De la bomboane, la țigări; de la IT la premier: Cu ce rezultate se poate lăuda Pavel Filip

shadow
Duminică, 17.01.2016 10:43   5793
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a desemnat pe 15 ianuarie, noul candidat al majorității parlamentare declarate, Pavel Filip, la funcția de premier. Mold-street a făcut un bilanț al activității de manager și ministru al pretendentului.

Ministrul în exercițiu al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, a fost desemnat pe 15 ianuarie, de către șeful statului Nicolae Timofti, candidat la funcția de premier. 

Nicolae Timofti a declarat că a primit semnăturile de la 55 de deputați care îl susțin pe Pavel Filip și l-a desemnat în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.

"Sunt conștient de perioada deloc ușoară prin care trece Republica Moldova. Vreau să mulțumesc membrilor parlamentului care și-au pus semnătura pentru a mă înainta. Mulțumesc mult președintelui. Vor fi purtate negocieri cu fracțiunile parlamentare, pentru a lua în calcul doleanțele lor. Nu vreau să vin cu o dată concretă de prezentare a guvernului, ne vom strădui într-o perioada cât mai scurtă', a spus Filip, în timpul unui briefing de presă susținut alături de Nicolae Timofti.

Propus de Plahotniuc

Președintele Timofti a motivat acceptarea noului candidat al majorității prin faptul că situația s-a schimbat de joi seara, când mai mulți semnatari ai declarației de susținere a unui eventual candidat la funcția de premier din partea majorității declarate au anunțat că-și retrag semnăturile dacă Partidul Democrat (PDM) va insista asupra candidaturii lui Vlad Plahotniuc.

Liderul democraților, Marian Lupu, a declarat că au fost discutate mai multe candidaturi, dar s-a decis să fie înaintat Pavel Filip. „În acest sens, am avut o discuție în cadrul ședinței Biroului Permanent al PD. Avînd în vedere polarizarea societății, colegul nostru Vladimir Plahotniuc a venit cu propunerea să-l înaintăm pe domnul Filip”, a spus Lupu.

Pavel Filip este născut pe 10 aprilie 1966, la Pănășești, raionul Strășeni. De profesie este inginer și a absolvit aceași facultate a Universității Tehnice, ca și Vlad Plahotniuc.

Mold-Street a făcut un scurt bilanț al activității lui Pavel Filip în calitate de manager și ministru.

Din datele biografice disponibile și din sursele deschise rezultă că Filip a muncit timp de circa 17 ani (1991-2008) la fabrica Bucuria, pornind de la șef al secției compresoare, apoi director secție producere, inginer-șef și director general adjunct pentru producție și tehnologie. În 2001, după ce fostul director general Vasile Tarlev a ajuns premier, Pavel Filip este promovat în funcția de manager.

Filip și scandalul de la Bucuria

Startul activității de manager general a lui Filip a coincis cu un conflict între proprietarii SA Bucuria și premierul de atunci Vasile Tarlev, legat de un credit de circa două milioane de dolari acordat de Moldindconbank firmei Feodosia SRL pentru procurarea unui pachet de 28% de acțiuni, dar care a fost garantat de întreprindere.

Tarlev care a semnat scrisoarea de garanție în baza căreia Moldindconbank a acordat creditul firmei Feodosia, a fost acuzat că nu a fost împuternicit pentru o astfel de operațiune și că ar fi deturnat banii.

În același timp Vasile Tarlev susținea că totul a fost legal, iar împrumutul era destinat pentru a procura pachetul majoritar de acțiuni. de 68% de către colectiv.

"Atunci am propus colectivului să răscumpărăm aceste acțiuni, iar întreprinderea să devină „fabrică populară”, așa ca „Ionel”. Am convins acționarii să ne vândă pachetul, care costa 14 milioane de dolari, cu numai 2,1 milioane. Dacă luam banii din mijloacele circulante ale fabricii, îi paralizam activitatea. Am decis să luăm creditul și, pe parcursul a șapte-zece ani, să-l restituim și să devenim o „fabrică populară”. După ce am plecat de la „Bucuria”, lucrul n-a fost dus până la capăt. Noua conducere a hotărât ca alții să întoarcă creditul. Ei au și devenit acționari. Tarlev nu a pus mâna pe nici un bănuț la „Bucuria", susținea Vasile Tarlev într-un interviu pentru Timpul.

A urmat și procese în instanțe, iar Pavel Filip l-a acuzat chiar pe Vasile Tarlev că a încălcat legea, aducând prejudicii de milioane SA Bucuria și că ar fi făcut presiuni asupra judecătorilor ca aceștia să adopte deciziile convenabile. 

La finele 2002, Curtea Supremă de Justiție a decis că semnătura lui Tarlev sub scrisoarea de garanție este valabilă și că Bucuria trebuie să returneze banii. În final Moldindconbank a devenit acționar la Bucuria, transmițând pachetul la Fucsia LTD din insulele Mauriciu, firmă controlată de oligarhul rus Ralif Safin și feciorul său Murat Safin.

Curios este că în pofida scandalului și relațiilor de conflict cu premierul de atunci Vasile Tarlev, fabrica Bucuria a avut o evoluție ascendentă a veniturilor și profiturilor în perioada 2001-2008, cât manager a fost Pavel Filip. Astfel dacă în anul 2000, Bucuria a raportat un venit de 103 milioane de lei și profit de circa 4 milioane de lei, apoi în 2003, vânzările au ajuns la 200 de milioane de lei, iar profitul la 17 milioane de lei. 

În anul 2007, Bucuria a raportat vânzări de 344 milioane de lei și un profit de 17 milioane, ca în ultimul an de mandat de director general al lui Filip (de fapt până la jumătatea anului 2008) Bucuria a înregistrat venituri de circa 392 milioane de lei și cel mai mare profit din istorie - 46 milioane de lei.

Epopeia Tutun-CTC

În vara anului 2008, Pavel Filip este numit director general al Tutun-CTC.

Advertisement

Chiar dacă întreprinderea era una dintre cele mai profitabile dintre societățile deținute de stat, din anul 2000 și până în 2008 volumul producției s-a diminuat de aproape trei ori.

Totodată, vânzările acesteia au scăzut semnificativ. Dacă în anul 2001 Tutun-CTC a raportat vânzări de 409 milioane de lei, fiind în top 10 al societăților pe acțiuni din Moldova, apoi în următorul an doar 284 milioane de lei. În 2007 Tutun-CTC a raportat venituri de 336 milioane de lei și ocupa locul 22 în topul SA din Moldova, ca în 2008 vânzările să scadă la doar 280 de milioane de lei.

În următorii trei ani, inclusiv 2009-2010, cât manager general a fost Pavel Filip, Tutun-CTC a înregistrat creșteri spectaculoase ale cifrei de afaceri și ale profitului. Astfel în 2009, vânzările au urcat la 388 milioane de lei, în 2010 - la 483 milioane, iar în 2011, când deja era ministru, au ajuns la 555 de milioane de lei. Tot în 2011 s-a înregistrat și cel mai mare profit din istoria Tutun-CTC - 77 milioane de lei, de aproape șase ori mai mult ca în 2009 și în 2010.

Pentru comparație în anul 2014, Tutun-CTC a raportat venituri de doar 179 milioane de lei și nu mai figurează nici top 100 de companii din Moldova după cifra de afaceri

Creșterea atât de spectaculoasă a vânzărilor Tutun-CTC în anii 2009-2010, are și o explicație logică: în acești ani s-au înregistrat cele mai mari cote ale contrabandei de țigări moldovenești în România, iar cele mai populare mărci în rândul rețelelor de traficanți erau cele produse la Tutun-CTC.

Potrivit unui studiu al companiei Novel Research, dar și a unor informații difuzate de Vama Moldovei, în perioada 2008-primele două luni ale 2010 cota țigărilor de contrabandă pe piața românească s-a dublat, de la 17,6% în 2008, până la 36% în ianuarie-februarie 2010, Cea mai "spectaculoasă" evoluție a contrabandei s-a înregistrat la țigările în Moldova, care în 2008 reprezentau 18,8% din volumul contrabandei în România, în 2009 a ajuns până la 23,7%, iar în ultimul trimestru al 2009 și în primele două luni ale anului 2010 au urcat la 32%.

Potrivit unor estimări neoficiale pe piața din România în anii 2009-2010 ajungeau circa 1,8 miliarde de țigări cu timbre moldovenești, iar valoarea anuală a contrabandei era de circa 300 milioane de euro, în prețuri românești.

O altă explicație a creșterilor vânzărilor a fost faptul că la Tutun-CTC a fost lansată producția de țigări Jin Ling, supranumite și Camelul săracului. care în 2008 figurau în primele 5 mărci de țigări de contrabandă din Europa.

În 2010, s-a anunțat și cea mai mare captură de țigări Jin Ling din Moldova la frontiera Uniunii Europene. În iunie 2010, vameșii bulgari au confiscat de pe nava „Kapitan Kovalenko“, la Varna, 35 de milioane de țigări Jin Limg produse la Tutun-CTC. Vasul nu avea pavilion moldovenesc, cum se vehicula inițial, ci al insulelor Comore, iar proprietar era un offshore de pe insulele Marshall. Ţigările erau livrate unei companii din Egipt, la comanda altei firme din Londra.

Autoritățile moldovene au explicat că transportul era legal: cele 1,75 milioane de pachete de țigări, în valoare de șapte milioane de euro, nu aveau timbre de acciz pentru că urmau să fie vândute în magazinele duty-free.

Potrivit Serviciului Vamal, marfa a fost reținută pentru că existau suspiciuni privind încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, și nu pentru că ar fi fost vorba de contrabandă. Mai mult, în anul 2011, șeful postului vamal Varna a fost amendat cu 200 de leve bulgărești (circa 100 de euro) pentru că a încălcat legislația privind procedurile vamale atunci când a emis ordinul de control al vasului. Altfel spus, vameșii bulgari nu aveau dreptul să verifice încărcătura, deoarece nu avea ca destinație Bulgaria sau o altă țară UE. 

Ministru IT într-o țară agrară

În ianuarie 2011, Pavel Filip, ales deputat pe listele Partidului Democrat a fost numit ministru al Tehnologiei Informatiei. 

O investigație realizată de Publika TV arăta în 2011 că împreună cu Pavel Filip de la Tutun-CTC au plecat mai mulți angajați, în special șefi, care au schimbat fotoliile de acolo pe cele de șefi de Direcții și de Administratori la întreprinderea de stat Registru.

Despre rezultatele activității în funcția de ministru ne vorbesc iarăși cifrele. Astfel în 2014, sectorul telecomunicațiilor a avut o contribuție de doar 4% la PIB, de aproape două ori mai puțin ca în 2010. Regresul poate fi pus pe seama Moldtelecom, întreprindere care este subordonată Ministerului Economiei.

În același timp raportul privind competitivitatea industriei și serviciilor din sectorul tehnologiei informației din țara noastră, prezentat în martie 2015 de experții de la International Data Corporation (IDC), arată că piața globală IT din Republica Moldova (cu excepția exporturilor de servicii) a ajuns la o valoare de 152,55 milioane de dolari în 2013.

Astfel cota IT în PIB-ul Moldovei a constituit doar 2% în anul 2013, de cinci ori mai puțin decât era în anul 2009, dacă dăm crezare unor date prezentate anterior de Ministerul Tehnologiei Informației. Autorii studiului constată că piața este încă puternic concentrată pe achiziții de tehnică, în timp ce software-ul și serviciile IT reprezintă niște costuri marginale de 12% și respectiv 15% din toate cheltuielile interne.

"Cheltuielile pentru servicii IT locale au crescut lent cu circa 5% pe an în ultimii trei ani, de la aproximativ 17 milioane dolari în 2009 la puțin peste 22 milioane dolari în 2013. Ne așteptăm ca cheltuielile pentru servicii IT să crească cu 6,8% pe an, pentru a ajunge la aproximativ 31 milioane dolari în 2018", se arată în studiul IDC.

Experții au evaluat exportul de servicii, inclusiv IT, cercetare și dezvoltare (R&D), precum și Business Process Outsourcing (BPO) din Moldova la aproximativ 57 milioane dolari în 2013, în creștere cu 35% față de anul 2010. Totodată ei estimează ca această piață va ajunge la circa 110 milioane dolari până în anul 2018.

Piața serviciilor IT din Moldova: Raportul IDC

Totodată în strategia de creștere a competivității industriei tehnologiei informației, se prognoza că până în anul 2017 exporturile de tehnologii informaționale vor crește de trei ori și ceva până la 188 de milioane de dolari, iar până în anul 2022 se vor înzeci și vor ajunge la 555 de milioane de dolari.

Experții de la IDC constată că piața internă este dominată de furnizori locali de servicii IT, deoarece companiile internaționale consideră piața locală încă prea mică, în ciuda dinamicii sale bune. Printre alte piedici se numără birocrația, rata mare a pirateriei și deficitul de cadre calificate. Or doar 10-15% din cei aproape 2.000 de absolvenții ai facultăților din domeniul comunicațiilor și serviciilor IT, corespund cerințelor impuse companii.

Pavel Filip a promovat intens proiectul cu privire la parcurile IT, care prevede introducerea impozitului unic, de 12% din venitul din vânzări, pentru rezidenții parcurilor IT.

Companiile au cerut ca impozitul să fie chiar mai mic, iar Centrul Național Anticorupție a criticat intenția și susținea că introducerea acestuia, precum și scutirea de la plata taxelor vamale și TVA la importul monitoarelor, tehnicii de calcul etc., "este o derogare de la regimul fiscal și vamal, precum și o inechitate față de alți contribuabili din sfera dată (parcurile științifico-tehnologice și a incubatoarelor)".

La finele lunii iulie 2015, documentul a fost aprobat în prima lectură de Parlament într-o variantă modificată și el prevede achitarea de către companiile IT a unui impozit unic de 7% și scutirea de TVA și taxe vamale la importul tehnicii de calcul.

Potrivit lui Pavel Filip, prin această lege „se obține sistematizarea și previzibilitatea controalelor nu mai des decât o dată la trei ani, legalizarea salariilor în plic și scoaterea din economia tenebră a companiilor din domeniu, scutirea firmelor mici de cheltuieli".

Chiar dacă Ministerul Tehnologiei Informației propunea ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, aceasta mai așteaptă să fie votată în lectura a doua în Parlament.

Cât despre promisiunile electorale și nu doar, mai multe informații puteți citi mai detaliat pe promis.md. iar despre afacerile ascunse, declarații de avere pe RISE.md.

Citiți și: Guvernul vrea să facă din Moldova un Silicon Valley

Citiți și: La Candu sunt 4%, iar la Gaburici 8%

Raport: De ce jucătorii IT internaționali nu investesc în Moldova

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”



Oportunitati