De ce gazul românesc nu a trecut Prutul

shadow
Miercuri, 03.09.2014 05:07   3648
Începerea livrărilor de gaze din România în Republica Moldova este tergiversată atât din punct de vedere tehnic, cât și organizatoric

La o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iași-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România așa-și nu a intrat în sistemul de transport și distribuție a gazelor din Republica Moldova.

Când vom primi gaze românești

„Din România nu am primit nici-un metru cub de gaze. Doar atât vă pot spune”, ne-a declarat sec Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova ca să asigure transportarea gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iași-Ungheni.

Managerul a refuzat să dezvăluie motivele tergiversării, dar a sugerat să ne adresăm la Guvern. De acolo însă tăcere. Vice-ministrul Economiei Valeriu Triboi, responsabil pentru sectorul energetic nu răspunde la apelurile telefonice, Mariana Botezatu, șefa direcției generale securitate și eficiență energetică este în concediu, iar restul persoanelor refuză să ofere detalii la acest subiect.

Potrivit unor surse din carul Guvernului, ar exista unele probleme tehnice și organizatorice, care în curând vor fi soluționate și atunci se va începe importul de gaze românești. „Aveți puțină răbdare”, ne-a cerut sursa, fără a preciza un termen oarecare.

Fără licență și fără tarife

În același timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licență de activitate pe piața gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenței care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic și Licențiere din cadrul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Alexandru Mija, șeful Departamentului analize economice și tarife din cadrul ANRE susține că întreprinderea ar urma să solicite și stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost și s-au interesat ce documente și calcule urmează să prezinte pentru ca Agenția să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

În același timp Vestmoldtransgaz are de rezolvat și alte probleme. De exemplu trebuie să facă angajări de personal, care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât și stația de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni cu decizia de fondare a companiei, și mai ales din cauza lipsei de specialiști, în următoarele două luni stația de măsurare va fi gestionată de specialiști din România.

Advertisement

În plus nu a fost soluționată o altă chestiune importantă, cea a accesului la consumatori. Or, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviți de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz, care cu siguranță nu va accepta să piardă clienții.

Este adevărat că pe 22 august 2014, Consiliul de administrație al ANRE a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali.

Directorul ANRE, Sergiu Ciobanu, a menționat în mod special că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcțiune a gazoductului Iași-Ungheni” și creează premisele necesare asigurării concurenței pe piața gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În același timp Regulamentul stipulează că pentru schimbarea furnizorului „consumatorul este obligat să notifice, în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

Prea mult PR strică

Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori și se vor încheia contracte va mai trece o lună-două și practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom.

Analistul Oazu Nantoi vede în toate aceste probleme, încă o demonstrație a faptului că la noi se face mult PR și mai puțină muncă. „Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici și să trecem rapid la realizarea celei de-a doua etape: construcția unei conducte până la Chișinău, astfel încât la gazele din România s-ă poată avea acces toată țara”, a afirmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala estimează că dacă va fi voință politică și resurse financiare în doi-trei ani s-ar putea de realizat și cea de-a doua etapă. „Ţinând cont însă de faptul că realizarea proiectului de construcție a gazoductului Iași-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Partenerii de dezvoltare ne vor ajuta

Vicepremierul Andrian Candu este mult mai optimist și dă asigurări că în doi ani gazul românesc ar putea ajunge în întreaga țară.

„Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâmplă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcție, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Numai documentația tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economice durează în jur de un an și jumătate, după care construcția. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate termenele și oricum durează procesul. Studiul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârșitul lunii octombrie, după aceea urmează un studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Şi abia atunci va începe construcția nemijlocită a conductei de gaz până la Chișinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Strășeni”, a declarat ministrul Economiei într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susține că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partenerii noștri de dezvoltare ne vor ajuta. Vom găsi soluții și pe interior, la nivel de buget”, a mai spus oficialul.

Se caută 220 de milioane de euro

Estimările anterioare ale Ministerului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcția conductei de gaz Ungheni-Chișinău.

România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimărilor Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru stația de comprimare Onești și 110 milioane de euro pentru conducta Lețcani-Gheraești-Onești.

La începutul acestui an Ministerul Economiei de la București estima că a doua etapă ar putea fi finalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017.



Oportunitati