Headmaster pagini articole deschise --- Fincombank
Despre Produse Abonare Publicitate Comunicate Contacte
  • Pe 22 august la Curtea de Apel Chișinău are loc o ședință de judecată pe cauza civilă Aroma SA și Euro Alco SRL.
  • Pe 23 august Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre StarNet Soluţii SRL și ANRCETI.
  • Pe 24 august la Curtea de Apel Chișinău este preconizată o ședință de judecată pe cauza penală intentată lui Veaceslav Platon.
  • Pe 30 august Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre Retelele Electrice de Distributie Nord Bălti și Inspectia Financiară a Ministerului Finanțelor.
  • Pe 6 septembrie la Curtea de Apel Chișinău se judecă cauza civilă între Antarius Com SRL și Calea Ferata din Moldova.
  • Pe 6 septembrie Curtea de Apel Chișinău examinează un litigiu civil intre Asociația Drepturi de Autor și Conexe și Metro Cash and Carry Moldova SRL.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție se judecă cauza civilă între Partidul Naţional Liberal, Partidul Popular, Partidul Liberal Reformator și Comisia Electorală Centrală.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție este examinat dosarul civil ANRCETI vs Casa Naţională de Asigurări Sociale.
  • Pe 6 septembrie la Curtea Supremă de Justiție este examinat dosarul civil Procurorul General vs ÎS Moldtranselectrica.
  • Pe 7 septembrie expiră termenul ofertei de vânzare a peste 3.860.000 de acțiuni emise de compania Asito S.A., la preț de 14,79 lei bucata.
  • Pe 13 septembrie la Curtea de Apel Chișinău este examinat dosarul civil Casa de Odihnă Nistru SRL vs Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Rețelele Nistrului SRL.
  • Pe 13 septembrie la Curtea de Apel Chișinău are loc o ședință de judecată pe cauza Victoriabank vs Fabrica de Conserve din Călărași.
  • Pe 13 septembrie Curtea Supremă de Justiție examinează un litigiu civil intre Basvinex SA și Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, intervrenient Buket Moldavii SA.
  • Pe 15 septembrie Curtea de Apel Chișinău examinează cauza penală împotriva businessmanului Viorel Țopa - spălare de bani.
  • Pe 13-16 septembrie la Moldexpo are loc expoziţia internaţională de echipamente medicale, preparate farmaceutice şi stomatologie MoldMedizin & MoldDent.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, echipamente, scule şi materiale pentru construcţii ”Construct & Interior Expo”.
  • Pe 21-24 septembrie Moldexpo găzduiește expoziţia internaţională de tehnologii, mijloace de protecţie şi securitate ”Security”.
  • Moldexpo
    În perioada 21-24 septembrie are loc târgul specializat de servicii imobiliare, impotecă și construcția de locuințe ”Imobil Moldova”.
  • La Moldexpo are loc târgul ofertelor turistice pentru odihna de iarnă ”Winter Travel Fair”, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie.
  • În perioada 29 septembrie - 1 octombrie la Moldexxpo se desfășoară Festivalul Vinurilor Tinere ”Tulburel”.
  • Radisson Blu Leogrand Hotel
    Are loc forumul de afaceri Moldova Business Week 2017, în perioada 3-6 octombrie.
  • Moldexpo
    Expoziția internaţională de mobilă, utilaje, scule, materiale şi accesorii pentru fabricarea mobilei ”Expo Mobilă” are loc pe 5-8 octombrie.
  • Washington, SUA
    Pe 14 octombrie are loc reuniunea Consiliului de Guvernare a Fondului Monetar Internațional, la care participă și o delegație a Republicii Moldova.
  • Pe 11-14 octombrie la Chișinău are loc expoziția dedicată mobilei și designului de interior ”Das Interior Show”.
  • Washington, SUA
    În perioada 13-15 octombrie 2017 are lor reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale.
  • Pe 18-21 octombrie la Chișinău are loc expoziția de produse, utilaje, tehnologii agricole şi meşteşuguri ”Farmer”.
  • Moldexpo găzduiește pe 18-21 octombrie expoziția de maşini, echipamente şi tehnologii pentru sectorul agroindustrial ”Moldagroteh”.
  • Cu începere din 1 decembrie 2017 cetățenii români pot intra în Canada fără vize.
  • Pe 31 decembrie 2017 expiră Sistemul de Preferințe Generale acordat de SUA pentru stimularea exporturilor moldovenești în Statele Unite.
  • Moldexpo
    Pe 29 martie - 1 aprilie are loc expoziția specializată de turism, agrement şi hoteluri ”Tourism. Leizure. Hotels”.

Cum compania nașului lui Vlad Filat a fost favorizată de Vamă

1 2
  • Terminalul Vamal de pe strada Industrială aparţine companiei Lusmecon
    Foto: viorelrailean.livejournal.com
  • Terminalul vamal administrat de East-Auto-Lada a funcţionat din 2008 şi până în 2012
    Foto: customs.gov.md
Joi, 19.11.2015 07:38   3034
Consiliul Concurenței a constatat că Serviciul Vamal a încălcat legislația prin crearea neîntemeiată de situații privilegiate unor întreprinderi prestatoare a serviciului de terminal vamal.

A fost nevoie de patru ani și jumătate pentru ca autoritatea responsabilă de respectarea legislației concurențiale să investigheze și să adopte o decizie în privința cazurilor de favorizare a unor companii de către Serviciul Vamal.

Compania nașului lui Vlad Filat, presta servicii pentru vamă

Este vorba de patru companii ce prestau servicii de terminal vamal în raza municipiului Chișinău: Romalex Service SRL (fondată de frații Vasile și Valerian Batcu, Lionida Ambrosi, Elena și Petru Sârghi), Aviatehnologie SA, East-Auto-Lada SRL (fondator Mihail Mararița cu 99,7%) și Lusmecon SA (controlată de familia lui Anatol Ghilaș, directorul Agenției Relații Funciare și Cadastru și naș al expremierului Vlad Filat).

Pe 18 martie 2011, compania Construct Arabesque SRL a sesizat Agenția Națională pentru Protecția Concurenței (în prezent Consiliul Concurenței) precum că cele patru întreprinderi percep plată "pentru intrarea și staționarea camioanelor în zona de control vamal în vederea efectuării operațiunilor de vămuire, numit de către întreprinderi - serviciul terminal".

"Aceste plăți se percep pentru fiecare intrare și staționare a camioanelor pe teritoriul întreprinderilor menționate", se menționa în solicitare.

Totodată, Construct Arabesque susținea că "la efectuarea operațiunilor de vămuire, colaboratorii vamali, solicită în mod obligatoriu intrarea și staționarea camioanelor în zona de control vamal".

"Conform regulamentului cu privire la zona de control vamal, precum și în baza art. 186 din Codul Vamal, pentru efectuarea operațiunilor de vămuire, camioanele intră pe teritoriul zonei de control vamal, dar nu pe teritoriul acestor întreprinderi", se preciza în sesizarea depusă de Construct Arabesque SRL.

Vama încheia contracte, fără licitație

În cadrul investigației Consiliul Concurenței a stabilit că Serviciul Vamal a semnat cu cele patru companii contracte de prestare a serviciilor de terminal vamal, în baza cărora acestea se asumau să creeze condiții pentru activitatea vameșilor. În același timp drept contraprestație Serviciul Vamal are doar obligația de a garanta funcționarea zonei de control vamal pe teritoriul întreprinderii fără a-și asuma un oarecare angajament financiar suplimentar.

Consiliul Concurenței a constatat că deși acordurile de colaborare dintre vama și cele patru companii nu fac referire la aplicarea taxelor pentru staționare de către proprietarii terminalelor și nu prevăd executarea anumitor servicii pe teritoriul zonei de control vamal, "întreprinderile administrează serviciul de intrare și staționare a unităților de transport pe teritoriul zonei de control vamal pentru efectuarea operațiunilor de vămuire, încasând de la companii taxe".

În același timp Ministerul Finanțelor a informat că plata pentru serviciul terminal nu este un component al drepturilor de import stabilit de Codului Vamal și respectiv nu cade sub incidența reglementărilor vamale.

În urma investigației Consiliul Concurenței a constatat că începând cu anul 2009, Serviciul Vamal nu a organizat "careva concursuri de selectare a întreprinderilor pe teritoriul cărora se află zonele de control vamal".

Aceasta chiar dacă potrivit Codului Vamal, "una din atribuțiile organului vamal este de a dezvolta parteneriatul public-privat în domeniul vamal și să colaboreze cu mediul de afaceri".

"Prin neorganizarea vreunei proceduri de selectare a partenerilor privați expres stipulată de legislație s-a limitat concurența și participarea potențialelor întreprinderi prestatoare de servicii la procedura de selecție a Serviciului Vamal", se arată în decizia din 13 octombrie 2015 a Consiliul Concurenței.

Totodată Consiliul constată încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea concurenței de către Serviciul Vamal "prin crearea neîntemeiată de situații privilegiate unor întreprinderi prestatoare a serviciului de terminal" și obligă Serviciul Vamal să desfășoare "procedurile de selectare necesare în strictă conformitate cu normele concurențiale în vigoare".

Terminalele vamale sunt ilegale

Decizia Consiliului Concurenței nu rezolvă însă problema terminalelor vamale, spun experții.

"În prezent funcțiile unui “terminal vamal” nu sunt reglementate nicăieri în legislație.

Pentru a elimina acest gol e nevoie de modificat Codul Vamal astfel încât să fie reglementată inițierea, funcționarea și/sau lichidarea terminalelor vamale în Moldova", susține Adrian Gheorghiță, expert la Camera de Comerț Americană din Republica Moldova (AMCHAM).

Specialistul face referință și la studiul "Reglementarea Competenței teritoriale a Organelor Vamale și a Statutului Terminalelor Vamale în Moldova", elaborat în 2014 de compania GDC SOLUTIONS pentru AMCHAM, în care se constată că "oficial toate terminalele care funcționează pe teritoriul Republicii Moldova (fără depozitare) pot fi considerate ca fiind ilegale și pot fi închise".

"Nu există baze legale pentru deschiderea unor astfel de terminale sau închiderea acestora. Furnizarea de oportunități de a face afaceri pentru terminale se află exclusiv în puterea autorității vamale, fără ca pentru aceasta să existe reglementări legislative", se arată în studiu.

Totodată autorii susțin că aceasta situație, lipsită de previzibilitate, îi impiedică pe proprietari să investească pentru a-și dezvolta și îmbunătăți serviciile.

Infrastructură și servicii proaste

"Deoarece activitatea terminalelor nu este una reglementată, nimeni nu poartă responsabilitate pentru bunurile deteriorate și/sau furate. Mai mult decît atât, proprietarii terminalelor își organizează procesele interne din cadrul terminalelor fără restricții și prevederi ce țin de prestarea serviciilor. Și, în final, nu sunt reglementate nici tarifele impuse agenților economici", se arată în studiu.

Autorii mai susțin că din cauza infrastructurii proaste "la intrarea în terminale se formează cozi imense, care se întind pe străzile din afara teritoriului.

"Zonele pentru parcare sunt supraîncărcate; amplasarea camioanelor nu este organizată; birourile reprezentanților instituțiilor care sunt obligați să participe la procesul de vămuire așa precum ofițerii vamali, funcționarii care asigură controlul sanitar, fitosanitar, traducătorii, brokerii vamali, și alții, sunt situate în diferite părți ale terminalelor. Astfel, procesele serviciilor interne prestate au fost identificate ca fiind lipsite de organizare și care consumă mult timp", se mai arată în studiu.

Serviciile logistice nu sunt adaptate la volumul de lucru existent, iar încărcarea/descărcarea și cântărirea mărfurilor se face contra cost și fără mijloace suficiente.

După ce intră, în final, pe teritoriul terminalului, exportatorii/importatorii sunt nevoiți să stea la cozi adiționale, așteptând hamalii și stivuitoarele disponibile pentru a efectua încărcarea/descărcarea mărfurilor.

Atât importatorii/exportatorii, cât și transportatorii intervievați au confirmat faptul că timpul total necesar pentru vămuirea mărfurilor, indiferent de coridorul de risc pe care au fost repartizați, este de 3 - 4 zile în mediu.
În urma observațiilor, autorii studiului constata faptul că "terminalele, așa cum le cunoaștem astăzi, servesc mai degrabă drept parcări plătite, fără suficiente locuri disponibile și servicii logistice adecvate, decât un antrepozit vamal cu un set complet de servicii, care să asiste comunitatea de afaceri în procesele de vămuire".

Tarifele pentru serviciile sunt stabilite de deținătorii de terminale:
- Tarife pentru parcare
Vehicule cu/fără remorcă cu o capacitate care nu depășește 3 tone:
a) Pentru prima zi – 180 MDL
b) Pentru zilele următoare – 90 MDL/zi
Vehicule cu remorca care depășesc 3 tone:
a) Prima zi – 250 MDL
b) Pentru zilele următoare – 150 MDL
- Tarife pentru încărcarea/descărcarea mărfurilor:
Serviciile de încărcare și descărcare manuală – 300 MDL/tona; mecanizat – 30 MDL pentru un palet standard și 50-100 MDL pentru un palet ne-standard.
Tarif pentru depozitarea mărfurilor în depozit localizat în zona de control vamal: 500 MDL pe zi (24 ore).

Inițiativă ce va permite afaceriștilor să economisească 28.000 de ore

“Terorism financiar” și racket fiscal


print Imprima in format A4 Salvează în PDF

Taguri: Litigii comerciale   Comerț extern și datoriile   Achiziții publice și licitații  
Urmariti-ne pe retelele sociale
la nunta

Despre  |   Politica de confidențialitate  |   Termeni și condiții  |   Înregistrarea  |   Agenda business  |   Newsletter

Acest site web a fost dezvoltat cu susținerea European Endowment for Democracy și National Endowment for Democracy.