Milionari din bani publici: Cine sunt șefii care au salarii de milioane muncind la stat

shadow
Luni, 28.12.2015 05:52   14366
Valoarea remunerației administrației din agențiile, structurile sau autoritățile create în subordinea, sub coordonarea sau sub autoritatea ministerelor sunt de 4-5 și chiar de zeci de ori mai mari ca cele ale conducerii țării.

Conduc structuri cu bugete de milioane, monitorizează și reglementează piețe de zeci de miliarde de lei, stabilesc tarifele la utilități, ne apără de monopoliști, veghează ca banul public să nu fie furat și practic nimeni nu poate să facă business în Republica Moldova fără să interacționeze cu ei.

E vorba de directorii de agenții, comisii, autorități etc, care au împuterniciri enorme și care beneficiază de remunerări din bani publicii care uneori depășesc și un milion de lei pe an.

Majoritatea șefilor din aceste structuri sunt puțin cunoscuți de societate și frecvent nici nu au apariții publicie, dar sunt și printre primii care cad "jertfă" frecventele schimbări de guvern.

Poate din aceste motive lupta pentru funcții în acest structuri este acerbă și foarte dură.

Datele din declarațiile de avere din ultimii doi ani relevă că unii șefi ale acestor structuri beneficiază de salarii de 4-5 ori și chiar de zece ori mai mari decât primesc primele persoane din stat: președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și premierul.

Trei manageri cu salarii mai mari de un milion

Astfel Iurie Armașu, care a ocupat din noiembrie 2013 și până în iunie 2015 funcția de director al Autorității Aeronautice Civile (AAC) a ridicat în 2014, un salariu brut de 1,166.489 lei, adică aproape 100.000 de lei pe lună.

Acesta a fost demis în iunie 2015, după ce contra lui a fost inițiată urmărire penală pentru depășirea atribuțiilor de serviciu pe 17 februarie, când ar fi autorizat convertirea a 3.000.000 de lei de pe contul instituției în euro în condițiile în care moneda europeană valora 28 de lei. Astfel, în urma fluctuației cursului (deprecierea euro), instituției i-au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari.

Acest caz pare să arate încă o dată că salariile mari plătite funcționarilor și demnitarilor nu sunt un factor suficient pentru prevenirea fraudelor sau actelor de corupție. 

Adjunctul lui Armașu, Nicolae Buzu a primit în 2014 o remunerare ceva mai mică - de 1.063.985 lei. Al doilea director-adjunct al AAC, Radu Bezniuc a beneficiat de o remunerare de 928.194 lei, iar noul director, Mircea Maleca, care a fost în 2014, șef la compania Air Moldova - 702.344 lei.

O explicație a salariilor mari pentru angajații și conducerea Autorității Aviației Civile, îl reprezintă faptul că domeniul aviatiei civile, "este unul cu nivele de remunerare înalte, data fiind specificul rmurei și proximitatea cu mediul internațional de activitate". 

O altă instituție strategică, conducerea căreia beneficiază de salarii de câteva ori mai mari decât ale conducerii țării este Banca Națională a Moldovei - în medie 60-70.000 lei pe lună.

Advertisement

Din declarațiile de avere, rezultă că cel mai bine plătit a fost Artur Cincilei, vice-guvernatorul BNM care a primit anul trecut mai mult de un milion de lei, inclusiv salariu brut la BNM de 739.059 lei, pe lângă care a mai beneficiat de o remunerare de 292.161 lei de la Eurocreditbank, bancă la care statul a deținut până în toamna anului 2014 peste 20%.

Urmează Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale, cu un salariu brut de 872.899 de lei. Drăguțanu este urmat, la mică distanță, de doi adjuncți ai săi Marin Moloșag și Emma Tăbârță, cu salarii de peste 800.000 de lei, iar Ion Sturzu de 740.000 de lei.

Venituri de peste 700.000 de lei au mai avut anul trecut cel puțin încă doi șef de autorități. E vorba de Artur Gherman, fostul director general al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Sergiu Ciobanu, directorul ANRE.

Alți șase șefi au încasat salarii mai mari de 600.000 de lei în 2014. E vorba de Iurie Onica și Ghenadie Pârțu, directori la ANRE; Nina Dosca, Aurica Doina și Iurie Filip de la CNPF, și Grigore Varanița de la ANRCETI.

Cu remunerări ce depășesc jumătate de milion de lei se pot lăuda vreo zece șefi de la ANRE, ANRCETI, CNPF, dar și de la Agenția Națională Transport Auto (ANTA), Centrul Național Frecvențe Radio, Agenția de protecție a proprietății intelerctuale (AGEPI).

Restricții la salarii și prime

Salariile fabuloase ale acestor conducători ar putea fi diminuate semnificativ. Cel puțin asta propun un grup de șase deputați comuniști care vor ca retribuirea acestei categorii să nu depășească 95% din lefurile demnitarilor care au competența de a-i numi în funcții.

"Salariile lunare ale conducătorilor altor instituții, bugetul cărora este aprobat de Parlament, Guvern sau au un buget autonom nu vor depăși 95% din salariul lunar al persoaneor cu demnitate pubică de competența cărora este numirea acestora", se arată în proiectul de modificare a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar elaborat de cei șase parlamentari.

Autorii își argumentează proiectul prin necesitatea "excluderii unor abuzuri în domeniul salarizării".

"Este alogic faptul că, de exemplu, o agenția care este formată de Parlament folosește bugetul pentru majorarea salariilor conducerii până sume astronomice. Trebuie să facem astfel ca salariile lor să nu stârnească indignare", a declarat deputatul Oleg Reidman, citat de Publika TV.

Totodată deputații propun să fie limitată și valoarea premiilor, care ar urma să nu fie mai mare de șase salarii lunare de bază.

Documentul mai prevede și majorarea cu 20-25% a salariilor președintelui țării, șefului Legislativului și prim-ministrului.

Astfel, leafa șefului statului ar urma să crească de la 9.600 până la 11.500 de lei, iar cea a președintelui Parlamentului și cea a premierului, de la 8.800 de lei până la 11.000 de lei.

În ultimii ani autoritățile au încercat să facă regulă și să elaboreze o politica clară de salarizare a angajaților și șefilor acestor agenții, care să prevadă și prime, dar și penalizări pentru rezultatele activității.

De notat că multe dintre aceste instituții sunt abilitate să apere interesele populației în raport cu monopoliștii, iar pentru asigurarea unei independențe decizionale, conducătorii acestora trebuie să fie remunerați adecvat.

Citiți și: Companiile statului au datorii cât o treime din PIB

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”



Oportunitati