Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere în care explică cum trebuie să fie aplicată decizia CSJ din 27 noiembrie 2014 prin care a fost anulată majorarea de capital din 29 august 2013.

Verdictul Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 27 noiembrie 2014, în urma căruia structura de acționariat de la Banca de Economii a revenit la situația de până la 29 august 2013, când acționar majoritar era statul (cu peste 56%) continuă să nască contraverse.

Motivul pentru care Banca de Economii a revenit în proprietatea statului

Mai ales dacă se ține cont de faptul că după majorarea de capital, în aprilie 2014 a urmat o tranzacție prin care compania VEB Kapital, subsidiara băncii rusești Vneshekonombank, a cumpărat un pachet de 24,9% de acțiuni ale Băncii de Economii.

Cum explică CSJ decizia de a anula majorarea de capital

Pe 23 decembrie 2014, avocatul Iurie Crivorucica, în interesele celor trei acționari (Olexici Igor, Sugac Sofia și Calcîi Igor), care au contestat decizia de majorare a capitalului Băncii de Economii prin emisie suplimentară, a depus la CSJ o cerere privind explicarea hotărârii din 27 noiembrie 2014.

În motivarea cererii avocatul a indicat că "după emiterea deciziei din 27 noiembrie 2014 a CSJ nu este clar dacă nulitatea emisiunii suplimentare se răsfrânge asupra tuturor actelor juridice subsecvente și în ce măsură afectul retroactivității are efect asupra actelor juridice încheiate împreună sau ulterior emisiunii suplimentare de acțiuni".

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al CSJ în frunte cu Mihai Poalelungi a emis pe 30 decembrie 2014 o încheiere în care a explicat, făcând trimitere la art.219 Cod civil că "actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii".

"Dacă din conținutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestației. Partea și terții de bună-credință au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul", se menționează în textul încheierii.

Potrivit deciziei CSJ efectele nulității actului juridic "mai presupune și repunerea părților în situația anterioară – restitutio in integrum, ceea ce implică restituirea reciprocă a prestațiilor, astfel încât părțile actului juridic să ajungă în situația care exista înaintea încheierii actului. Restituirea prestațiilor trebuie să fie efectuată corespunzătoare prestației primite. Mai mult decât atât, anularea actului inițial atrage și nulitatea actului subsecvent".

Altfel spus decizia CSJ din 27 noiembrie 2014 presupune restabilirea situației existente până la data de 2 august 2013 (când a avut loc Adunarea generală extraordinară a acționarilor BEM la care s-a decis emisia suplimentară de acțiuni), implicând restituirea reciprocă de către părți a prestațiilor primite ca rezultat al efectuării emisiunii suplimentare de acțiuni ale BEM în valoare de 80.249.700 de lei.

Cine va returna rușilor banii plătiți pentru acțiunile BEM?

În același timp din decizia CSJ nu este clar ce efecte are ea asupra tranzacției de cumpărare a acțiunilor BEM de către compania rusă VEB Capital, controlată de Vneshekonombank.

"CSJ a spus că impactul se răsfrânge asupra tuturor actelor subsecvente, respectiv și asupra acelei vânzări. Deci banca rusă a pierdut acțiunile și ei ar trebui să îi întoarcă banii vânzătorul (subscriitorul inițial). La rândul său subscriitorul va cere restituirea prețului de subscriere de la BEM", explică un avocat sub acoperirea anonimatului.

Banca rusă păstrează dreptul de cere revizuirea deciziei CSJ

În opinia avocatului, există mai multe "nuanțe juridice" care necesită a fi examinate mai minițios. "Astfel în jurisprudența anterioară CSJ a spus că actele subsecvente nu sunt afectate de nulitate. Totodată CSJ nu are dreptul să decidă asupra drepturilor unor persoane care nu au participat în proces (banca rusă) și care nu și-au putut apăra drepturile. Deci, banca rusă păstrează dreptul de a depune cerere de revizuire la CSJ", susține juristul.

Acesta mai precizează că "CSJ nu a fost rugată, prin acțiunea initială, să se expună asupra efectelor nulității (adică restituirea reciprocă a prestațiilor primate în cadrul emisiunii: acțiuni și, respective, bani), ci doar să constate nulitatea. Efectele nulității ar fi trebuit discutate într-un nou proces, la care eventual ar participa și banca rusă", mai precizează specialistul.

Cât ne costă salvarea Băncii de Economii și Băncii Sociale

BNM explică ce s-a întâmplat în noiembrie la Banca de Economii și Banca Socială