“Caruselul fiscal“, prin care rușii de la Lukoil au provocat un prejudiciu de 1,7 miliarde de euro

shadow
Sâmbătă, 08.08.2015 06:22   4466
Prejudiciul de 1,7 miliarde de euro de la rafinăria Petrotel Lukoil din România a fost creat printr-un „carusel fiscal“ în patru pași. Conducerea Lukoil neagă toate acuzațiile

Rechizitoriul de 123 de pagini realizat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, România detaliază în patru capitole majore modalitățile prin care Petrotel Lukoil, a treia cea mai mare rafinărie din România, a fost decapitalizată, acesta fiind de altfel „romanul“ pe care se bazează cel mai mare scandal economic actual, se arată într-o analiză publicată de Ziarul Financiar.

Intermediar necunoscut

Un intermediar necunoscut pare a fi cheia atât în ceea ce privește importurile scumpe, cele mai multe din Kazahstan, cât și vânzările de produse petroliere sub costuri. Împrumuturi de la compania-mamă la dobânzi duble față de piață sau majorări de capital făcute de acționarul din Olanda al rafinăriei care însă se întorceau în aceeași zi cu dobândă, toate fac parte dintr-un „carusel fiscal“, așa cum este denumit de procurori, care a generat un prejudiciu de 1,7 miliarde de euro în perioada 2011-2014.

De cealaltă parte a baricadei, rușii de la Lukoil neagă acuzațiile care li se aduc și spun că-și vor apăra reputația prin toate mijloacele posibile, la curți internaționale, dar și pe plan local.

Lukoil a cumpărat rafinăria din Ploiești în 1998 cu 53 de milioane de dolari. În 2003 a delistat-o de pe Bursa de Vaolori București.

În 2011-2014, perioada analizată de procurori, rafinăria ploieșteană a generat pierderi de a­proape două miliarde de lei românești, dar de fapt profiturile erau exportate în alte țări, către firme controlate direct sau indirect chiar de cei cărora li se încredințase administrarea unității, potrivit procurorilor.

Pasul 1: imporți scump, vinzi ieftin

Una dintre metodele care au dus unitatea de rafinare în situația de azi a fost „stabilirea, acceptarea și practicarea de prețuri de vânzare inferioare prețurilor de cost, prețuri în care sunt incluse costurile cu materia primă achiziționată la prețuri defavorabile societății, scopul final al acestei politici de prețuri fiind acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat.“

Rechizitoriul este anonimizat, adică numele unor societăți sau persoane nu sunt dezvăluite, dar cert este că atât în procesul de achiziție a materiilor prime, cât și în cel de vânzare a produselor finite apare mai de fiecare dată o anumită societate al cărei sediu era la aceeași adresă la care își are sediul social Lukoil România. Aceasta din urmă este tot o companie controlată de rușii de la Lukoil, prin ea fiind administrate cele 300 de benzinării prin care grupul este prezent în România.

Reprezentanții Lukoil România nu au precizat care este numele firmei intermediare și nici care este legătura dintre Lukoil România și entitatea în cauză.

„Din cele expuse, în baza documentelor existente, se desprinde concluzia că pe circuitul economic al operațiunii de import țiței, de regulă de origine Republica Kazakhstan - SC… SA – SC Petrotel Lukoil SA, se interpun și alte societăți pe lanțul de tranzacționare din țări membre UE, având ca efect cert achiziționarea de către SC Petrotel Lukoil SA a țițeiul provenit din import la prețuri mai mari“, se arată în documentul procurorilor.

Advertisement

În rechizitoriu nu se specifică nici numele companiilor din Kazahtan de la care era achiziționat petrolul care prin mai mulți intermediari ajungea eventual și la rafinăria din Ploiești, dar într-unul din paragrafe apar inițialele „JSC K“ având rolul de exportator.

Principalul producător de petrol din Kazahstan este compania de stat KazMunayGas. În România, KazMunayGas este cel mai mare rafinor prin intermediul rafinăriei Petromidia și al doilea cel mai mare jucător din vânzarea de carburanți. La rândul său, Petrom are operațiuni de explorare și producție în Kazahstan derulate prin firma Kom Munai LLP. Niciuna dintre cele două companii nu a comentat pe baza situației până la închiderea ediției.

Mai departe, procurorii analizează modalitatea prin care se realizau vânzările de produse finite, același partener trader anonim, S.C. ... S.A., intrând în scenă.

În fiecare an, în perioada 2011-2014, Petrotel Lukoil a vândut produse petroliere sub costuri, potrivit procurorilor.

În 2011, rafinăria a pierdut 86,5 milioane de lei, în 2012 s-au mai evaporat 88,2 milioane de lei. Procedeul continuă în 2012 când rafinăria pierde 96,5 milioane de lei, dar și în 2014 când unitatea renunță la 64,5 milioane de lei.

Procurorii spun că „practicarea de prețuri de vânzare inferioare prețurilor de cost a fost efectuată cu intenție, motivat de faptul că circa 84% din vânzări au fost efectuate către societăți comerciale din cadrul grupului, scopul final al acestei politici de prețuri fiind acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat.“

Ca urmare a acestei politici, compania este obligată să se împrumte pentru a-și continua activitatea, iar apoi plătește dobânzi pe credite care se reflectă în costuri financiare.

Pasul 2: majorări de capital fictive

O altă metodă prin care, potrivit procurorilor, plecau banii din vistieria Petrotel Lukoil erau majorările de capital fictive. Practic, acționarul majoritar al rafinăriei, Lukoil Holding BV Olanda, simula infuzii de capital pentru ca în aceeași zi rafinăria să vireze înapoi în contul companiei din Olanda banii primiți, la care se adăuga o dobândă. Pe scurt, rafinăria transforma majorarea de capital într-un credit pe care-l înapoia în aceeași zi și pentru care plătea dobândă.

„În cadrul acestui carusel fiscal, practic S.C.Petrotel Lukoil S.A. n-a avut niciun avantaj fiscal sau o rezultantă comercială profitabilă, așa cum în mod normal ar fi trebuit să producă un ajutor bănesc venit din partea acționarului majoritar, ci a generat doar obligații contractuale respectiv dobânzi plătite în contul creditelor accesate, toate acestea contribuind la generarea de pierderi fiscale repetate și care, dacă nu ar fi fost susținute de repetabilitatea acordării în condiții nefavorabile împrumuturilor de către acționarul majoritar, ar conduce la blocarea activității“, se arată în rechizitoriu.

Pasul 3: împrumuturi de la compania-mamă la dobânzi umflate

Tot potrivit procurorilor, Petrotel Lukoil lua împrumuturi de la acționarul său majoritar din Olanda, dar banii se plăteau înapoi acționarului majoritar la o dobândă peste piață. Spre exemplu, în 2012 rafinăria ia un credit de 320 de milioane de euro de la Lukoil Europe Holdings.

„Creditul contractat este în valoare de 320 de milioane de euro și are prevăzut ca termen de rambursare 1 decembrie 2022. Rata dobânzii prevăzută în contract este de 6% plus Libor pe an, iar pentru neefectuarea plății la scadență se percepe o dobândă de 8% plus Libor pe an“, se arată în rechizitoriu. Dobânda este dublă față de nivelul practicat în piață.

Deși banii erau destinați investițiilor, aceștia erau utilizați cu alte scopuri.

„S.C.Petrotel Lukoil S.A. a accesat și primit de la acționarul majoritar un credit pentru efectuarea de investiții, pe care acesta l-a folosit pentru stingerea unui împrumut aflat în derulare și a dobânzilor aferente acestuia, rămânând debitor în cadrul noului contract cu o sumă mare generatoare de dobânzi mari și fără a efectua investițiile necesare îmbunătățirii indicatorilor de performanță ai societății, producând prin aceste manopere un real beneficiu acționarului majoritar ce avea calitatea de creditor.“

Pasul 4: simularea de investiții

Documentele financiare ale Petrotel Lukoil au fost auditate de KMPG, dar și numele Ernst and Yang apare în rechizitoriul întocmit de procurori. Ambele companii fac parte din elita firmelor de consultanță și audit la nivel global și niciuna dintre ele nu a comentat pe baza acestui subiect.

„O altă modalitate de folosire cu rea-cre­dință a creditului sau bunului societății o constituie simularea unor operațiuni de creditare pentru investiții, prin acordarea de către acționarul majoritar inc.Lukoil Europe Holdings BV Olanda a unor împrumuturi, ce au luat forma unor transferuri bancare ce nu s-au regăsit în activul (mijloace fixe, instalații etc) S.C.Petrotel Lukoil S.A. și care au fost restituite sub forma unor rambursări de credite“, se arată în rechizitoriu.

Lukoil spune că este nevinovată

În fața tuturor acestor acuzații, rușii de la Lukoil pledează nevinovat. „La fel ca înainte, compania neagă acuzațiile care sunt aduse către Petrotel-Lukoil și managementului companiei și intenționează să-și apere reputația apelând la toate metodele atât în cadrul legislativ internațional, cât și românesc“, au declarat reprezentanții companiei.

Activitatea de urmărire penală s-a desfășurat cu sprijinul tehnic și informativ al SRI și al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova. Rechizitoriul a fost înaintat către Tribunalul Prahova, spre judecare.

De notat că anterior s-a vorbit despre implicarea unor companii petroliere din Moldova în această schemă, dar în rechizitoriu nu este nicio mențiune în acest sens.

Citiți și: O companie austriacă vrea să cumpere Lukoil Moldova

Citiți și: Sechestru fără precedent pus de procurori pe conturile Lukoil - de 2 miliarde de euro



Oportunitati