Doi ani de la cedarea BEM. De ce este important să cunoaștem proprietarii băncilor

shadow
Luni, 31.08.2015 08:53   2795
Banca Națională a obligat anul trecut băncile să publice pe paginile WEB lista cu principalii acționari și beneficiari. Aceasta însă nu a rezolvat problema transparenței, iar autoritățile continuă să demonstreze incapacitate de a identifica beneficiarii efectivi.

Pe 29 august 2015, s-au împlinit doi ani de la cedarea de către Guvern a pachetului majoritar de acțiuni la Banca de Economii, unei firme controlate de la Moscova de o persoană necunoscută. Chiar dacă pe 27 noiembrie 2014 Curtea Supremă de Justiție a anulat tranzacția, iar oficial Guvernul a redevenit acționar majoritar, Banca de Economii nu mai poate fi salvată de la lichidare.

Azi e un acționar, iar mâine altul

Acum doi ani experții avertizau asupra riscului cedării pachetului majoritar al acestei bănci strategice către o firmă cu proprietari și beneficiari necunoscuți.

Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) susținea însă că firma Sisteme Informaționale Integrate (care și-a majorat participația de la 10% la 34% din capitalul BEM) și proprietarii ei sunt cunoscuți și de către administrația BNM, și de cea a Băncii de Economii.

Totuși guvernatorul BNM constata existența unor dificultăți în monitorizarea structurii de proprietate. „Problema constă în faptul că, deși astăzi știm cine sunt deținătorii pachetelor mai mari de 5% din capitalul Băncii de Economii, mâine ar putea fi alții“, afirma Drăguțanu.

Şi Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, atrăgea atenția asupra faptului că transparența acționarilor rămâne o problemă și că nu se știe cine sunt beneficiarii finali ai tranzacției. „Dacă nu există claritate, atunci rezultă că în spatele afacerii sunt anumite interese obscure, iar acest lucru este unul grav. Guvernul împreună cu BNM ar trebui să asigure transparența structurii de proprietate de la BEM și alte bănci“, preciza expertul.

Anterior mai multe instituții financiare internaționale, inclusiv FMI, BERD și Comisia Europeană, au cerut autorităților moldovene să asigure transparența structurii de proprietate în sectorul bancar, atenționând asupra faptului că nu sunt cunoscuți beneficiarii efectivi.

În loc de transparență ne-am ales cu fragmentare

Autoritățile au luat deja unele măsuri, Banca Națională a obligat anul trecut băncile să publice pe paginile WEB lista cu principalii acționari și beneficiari. Acestea s-au conformat și ai publicat datele. Aceasta însă nu a rezolvat problema, iar autoritățile continuă să demonstreze incapacitate de a identifica beneficiarii efectivi, chiar și în cazuri relativ simple.

„Sub aspect legislativ cu suportul și la presiunea partenerilor de dezvoltare, transparența și relevanța informațiilor despre acționariat aparent a crescut mult. Spun aparent, întrucât de facto pentru multe bănci întrebările cine sunt proprietarii reali a unor pachete de acțiuni și/sau cine formează pachetul de control rămân ecuații cu mai multe necunoscute. După ce a avut loc reducerea pragului de la 5% la 1% de acțiuni pentru care e necesar avizul prealabil al BNM nu am asistat decât la o fragmentare și mai mare a pachetelor de acțiuni în loturi de sub un procent.

Astfel chiar dacă putem vedea mai detaliat cine sunt acționarii și beneficiarii efectivi a acțiunilor în rapoartele băncilor, oricum numele vehiculate că ar controla instituțiile respective sunt altele și există presupuneri rezonabile de a crede în ceea ce se vehiculează. Și ajungem să constatăm că destul de frecvent circuitul final al banilor și proprietății nu se termină la beneficiarii considerați efectivi pe hârtie”, susține Stanislav Madan șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligent Services.

Advertisement

Cine sunt proprietarii reali la primele trei bănci din Moldova?

Într-adevăr dacă analizăm structura de acționariat a primelor trei bănci ca mărime din Moldova, apoi nu putem să ne dăm seama cine de fapt le controlează și este proprietarul și beneficiarul real.

De exemplu la Moldova Agroindbank, cel mai mare acționar este Natalia Vrabie și familia, care însă controlează doar 7,5% din capital. Restul acționarilor au pachete mai mici de 5%. Pentru un simplu deponent ar fi o sarcină practic imposibilă de a afla cine de fapt se ascunde în spatele unor acționari din Ucraina, Marea Britanie, Polonia sau Rusia care dețin împreună mai mult de 25%.

La Moldindconbank aceeași poveste. În schimb la Victoriabank avem un acționar majoritar care deține 39,2%. E vorba de firma Insidown LTD din Cipru, iar beneficiar stomatologul româno-german Fischer Peter Paul. Dar și așa pentru specialiști este clar că acesta nu este beneficiarul, respectiv proprietarul real al pachetului, ci cu totul altcineva.

Citiți și: ANCHETĂ Stăpânii băncilor din Republica Moldova

Astfel putem constata că acționarii care doresc au suficiente posibilități pentru a-și ascunde identitatea și unica posibilitate de a identifica beneficiarii și acționarii reali sunt masurile de investigație operativă (filaj, interceptare, supraveghere etc.), care în lumea modernă se poate face relativ ușor, mai ales dacă se solicită intervenția organelor de drept din alte jurisdicții.

Aici ne putem întreba de ce autoritățtile din Moldova nu efectuează astfel de investigații. Un argument ar fi faptul că sunt costisitoare, ceea ce este adevarat, dar credem că se pot realiza cel puțin pentru cazurile cele mai reprezentative și, într-un final, sancțiunile aplicate ar putea acoperi cheltuielile.

Totuși asigurarea transparenței nu ține neapărat de niște masuri ieșite din comun (aceste masuri sunt mai mult sau mai puțin tradiționale - acționarii și băncile sunt pur și simplu obligați să-și declare beneficiarii efectivi, iar organul de supraveghere face investigații dacă are suspiciuni.

Dar pentru un simplu client cât de important să știe cine sunt proprietarii și beneficiarii reali ai unei bănci? Poate juca un rol important dacă persoana știe cine este proprietarul?.

Proprietari notorii și de bună credință pot oferi credibilitatea necesară unei bănci

Cazul Băncii de Economii pare să fie unul relevant. Astfel în pofida reacțiilor negative din presă după ce în 2013 s-a constatat că BEM a înregistrat pierderi semnificative și apoi după ce statul a cedat benevol pachetul majoritar unor acționari necunoscuți populația a continuat să aducă banii la bancă. Mai mult, a continuat să încredințeze banii BEM și după ce instituția a ajuns sub administrarea specială a BNM și că aceasta a fost implicată în dispariția „miliardului”.

În opinia lui Stanislav Madan cunoașterea proprietarilor reali a băncilor de către clienți este importantă prin prisma predictibilității.

„În momentul în care operezi cu bani străini este esențial ca cel care aduce banii la o instituție financiară să aibă siguranța plasamentelor sale, iar niște proprietari notorii și de bună credință pot oferi credibilitatea necesară”, susține expertul.

În același timp Stanislav Madan spune că în primul rând oamenii trebuie să înțeleagă că „funcția esențială a unei bănci este de intermediere financiară”. Adică acestea sunt un centru de valorificare a excesului de capital și de finanțare a nevoilor de capital.

„În momentul în care doresc să acceseze anumite servicii sau produse bancare, oamenii ar trebui să se informeze prioritar despre cât de stabilă și credibilă este banca respectivă, apoi după ce acest filtru este trecut să aleagă în funcție de costul comparativ al serviciilor și produselor oferite de bănci. A te ghida exclusiv după prețul cel mai mic sau cel mai mare oferit de o bancă poate să nu fie cea mai inspirată soluție. Pe parcursul anului 2014 Banca de Economii sau Unibank aveau cele mai bune rate la depozite, însă într-un final aceste instituții au ajuns sub Administrarea specială a BNM”, precizează specialistul.

Astfel pentru clienții băncilor ar trebui să conteze mai mult performanțele acesteia, care nu pot fi obținute decât printr-un management eficient.

De ce acționarii băncilor își ascund identitatea

Totuși întrebarea principală este de ce se întâmplă acest lucru în Republica Moldova și pe scară atât de largă? Este evident că unii proprietari/beneficiari își ascund identitatea pentru a face operațiuni ilegale. E foarte posibil că aceștia să fie chiar în minoritate.

Majoritatea însă își ascund identitatea deoarece riscurile din țară sunt foarte mari și aceste persoane în orice moment ar putea fi cumva afectați, dacă își declara calitatea de acționar. S-a scris mult despre modul cum acționari străini de la Agroindbank (cazul GC Venture BV), sau locali de la Victoriabank și Banca de Economii (Viorel Ţopa și asociații) și-au pierdut acțiunile în urma unor tranzacții și decizii de judecată dubioase.

Practic ceea ce avem acum în țară, luate împreună (legislația, riscurile, calitatea administrației publice, problemele în justitie etc.), sunt suficiente agrumente pentru a stimula ca acționarii să-și ascundă identitatea

În aceste condiții pentru prima categorie (infractori) nu pot fi inventate mecanisme de asigurare a transparenței - ei vor exista intotdeauna - și autoritătile pot doar să investigeze calitativ și să aplice sancțiuni.

A doua categorie, care sunt, în fond, persoane care n-au intenții criminale, dar folosesc interpuși pentru a se proteja de posibile riscuri, va ieși singură din anonimitate atunci când lucrurile vor merge bine în țară și vor avea incredere în calitatea justitiei și autoritatile publice.
 

* * *

"Acest material a fost realizat în cadrul proiectului "Jurnalismul business de investigație pentru transparență și integrarea europeană a Moldovei”, implementat de Business News Service (Mold-Street.com) cu suportul fundației americane National Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția NED sau a Guvernului SUA.”



Oportunitati