Afacerile oficiale și neoficiale ale rușilor în Republica Moldova

shadow
Miercuri, 20.08.2014 11:13   3717
INVESTIGAŢIE Pe fondul războiului economic declarat de Rusia, Mold-street prezintă care este implicarea la momentul actual a oamenilor de afaceri ruși in economia Moldovei.

Oamenii de afaceri ruși controlează sectoare întregi din economia țării noastre: de la resurse energetice, la mass-media, transport și industria alimentară. 

Anexarea Crimeei, războiul din Ucraina, sancțiunile Occidentului, embargourile la produsele agricole din zeci de state, inclusiv Republica Moldova, sunt factori ce ar putea conduce la o retragere masivă a capitalului rusesc din țara noastră. Experții consideră însă puțin probabil un astfel de scenariu.

Cât a investit Rusia în Republica Moldova

Rusia a fost și rămâne principalul investitor străin în economia Republicii Moldova. Cifrele cele mai exacte le oferă baza de date Coordinated Direct Investment Survey (CDIS) a Fondului Monetar International (FMI). Potrivit acestora la finele anului 2012 investițiile rusești în Republica Moldova, fără regiunea separatistă, constituiau 786 de milioane de dolari, sau 23% din totalul ISD. Cipru care ocupă locul doi avea un stoc de investiții de 553 de milioane de dolari, iar Franța aflată pe locul trei are doar 269 de milioane de dolari.

Dacă în statistici ar încăpea și datele privind regiunea separatistă, atunci valoarea investițiilor rusești directe și indirecte ar putea fi mult mai mare.

Şi în rapoartele oficiale din Republica Moldova, Rusia apare drept cel mai mare investitor, doar că acolo lipsește cifra totală a stocului ISD, dar și distribuția pe sectoare ale economiei naționale.
Potrivit Camerei Înregistrării de Stat la mijlocul anului trecut, Rusia era pe locul patru după numărul de firme înregistrate în țara noastră (863 de companii cu capital rusesc) și pe locul trei după mărimea capitalului social subscris (970 de milioane de lei).

Despre cum au evoluat investițiile rusești în ultimii șapte ani putem afla din statisticile Băncii Centrale a Federației Ruse, care însă includ și cele privind regiunea separatistă. Cifrele relevă o evoluție contradictorie a investițiilor rusești în țara noastră. Astfel, după un volum de 43 de milioane de dolari în 2007, investițiile rusești a scăzut de aproape trei ori în 2008, până la 15 milioane de dolari, ca în 2009 să crească abrupt la un nivel de 110 milioane de dolari. Au urmat doi ani de scădere, în 2011 înregistrându-se chiar un rezultat negativ, ca apoi în 2012 să ajungă la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, 131 de milioane de dolari.

În aceeași perioadă 2007-2013, investițiile moldovenești în Rusia au crescut de la două milioane de dolari în 2008 la 14 milioane de dolari în 2013.

Cele mai importante afaceri rusești: Gaze, petrol și energie electrică

Afacerile din Moldova controlate de capitalul rusesc se extind practic în toate sectoarele economiei naționale, de la gaze și produse petroliere, la telecomunicații, bănci, mass-media, până la industria alimentară și terminale de plăți on-line.

Cea mai mare și mai vizibilă prezență a capitalului rusesc este cea a gigantului Gazprom la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz. Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează de 6-7 ani și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.
Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

Un alt monopol rusesc, Inter RAO EES, este proprietarul Centralei Termoelectrice Moldovenești de la Dnestrovsk (Cuciurgan), care asigură circa jumătate din consumul de curent electric și deține peste 80% din toate capacitățile de generare a energiei din Republica Moldova. Inter RAO EES a ajuns proprietar al centralei amplasate pe teritoriul controlat de regimul separatist, fără acordul Guvernului de la Chișinău, printr-o schemă stufoasă de firme și tranzacții.

Lukoil poate pleca, dar formal

Lukoil, este un alt gigant rusesc din domeniul resurselor energetice, prezent de circa 20 de ani pe piața moldovenească. Compania deține peste 100 de benzinării, câteva depozite și circa o treime din piața legală de produse petroliere. Fondator și investitor apare însă Lukoil Europe Ltd înregistrată pe insulele Virgine (Marea Britanie). Așa că și țara de origine a investițiilor făcute de Lukoil sunt aceste insule britanice.

Ca urmare a deciziilor Lukoil de a-și vinde activele din Ucraina, Ungaria, Cehia și Slovacia se vorbește că acest proces ar putea afecta și afacerile din Moldova.

Advertisement

Constantin Tampiza, fost director general al Lukoil România nu exclude că Lukoil ar putea fi obligată să-și vândă activele din România și Republica Moldova, în condițiile în care conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina se va agrava.
Surse de pe piață susțin că o retragere totală a Lukoil din Republica Moldova este puțin probabilă și va avea loc doar o reorganizare a afacerii.

În cadrul structurilor Lukoil au lucrat mai mulți foști și actuali funcționari. De exemplu Anatol Arapu, actualul ministru al Finanțelor a fost în anii 2001-2013, director general - adjunct pe probleme economice și financiare la Lukoil România, iar Valeriu Chițan, membru al Curții de Conturi a condus până în anul 2006 subsidiara din Ungaria a Lukoil. Lukoil are un acționariat privat, cel puțin la vedere. Cel mai mare acționar este miliardarul ruso-azer Vagit Alekperov, CEO-ul companiei, care deține 20,4%. Al doilea acționar la Lukoil este compania americana ConocoPhillips, cu 20%, iar al treilea este un alt miliardar rus Leonid Fedun.

De la metale, la mail.ru, odnoklassniki și terminale de plăți

Şi Alișer Usmanov, cel mai bogat rus deține afaceri în Republica Moldova. Miliardarul rus controlează, prin intermediul unei companii off-shore, pachetul majoritar al Uzinei Metalurgice de la Râbnița, cea mai mare întreprindere siderurgică din țara noastră. În plus, miliardarul deține prin intermediul Gazprominvestholding firma Factoring-Finance, căreia gigantul rus Gazprom i-a cesionat în anul 2006 o datorie de peste un miliard de dolari, ce figurează ca obligație a țării noastre.

Datoria nu a fost plătită, iar autoritățile de la Chișinău se tem că Factoring-Finance poate cere, în orice moment, achitarea acesteia.
„Dacă vine într-o zi Factoring-Finance și cere banii, Republica Moldova pierde toate activele sale gaziere“, susținea în 2012 fostul vicepremier Valeriu Lazăr.

Structurile lui Usmanov controlează și compania Mail.ru, care este proprietarul Odnoklassniki cea mai populară rețea socială între moldoveni. Prin intermediul Mail.ru, Usmanov deține și un pachet important din OE Investments (rețeaua de terminale de plăți QIWI), cea mai mare companie de pe piața plăților instant din Moldova și din regiune.

Ce active bancare dețin rușii

Preluarea la finele lunii aprilie a pachetului de circa 25% de la Banca de Economii de către VEB Kapital, o subsidiară a Vneșekonombank, a stârnit mai mult semne de întrebare referitor la prezența capitalului rusesc în sistemul bancar moldovenesc.

Oficial însă doar o singură bancă este controlată indirect de acționari din Federația Rusă. E vorba de Comerțbank, una dintre cele mai mici instituții financiare din țară, la care apar acționari câțiva cetățeni ruși, inclusiv manageri de la Alef Bank din Rusia, dar și compania ACF Corporate Finance Consulting AG din Viena. Compania austriacă deține 80% din capitalul Comerțbank, dar este și ea controlată de cetățenii ruși.

Cetățeni ruși dețin pachete de acțiuni și la a doua ca mărime bancă, Moldindconbank. E adevărat că nu au pachetul de control.

O altă prezență a capitalului rusesc în sistemul financiar este cea a corporației financiare Uralsib, care deține în Moldova prima companie locală de factoring NFC-Moldfactor, specializată în acordarea de servicii bancare.

Aeroportul pe mâinile oamenilor lui Putin

Un sector cu prezență directă și indirectă a capitalului rusesc sunt transporturile. Avia Invest, compania căreia un an în urmă Guvernul i-a dat în concesiune pentru 49 de ani Aeroportul Internațional Chișinău, este controlată prin intermediul a două firme de Konstantin Basiuk, colaborator al securității rusești și specialist în tehnologii electorale.

Găsim o prezență indirectă a capitalului rusesc și în cel de-al doilea ca mărime operator de telefonia mobilă, compania Moldcell. Turkcell, unul dintre proprietari are printre acționari și câteva mari companii rusești. La fel mai multe companii IT din Rusia au subsidiare în Moldova.

Deripaska, acționar la una dintre cele mai mari companii de construcții

Rușii sunt prezenți, în mod indirect, și pe piața locală a construcțiilor, prin compania de origine austriacă Strabag, în cadrul căreia magnatul rus Oleg Deripaska controlează aproape 25% din acțiuni.
Grupul austriac, este implicat în unele dintre cele mai importante proiecte de construcții din Republica Moldova. De exemplu, în prezent Strabag finalizează lucrările de reabilitare a unui tronson de 48,1 kilometri din traseul Sărăteni - Soroca. Contractul în valoare de 43,2 milioane de dolari este finanțat de Guvernul SUA prin intermediul Fondului Provocările Mileniului. Anterior, compania a efectuat și lucrări de reabilitare a unui tronson de șosea între Chișinău și Orhei.

Bucuria și coniacul

Rușii au interese majore și în sectorul agroalimentar. Astfel, acționar majoritar la fabrica Bucuria, cel mai mare producător de dulciuri din Moldova este compania rusească Trade House Valday cu o cotă de 66,4% din capitalul societății.
Capitalul rusesc este prezent direct și indirect și în sectorul vitivinicol, prin plantații de vii, vinării etc. După vânzarea de către banca Moscova a pachetului de control de la fabrica de vinuri și divinuri din Călărași, prezența rusească în sectorul băuturilor alcoolice s-a mai diminuat.

Mass-media sub controlul Moscovei

Mult mai extinsă și diversificată este prezența directă și indirectă a capitalului rusesc pe piața mass-media din Moldova. O simplă enumerare ar lua mult spațiu. Gigantul VGTRK controlat de statul rus deține posturile TV Rossia și Rossia 24. Emisia ultimului a fost suspendată pentru lipsa de pluralism și tendențiozitate în reflectarea războiului din Ucraina. Din același holding face parte și postul de radio Vocea Rusiei.

Gazprom-Media, afiliat gigantului rus Gazprom controlează posturile de televiziune NTV, TNT și NTV-Plus. NTV este retransmis în Moldova de TV-7 controlat de deputatul liberal-democrat Chiril Lucinschi. În plus, Gazprom-Media împreună cu parlamentarul moldovean sunt parteneri de afaceri în casa de publicitate Alkasar ce are o cotă de circa 25% pe piața publicității TV din Moldova.

O prezență notorie este a postului TV Pervii Kanal, retransmis de structurile media ale prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vlad Plahotniuc. Postul este controlat de statul rus și de National Media Group, companie deținută de Yuri Kovalciuk, unul dintre prietenii președintelui rus Vladimir Putin.

Ziarul cu cel mai mare tiraj din Moldova, Komsomoliskaya Pravda, face parte din holdingul Media Partner, controlat de grupul ECH al miliardarului rus Grigori Beriozkin.

În plus, rușii dețin foarte multe portaluri populare în țara noastră. Ultimul studiu de audiență realizat în luna iunie de BATI arăta că cele mai populare sunt site-urile md.mail.ru și odnoklassniki.md, controlate de structurile oligarhului rus Alișer Usmanov.

Industria militară

Deși este aparent nesemnificativă nu trebuie omisă nici prezența rusească în capitalul unor întreprinderi ce produc mărfuri cu dublă destinație: civilă și militară. E cazul grupului Saliut (unul dintre cei mai mari producători din lume de motoare turboreactive pentru aviația militară), care deține două uzine în Moldova: Pribor la Tighina și Topaz la Chișinău. Acestea depind însă în mare parte de piața rusească și fără comenzi de acolo ar putea fi nevoite să-și sisteze activitatea.

Olga Burțeva, directorul general de la Topaz susține că activitatea uzinei nu a fost deocamdată afectată de criza din Ucraina și chiar a inițiat o colaborare strânsă cu Gazprom, dar se teme că un eventual blocaj al livrărilor de mărfuri spre Rusia via Ucraina ar putea avea efecte grave.

„Avem suficienți concurenți și în Rusia, care așteaptă un prilej pentru a prelua comenzile pe care le executăm noi. O eventuală blocare a livrărilor ne va lăsa fără comenzi”, susține managerul.

Prin embargouri Moscova lovește și în investitorii ruși

„Conflictul din Ucraina, care a generat un război economic de mare amploare între Rusia și Occident influențează și afacerile rusești din Moldova și poate stimula unele ieșiri din piață. Nu e vorba de presiuni din partea autorităților noastre. O parte din investitorii ruși ar putea pierde sentimentul siguranței desfășurării activității. Or, investitorii străini din orice țară caută să își asigure pe lângă garanțiile oferite de lege și un anumit suport neoficial din partea guvernării, iar înrăutățirea relațiilor bilaterale moldo-ruse duc și mediul de afaceri într-o zonă de incertitudine. În plus, nu trebuie să uităm că embargourile mai vechi sau mai noi instituite de Rusia țării noastre lovesc și în investițiile rusești implicate fie direct în capitalul unor companii afectate sau la derularea operațiunilor de export-import”, consideră Stanislav Madan, șeful Departamentului Studii și Cercetari al Business Iinteligent Services.

În opinia expertului, sunt posibile careva retrageri de pe piață a investitorilor ruși din sectorul productiv și mai puțin din sectorul financiar (bănci, asigurări), acolo unde schemele de control al activelor sunt extrem de complexe.

„La Banca de Economii de exemplu putem observa o campanie de promovare intensă, ceea ce denotă că investitorii ruși nu se gândesc la o eventuală retragere. Este o ironie tristă să vezi cum banca-agent a statului rus dorește să dezvolte produse și servicii bancare în Moldova, iar statul rus impune sancțiuni, care de fapt îngustează și baza ei de clienți”, constată Stanislav Madan.

O analiză realizată de experți ai Fondului Monetar Internațional arăta că Republica Moldova este vulnerabilă la foarte multe capitole în relația cu Rusia. De exemplu, investițiile din Rusia în economia moldovenească depășeau la finele anului 2012 5% din PIB. La fel și sistemul bancar moldovenesc, care alături de cel din Ungaria, Austria, Franța și Cipru are o expunere mare față de piața rusească.

În concluzie putem doar constata că va fi interesant de urmărit cum vor evolua afacerile rusești în țara noastră în următorii ani, ca urmare a evenimentelor geopolitice în care este implicată Rusia în perioada actuală.



Oportunitati