Cum va supraviețui Moldova în 2016, fără finanțare externă

shadow
Marţi, 29.12.2015 16:58   3518
Cele mai optimiste prognoze făcute de economiști străini arată că, în anul 2016, Moldova va avea un deficit bugetar de 3,6 miliarde de lei. Asta cu condiția limitării drastice a cheltuielilor bugetare pentru investiții.

Omul de afaceri Ion Sturza, candidat la funcția de premier, a anunțat că e posibil ca, începând cu luna februarie 2016, pensionarii și salariații din sectorul public să nu poată fi plătiți la timp.

"Am confirmări din mai multe surse, și date exacte, că se vor plăti la timp salariile și pensiile până în luna ianuarie 2016. Din luna februarie pot să apară deja întârzierile. Este un scenariu pe care trebuie sa-l ia în calcul orice prim-ministru, mai de stânga sau mai de dreapta, chiar dacă scenariul este unul de șoc", a declarat Sturza.

Se caută un acord cu FMI

Totodată în cadrul unei întrevederi cu oamenii de afaceri, Ion Sturza a afirmat că în anul 2016 Republica Moldova ar putea beneficia de un sprijin bugetar extern total de 200 milioane de dolari, inclusiv 60 de milioane de euro din creditul promis de România. Aceasta se poate întâmpla doar dacă sunt deblocate relațiile cu FMI, a mai precizat omul de afaceri.

Anterior Anatol Arapu, ministrul Finanțelor în exercițiu, susținea că un eventual acord de creditare cu FMI ar debloca suportul bugetar de 40 de milioane de euro din partea Comisiei Europene și 45 de milioane din partea Băncii Mondiale. Arapu mai afirma că din banii promiși de Banca Mondială au fost ratate 9 milioane de dolari, fonduri destinate pentru diverse proiecte sociale și agricultură. 

„Nu există nici o problemă din partea Băncii Mondiale pentru debursarea resurselor în totalmente, dar din cauza că noi de sus până jos nu am executat condițiile care trebuie ni se reduc și finanțările”, a declarat în cadrul unei ședințe ministrul Finanțelor.

Şi Alex Kremer, director al Băncii Mondiale pentru Moldova, Europa și Asia Centrală, susține într-un comentariu că instituția pe care o reprezintă "nu va oferi sprijin bugetar Moldovei atât timp cât noi și colegii din FMI nu suntem siguri că există un plan sustenabil pentru finanțele publice ale țării".

În lipsa unui proiect de buget public național pentru anul 2016, dar și a proiectlui de politici fiscale și vamale, este dificil să afli ce soluții iau în calcul autoritățile de la Chișinău. 

Totodată în acest moment, nu este clar dacă sau când un program FMI va fi negociat. Aceasta ridică întrebarea ce impact va avea asupra finanțelor publice în 2016 lipsa unui acord cu FMI. Un răspuns la această întrebare a căutat un grup de trei experți de la German Economic Team Moldovacare au făcut estimări ale veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetului în 2016.

Am pierdut peste 50% din granturi

În anul 2014, Moldova a beneficiat de granturi în valoare de peste 4,1 miliarde de lei, sau 3% din PIB, aceasta fiind a treia ca mărime sursă de venit a bugetului, arată datele oficiale.

"Având în vedere că granturile s-au ridicat la aproape 10% din veniturile bugetare în 2014, decizia donatorilor de a reduce sprijinul financiar a avut un impact semnificativ asupra bugetului. În 2015 veniturile din granturi este de așteptat să scadă cu aproximativ 50%. Ne așteptăm ca veniturile totale să scadă la 35% din PIB, ceea ce este o reducere semnificativă în comparație cu 2014, când acestea s-au ridicat la 38% din PIB.

Advertisement

Deși în 2016 veniturile totale vor crește, acest lucru nu va fi suficient pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor. Astfel, ne așteptăm ca ponderea veniturilor în PIB să scadă în continuare, la doar 34% în 2016", susțin experții germani.

Potrivit lor, această pierdere de venituri a trebuit să fie compensată prin reducerea cheltuielilor. Acest lucru, însă, nu a afectat cheltuielile curente, cum ar fi salariile, care au crescut cu 17% în 2015.

Alocațiile pentru investiții s-au diminuat cu 6,5 miliarde

În studiu se mai constată că "cheltuielile de capital (investiții) au trebuit să ia greul reducerilor și sunt de așteptat să scadă cu circa 69% în 2015, ceea ce reprezintă circa 6,5 miliarde de lei".

Totodată, experții susțin că și în 2016 cheltuielile pentru creșteri salariale și de pensii nu vor fi afectate. În consecință, ei estimează că dacă în anul 2015 Moldova va avea un deficit de 1,6% din PIB, apoi în 2016 acesta ar putea ajunge la 2,6%, ceea ce va constitui circa 3,5 miliarde de lei.

La ora actuală, însă, guvernul este practic incapabil să împrumute destui bani pentru a finanța un astfel de deficit, susțin economiștii germani.

În cazul în care valoarea granturilor va rămâne în 2016 la nivelul anului 2015, o soluție ar fi reducerea cheltuielilor cu încă un procent din PIB, sau majorarea veniturilor.

"Aceste măsuri sunt dificil de realizat în climatul economic și politic actual", se precizează în analiză.

În opinia experților, Guvernul a reacționat rapid și hotărât la situația bugetară, aliniind cu succes cheltuielile la scăderea veniturilor, dar aceste măsuri de urgență nu pot fi menținute pe termen mediu și lung. În plus, există riscul ca guvernul în acest moment să nu poată refinanța datoria sa.

Singura opțiune viabilă - acordul cu FMI

"Pentru a reduce acest risc, este nevoie de o strategie de stabilizare fiscală. Singura opțiune viabilă pentru Guvernul Republicii Moldova, în scopul de a obține stabilitatea fiscală este de a obține un program cu FMI. Aceasta este o cerință cheie pentru donatori ca aceștia să deblocheze finanțarea și pentru a crește cota împrumuturilor preferențiale înapoi la nivelul anterior. Este puțin probabil ca stabilitatea fiscală pot fi menținute în mediu și pe termen lung, fără această finanțare externă. În plus, un program FMI ar fi o ancoră importantă pentru stabilitatea macro-economică oferind încredere atât de necesare pentru gospodării, companii și investitori."

O altă măsură a strategiei de stabilizare fiscală este coordonarea strânsă cu politica monetară. După traiectoria de ajustare fiscală se poate dovedi că politica monetară poate fi mai puțin restrictivă decât este cazul. Cu toate acestea, guvernul ar trebui să evite cu orice preț orice influență politică la Banca Națională. Politica monetară a fost o ancoră importantă pentru stabilitate în trecut și orice încercare de a monetariza bugetul poate împinge în sus rata inflației sau declanșa o altă criză a cursului de schimb", se arată în studiu.

Acest lucru ar fi doar o soluție pe termen scurt, dar care ar duce rapid la o instabilitate macro-economică. Tipărirea de bani pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale va provoca o creștere a inflației și este de natură să declanșeze o nouă criză monetară. Ambele combinate pun în pericol stabilitatea macro-economică.

Guvernul ar putea recurge la tiparnița de bani

Şi Victor Parlicov, expert IDIS Viitorul, consideră că în lipsa unui acord FMI, care este puțin probabil să fie semnat în prima jumătate a anului 2016, există riscul declanșării unui nou val inflaționist și o nouă depreciere a leului, ca urmare a creșterii volumului de lei pe piață.

"După creșterea ratei de bază până la 19,5% și a rezervelor obligatorii la 32%, Banca Națională practic a epuizat toate instrumentele de intervenție monetară pentru a reduce masa monetară. Totodată, BNM nu prea are rezerve valutare pentru a interveni în cazul unei noi crize valutare", consideră Parlicov.

În opinia expertului, există semne că Moldova revine la situația din anii 90 ai secolului trecut, când de la buget se alocau bani doar pentru plata salariilor și pensiilor și nu se găseau resurse pentru finanțarea proiectelor de investiții.

Previziuni sumbre pentru 2016

Estimările făcute de German Economic Team Moldova relevă că în anul 2016 veniturile totale bugetare vor ajunge la 45.445 milioane de lei, cea ce ar reprezenta o creștere de 9% față de 2015. Cu toate acestea, având în vedere inflația ridicată, această creștere nu va fi suficientă pentru a asigura o majorare a salariilor mai mare decât creșterea prețurilor. 

Cât despre cheltuieli, acestea ar urma să crească cu 12% față de 2015, până la circa 48,9 miliarde de lei. Cheltuielile pentru investiții vor rămâne la nivelul anului 2015, adică vor fi mai mici de trei ori decât în 2014.

"Aceată situație reflectă faptul că potențialul pentru noi economii bugetare este epuizat, în timp ce creșterile prevăzute pentru salarii și plăți de asigurări sociale pot genera un blocaj total", mai constată economiștii germani.

De notat că până în prezent, Ministerul Finanțelor și Guvernul Republicii Moldova au reacționat în mare măsură într-un mod prudențial pentru a preveni o criză fiscală în condițiile presiunilor asupra finanțelor publice.

Citiți și: Cine au fost în 2014 principalii sponsori ai Moldovei

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”



Oportunitati