Unul dintre cele mai mari și ambițioase proiecte de modernizare a infrastructurii de transport a Moldovei -  modernizarea întreprinderii de stat Calea Ferată a Moldovei (CFM) bate pasul pe loc. De vină este criza politică.

Lansat cu surle și trâmbițe un an în urmă, când prim-ministrul de atunci Iurie Leancă și Directorul pentru Transport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Sue Barrett, au semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldova și BERD privind finanțarea proiectului de modernizare a CFM, proiectul are deja o întârziere de aproape un an, fiind blocat în coridoarele puterii.

Amânare pentru încă nouă luni

Banii urmau a fi alocați prioritar pentru achiziția a 10 locomotive noi multifuncționale și furnizarea de facilități de depou aferente. De asemenea se prevede finanațarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare (în special înlocuirea de cale și balast) în cadrul coridoarelor existente, care urmează să fie confirmat într-o etapă ulterioară.

La fel se prevede introducerea unui sistem informatizat de gestionare a energiei și contractarea de servicii de consultanta pentru supervizarea lucrarilor de reabilitare și pentru un studiu de fezabilitate pentru a identifica investițiile prioritare în infrastructură.

BERD va aloca în 2015 primii bani pentru modernizarea Căilor Ferate din Moldova

Potrivit BERD achiziția de locomotive era de așteptat să înceapă în aprilie 2015, iar startul licitației pentru contractarea sistemelor de management energetic trebuia să fie dat în al doilea trimestru din 2015.

Săptămâna trecută BERD a fost nevoită să anunțe un nou termen pentru începerea procedurilor de achiziție - finele lunii noiembrie 2015, iar perioada de realizare a licitațiilor a fost stabilită până la 3 august 2016. Motivele acestei întârzieri nu au fost anunțate de bancă.

Criza politică e de vină

Alina Diacenco, șefa direcției relații externe de la CFM susține că întreprinderea a îndeplinit toate condițiile pentru obținerea banilor.

"Ce a depins de întreprindere totul s-a realizat. Nu e vina noastră că instituțiile de stat nu au dus până la capăt procedurile de aprobare", a declarat Alina Diacenco.

Astfel acordul de credit prevedea că întreprindrea Calea Ferată din Moldova va beneficia de o finanțare de 116,5 milioane de euro sub formă de credit de 52,5 milioane de euro de la BERD, 52,5 milioane de euro dee la Banca Europeană de Investiții, precum și fonduri de la Comisia Europeană.

Dacă acordul de credit cu BERD a trecut toate aprobările din partea Guvernului și Parlamentului Moldovei, cel cu Banca Europeană de Investiții s-a rătăcit prin coridoarele Executivului. Demiterea Guvernului Streleț și incertitudinea privind constituirea unui alt cabinet nu provoacă optimism în privința perspectivelor de realizare rapidă a proiectului.

Potrivit unor surse documentul nu ar fi trecut nici măcar procedurile de aprobare la Ministerul Finanțelor.

Circulația pe jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată

În același timp Calea Ferată are nevoie stringentă de aceste resurse. Potrivit datelor CFM din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata normată de amortizare.

Totodată peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste patru-cinci ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

„Lipsește o politică coerentă în domeniul transportului”

În același timp experții internaționali susțin că problema principală la moment nu este lipsa de resurse, după cum declară oficialii moldoveni, ci „lipsa unei politici coerente în domeniul transportului și a priorităților clare ale CFM ca operator feroviar național”.

„Intențiile de a face rețeaua căilor ferate din Moldova parte a coridoarelor internaționale de tranzit din contul proiectelor de multe milioane în infrastructură nu sunt adecvate obiectivelor naturale de dezvoltare socio-economică a țării”, se menționează în raportul tehnic privind sectorul feroviar din Moldova, elaborat de un consorțiu internațional în frunte cu Kocks Consult GmbH din Germania.

În opinia experților de la Kocks, CFM ar trebui să ofere servicii de transport public ieftine și sigure între principalele puncte ale țării, pentru a sprijini dezvoltarea economiei Moldovei și modernizarea societății.

Potrivit studiului dezvoltarea portului Giurgiulești pare să fie unul din cele mai importante proiecte naționale de transport. Acesta însă nu poate fi considerat de succes fără o legătura feroviară efectivă către port. Or, acest segment încă nu a fost dat în exploatare.

Totodată experții au estimat că planurile de electrificare a căilor ferate necesită investiții extrem de mari. Astfel doar pentru reparația și electrificarea liniei de cale ferată Ungheni – Chișinău sunt necesare 240 milioane de euro, ceea ce este o soluție foarte scumpă, se constată în raportul Kocks.

Specialiștii străini constată că situația este agravată și de rotația continuă a managerilor, mulți dintre care nu aveau abilități necesare pentru o astfel de funcție. Astfel din 2009 și până în prezent la administrarea CFM au fost cel puțin șapte manageri.

CFM devine o „gaură neagră”

Expertul Valentin Dogotari, președintele Asociației Managerilor din Moldova susține că fără reforme CFM se transformă într-o enormă „gaură neagră“.

"Cel mai grav este faptul că CFM generează pierderi sistemice. Din an în an, transportul de călători devine mai neprofitabil, iar pierderile acestuia sunt acoperite prin subvenții încrucișate din contul serviciilor de tranzit de mărfuri”, susține Dogotari.

În opinia expertului drept model poate servi reforma din domeniul aviației civile, unde s-a creat Autoritatea Aeronautică Civilă, abilitată cu supravegherea legislației și certificarea în domeniu. „Reforma instituțională în aviație, de rând cu aderarea Moldovei la Acordul despre Spațiul European aerian unic, a permis liberalizarea pieței. Şi în transportul feroviar este necesar de a crea o agenție, după același principiu, abilitată cu funcțiile de certificare, control și supraveghere. Un factor la fel de important, care ar spori competitivitatea CFM la nivel regional, ar fi implementarea noilor tehnologii”, consideră specialistul.

Strategie pe hârtie

Potrivit Strategiei dezvoltării transportului și logisticii, elaborate încă în anul 2012 de compania Kocks, pentru reformele în domeniul transportului feroviar este nevoie de circa un miliard de euro. Sunt enumerate 10 proiecte, care urmează a fi realizate.

În special, pentru asigurarea funcționării parcului de vagoane marfare timp de 10 ani (până în anul 2022) sunt necesare investiții de 200 milioane de euro, pentru transporturile interne – 90 milioane de euro, pentru transporturile în afara hotarelor – 185 milioane de euro. Pentru modernizarea parcului de locomotive trebuie 160 milioane de euro. Pentru reabilitarea sistemului de semnalizare – 40 milioane de euro. Pentru reparația căilor - 78 milioane de euro.

În Strategie se specifică că urmează a fi modernizat terminalul Ungheni pentru trecerea vagoanelor de pe ecartament european pe cel îngust, care va majora tranzitul și va îmbunătăți atractivitatea transporturilor în/din țările UE. Un terminal analogic se preconizează a fi organizat în Giurgiulești.

Se mai prevede și crearea unui departament separat pentru transporturi intermodale (transportarea unor și acelorași mărfuri cu două sau mai multe tipuri de transport). Este planificată și construcția în Chișinău a unui centru internațional de logistică.

Cum a involuat CFM de la afaceri de miliarde la incapacitatea de a-și plăti angajații