului agroalimentar, care este direct determinată de cantitățile mai reduse ale exportului acestora în țările Uniunii Europene.
Acest fapt demonstrează (încă o dată) că comerțul cu produse agroalimentare moldovenești este influențat de doi factori importanți: 1. Moscova deschide treptat ușile pentru companiile autohtone care vor să exporte în Federația Rusă. 2. Producătorii agricoli din Moldova șchiopătează la capitolul competitivitate pe piețele din Uniunea Europeană.

Așa a rezultat că o parte importantă din exporturile moldovenești cu produse agroalimentare revin în ritm vioi pe piața CSI, în special a Rusiei. La aceasta a contribuit într-un mod categoric și embargoul Rusiei impus Uniunii Europene pentru produsele agroalimentare.

Acest lucru a creat presiune pe volumele produse în UE - piața s-a suprasaturat și, drept rezultat, prețul acestor produse s-a diminuat semnificativ în interiorul comunității. Pentru a diminua pierderile, exportatorii moldoveni au văzut pe piața CSI prețuri mai ridicate și au început a reveni pe aceasta. Potrivit agenției specializate APK-Inform, prețul merelor, de exemplu, în Polonia se ridică în acest sezon la doar 0,15-0,31 euro/kg, pe când în Rusia, ele costă 0,52-0,82 euro/kg. Astfel că diferența de 0,37-0,51 euro/kg este importantă și atractivă pentru exportatorii moldoveni.

Deși ar părea că exportul sporadic în CSI este o soluție (pentru unii exportatori poate chiar pe termen lung), totuși este evident că fără a asigura o calitate înaltă a producției, nu vom putea penetra și menține o piață matură și dezvoltată cum este cea din UE. 

De ce merele și usturoiul din Moldova nu ajung în UE

Cu atât mai mult, este deosebit de grav că Moldova nu a putut acoperi nici măcar cantitățile din cadrul contingentelor tarifare pentru exportul în UE. Ministerul Economiei informează că, deși pentru produsele noastre tradiționale în exportul agroalimentar - grâu, porumb, orz, valorificarea cotelor a fost foarte bună - de 238%, 125% și 111% respectiv, pentru produsele cu valoare adăugată mai înaltă (legume și fructe), aceste cote s-au valorificat foarte slab. 
 

În imaginea din stânga putem vedea că, de exemplu, pentru mere a fost alocat un contingent de 40 mii tone (import în UE fără taxe) în anul 2015, dar au fost valorificate doar 1,9% din acestea (imaginea din dreapta).

Advertisement

La tomate au fost valorificate doar 1,2%, iar la struguri și prune mai mult, câte 78% și 61,5%. Cotele pentru sucul de struguri, cu un contingent de numai 5 mii tone, nu au fost valorificate deloc; la fel și la usturoi unde s-a alocat un contingent de 5 mii tone, nu s-a exportat nici un kilogram în UE.

Nici geografia exporturilor noastre în UE nu este una diversă, având în vedere faptul că sunt 28 de state membre, iar exportatorii ar trebui să ia în considerație cât mai multe piețe, pentru a diversifica oferta și a diminua riscul de țară. Pentru tomate, de exemplu, avem doar 2 piețe la export - România și Lituania, pentru struguri 6 (din top fac parte România, Spania și Estonia), pentru mere 4 piețe (România, Grecia, Marea Britanie și Bulgaria), iar pentru prune 5 (din top – România, Polonia, Bulgaria). 
 
De vină este adaptabilitatea redusă a exportatorilor moldoveni de produse agroalimentare, aceștia fiind deprinși în a se poziționa mai degrabă pe o piață cunoscută, decât a aborda noi destinații. 
 
O dovadă este și geografia exportului de grâu, de exemplu, unde tradiționalii parteneri au rămas România, Italia și Grecia. În plus, pentru țările mai bogate ale UE (Franța, Germania, Marea Britanie, Suedia, Olanda), produsele noastre încă nu sunt pregătite, iar exportatorii nu dețin capacități de marketing sau volume suficiente pentru a ajunge în aceste țări.
 
Priorități frumoase, acord semnat. Ce urmează? 

Inga Ionesii, directorul Direcției Generale pentru Cooperare Economică Internațională a Ministerului Economiei, afirmă că obținerea dreptului de export pe piața UE a produselor de origine animalieră este un obiectiv al anului 2016. Totodată, ea menționează că există deja progrese relevante, conexe stimulării exportului agroalimentar în UE. Dintre acestea, în contextul Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA) cu UE, sistemul infrastructurii calității cu noi prevederi de metrologie și supraveghere a pieței este un proiect adoptat în prima lectură de Parlament. Drept realizare conexă exportului este văzută și semnarea acordului privind participarea Moldovei la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii 2014–2020 (COSME) al UE.
 
Pe de altă parte, Ana Popa, director de program în cadrul Expert-Grup, menționează că după mai bine de un an de la adoptarea DCFTA efectele pe termen scurt pentru comerț sunt pozitive, însă Moldova trebuie să continue insistent implementarea completă a recomandărilor din Agenda de Asociere, să finalizeze reforma instituțională în domeniul siguranței alimentelor și să identifice noi piețe din cadrul UE.
 
Să vindem acolo unde se cumpără...

Dona Școla, directorul Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), afirmă că identificarea activă a investitorilor și convingerea acestora că afacerile cu prioritate spre export pot fi dezvoltate este un obiectiv de țară. La fel, noul guvern condus de Pavel Filip a dat asigurări că va susține producătorii orientați spre export pe piețele regiunii și va încuraja măsurile de sporire a competitivității. 
 
Până atunci, însă, vedem că statistica regională este nemiloasă cu Republica Moldova - țara a ”eșuat” în a deveni competitivă pe piețele regionale. Exportatorii noștri de produse agroalimentare se adaptează cu greu sau deloc la tendințele consumului regional de produse agroalimentare; cu atât mai mult cu cât oferta acestora rămâne a fi una slab diversificată, atât ca produs, cât și ca destinație. Șubrezirea exportului explică pierderile de competitivitate pe piața agroalimentară regională.
 

Infografica care arată direcții opuse pentru trendul pieții și reacția exportatorilor moldoveni atestă probleme în orientarea exporturilor, întrucât aceștia nu se sincronizează cu cererea de pe piața UE (fructe, băuturi, legume), sau continuă să livreze produse pentru care cererea este în diminuare. 
În cazul unor mărfuri, exportul nostru se pliază bine pe cererea regională (bifa OK cu verde), însă trebuie de luat în calcul faptul că aceste produse sunt exportate în cantități mici sau foarte mici, cum este cazul cu carnea sau ouăle.
 

Cauzele acestor neconcordanțe au la bază câteva neajunsuri fundamentale, de structură și nu țin doar de înrăutățirea situației economice și politice a vecinilor Moldovei. Aici este vorba, în primul rând, despre lipsa unei viziuni strategice cu privire la dezvoltarea exporturilor – asta ar ajuta să fie evitate”migrările nesănătoase” de pe o piață pe alta. Totodată, se impune reformarea până la capăt a sistemului de asigurare a calității producției agroalimentare, de susținere a exportatorilor performanți, de instruire a acestora cu privire la acțiunile de marketing, logistică. Și o eficientă diplomație economică din partea autorităților moldovenești ar fi de mare folos în acest sens. Pe fundalul unor pași concreți de resetare a sistemului de certificare, atât din punct de vedere normativ, cât și de infrastructură instituțională (crearea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, fundamentarea Concepției Infrastructurii Calității), obligativitatea comercială a certificării nu a dictat o tendință masivă de utilizare a acesteia, fie pe motiv de costuri mari, fie din cauza lipsei de credibilitate în instituțiile care certifică produsele agroalimentare la export. 
 
...dar și să știm cum să fim competitivi

Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic Expert-Grup, insistă că legislația ce face referire la investiții, infrastructura slabă și puținele forțe de muncă calificate rămân a fi cele mai mari provocări în dezvoltarea unui export performant.
 
Oamenii de afaceri înțeleg că deținerea unui certificat de management al calității cu pondere (gen GLOBAL G.A.P. sau HACCP), participarea activă la diverse expoziții și târguri, informarea cu privire la tendințele pieței – sunt astăzi cele mai eficiente instrumente pentru a te promova pe o piață nouă, a diversifica canalele de comerț și a identifica noi cumpărători, fie chiar în țări ”exotice” pentru moldoveni - cazul merelor din Moldova comercializate în Qatar sau Egipt. Însă aceste instrumente nu sunt încă bine ”gestionate” de către exportatorii moldoveni, conservatori prin definiție. Dependența de piața pe care aceștia o cunosc le este foarte comodă și, la un prim semn, exportatorii se reîntorc pe ea. 
 
În același timp, nu este secret că agricultura Moldovei nu este atractivă pentru investiții. La lipsa de infrastructură adecvată (drumuri bune, depozite frigorifice, linii de sortare și ambalare, etc.), pot fi menționate și o serie de alte neajunsuri: piața este mică, iar subvențiile sunt mizere și achitate cu întârziere, procedurile vamale sunt încă complicate, capacitățile tehnologice reduse, capacitățile de procesare sunt limitate, terenurile sunt relativ mici și volumele de producție la fel. 
 
Corupția – o problemă în sistemul de certificare

”Cireașa”, însă, este corupția moldovenească, care a reușit să producă câteva scandaluri legate de certificarea produselor agricole și exportul acestora în Federația Rusă în 2015, cu prelungire în anul curent. 
 
Așa sau altfel, Republica Moldova trebuie să valorifice  posibilitățile pe care le are – poziționarea geografică favorabilă, resursele funciare relativ calitative, relațiile comerciale liberalizate cu partenerii din Est și cu Occidentul. 
 
Pentru început, ar fi cazul ca producătorii și exportatorii moldoveni să facă uz de oportunitățile oferite de UE prin DCFTA, în caz contrar acesta va deveni un alt Sistem Generalizat de Preferințe Comerciale, oferit de SUA, care expiră în decembrie 2017 fără a fi solicitat de exportatorii de produse agricole din RM. 

* * *
"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.” 


Oportunitati