Ministerul Mediului se războiește cu unul dintre cei mai mari investitori

shadow
Miercuri, 14.10.2015 05:07   7049
De la finele lunii septembrie, Ministerul Mediului a blocat eliberarea autorizațiilor pentru exportul resturilor din procesul de producție a unor agenți economici din Zona Economică Liberă Bălți.

În pofida unor declarații de susținere a investitorilor străini, de promovare a țării ca destinație atractivă pentru dezvoltarea afacerilor, autoritățile statului nu încetează să inventeze noi bariere în calea activității companiilor cu capital străin.

Şi de această dată jertfă au căzut companii ce activează în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălți, unde au fost realizate și cele mai impresionante investiții ca valoare și număr de locuri de muncă din ultimii 5-6 ani.

Munteanu: Toți trebuie să aibă licență!

Ultima inovație de acest fel vine de la Ministerul Mediului, care de la mijlocul lunii septembrie a blocat eliberarea autorizațiilor pentru exportul resturilor din procesul de producție a unor agenți economici din ZEL Bălți. Aceasta în timp ce în ultimii trei ani nu au existat probleme de acest fel.

Motivul invocat de către ministrul Mediului Valeriu Munteanu, pentru acest blocaj este faptul că firmele ce activează acolo nu dețin licență.

„În temeiul prevederilor art. 8, alin. 1, pct 16 din Legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată se supun reglementării prin licențiere de către Camera de Licențiere”, se arată într-un răspuns dat oficial de Munteanu companiei Gebauer & Griler (GG) Cables & Wires EE SRL.

Totodată ministrul Mediului invocă și prevederile alin 2 (1) din art. 8 care prevede că „licența pentru comercializarea resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, precum și pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern”.

Noi producem cabluri și nu colectăm deșeuri

Administrația companiei Gebauer & Griller, care a realizat o investiție de circa 28 milioane de dolari în ZEL Bălți, s-a arătat surprinsă de aceste pretenții. Într-un demers adresat administratorului ZEL Bălți, directorul general al investitorului austriac Dan Călin Botean susține că, procesul de producere al companiei presupune generarea resturilor și deșeurilor de cupru și cabluri metalice cu conținut de cupru, dar acesta nu este genul de activitate de bază al companiei, ci producerea cablurilor electrice pentru industria auto.

„În acest caz, exportul resturilor din procesul de producere nu cade sub incidența Legii privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător.

Advertisement

Totodată, în conformitate cu art.7, pct.4 din Legea cu privire la zonele economice libere, pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare și licențiere la importul și exportul mărfurilor (serviciilor)”, se arată în demersul directorului general al Gebauer & Griller.

Totodată managerul invocă și prevederile Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora și faptul că pe parcursul a doi ani consecutiv (2013 și 2014) compania a obținut autorizația necesară de la același Minister al Mediului.

"Resturile conțin metale feroase și neferoase!"

De atunci au trecut trei săptămâni, dar ministerul Mediului nu cedează. Svetlana Bolocan, șefa Direcției prevenirea poluării și gestionarea deșeurilor de la Ministerul Mediului a confirmat că  instituția nu mai eliberează aceste autorizații/notificări.

„Este o procedură pe care noi acum o rectificăm, o clarificăm cu instituțiile de profil. Noi vorbim aici de licență și am cerut Camerei de Licențiere să își expună părerea, dacă cad sub incidența procedurii de licențiere și această categorie de beneficiari. Pentru că aceste resturi conțin metale feroase și neferoase”, a declarat responsabilă.

Coincidență sau nu, dar abia după ce am sunat la Ministerul Mediului, instituția a adresat și o solicitare în acest sens Camerei de Licențiere. Au confirmat chiar șefii de acolo.

Valentin Guznac, directorul Camerei de Licențiere, se arată și el contrariat de poziția Ministerului Mediului.

„Legea nu prevede expres că aceste activități din zonele economice libere să cadă sub incidența licențierii. La începutul lunii octombrie a fost o ședință la Ministerul Economiei și a fost creat și un grup de lucru pe acest subiect, sub egida vice-ministrului Economiei Vitalie Iurcu. În baza discuțiilor, a fost alcătuit un proces verbal în care s-a constatat că agenții economici din ZEL, care desfășoară aceste tipuri de activități au dreptul să exporte aceste resturi, ce provin din procesul tehnologic, fără a deține licență. Or nu e vorba de un agent economic care umblă prin republică și colectează metalele vechi. De aceea ei vor avea dreptul să exporte aceste resturi fără a deține licență”, a precizat Guznac.

Totodată el a menționat că și Ministerul Mediului va primi răspuns la solicitare și în baza acestuia va elibera notificarea necesară pentru exportul deșeurilor.

Dinu Armașu, director executiv al Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova nu s-a arătat deloc surprins că oamenii de afaceri se confruntă cu astfel de probleme. „Se crează impresia că fiecare instituție umblă și caută nod în papură agenților economici. Dacă nu adună bani la buget, poate le pică lor câte ceva“, a comentat Armașu.

Ministerul Mediului și Metalferos

E greu de spus cu ce se va termina și acest conflict, care doar în aparență a apărut ca urmare a unei interpretări eronate a prevederilor legislației. Astfel la mijloc ar fi și interesele unui monopolist local. E vorba de întreprinderea Metalferos. Or, dacă compania austriacă va fi obligată să obțină licență pentru colectarea deșeurilor, sau le va vinde, acestea oricum vor ajunge la Metalferos, care deține monopolul la exportul de metal uzat.

Un simplu calcul arată că e vorba de profituri de milioane. Astfel pe piața locală resturile și deșeurile de cablu din cupru sunt achiziționate la un preț de 20 de lei kilogramul, dacă sunt cu tot cu plastic. Dacă sunt curate, adică fără plastic apoi prețul ajunge la 63 de lei kilogramul.

Anual compania Gebauer livra companiei Remat MG din Arad, România peste 400 de tone de deșeuri din cupru, la un preț ce constituia circa 60% din prețul cuprului de la Bursa de la Londra, pentru că avea și plastic. În prezent prețul unei tone de cupru la Bursa de la Londra este de 5.300-5.400 de dolari, dar a fost și 7.000 de dolari, respectiv compania Gebauer obținea un preț de 3.500-4.000 de dolari pentru o tonă de deșeuri.

În cazul în care va fi impusă să vândă pe loc, prețul va fi de circa 1.000 de dolari tona, adică de 3-4 ori mai mic, iar diferența o va încasa ulterior monopolistul Metalferos. La un volum de peste 400 de tone câștigul ar fi de peste un milion de dolari, sau circa 20 de milioane de lei.

De notat că în anul 2013, actualul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu a promovat un proiect de lege ce prevedea liberalizarea pieței de export a metalelor uzate și eliminarea monopolului deținut de Metalferos. Inițiativa a fost însă blocată de deputații democrații și comuniștii, dar el a promis că va continua lupta contra acestui monopol.

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”



Oportunitati