Legi controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului

shadow
Luni, 11.08.2014 11:35   2752
ANALIZĂ Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupție și favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susțin experți.

Unii specialiști nu exclud că o serie de legi adoptate în Parlament în sesiunea de primăvară-vară ar putea fi contestate și anulate ulterior, așa cum s-a întâmplat și cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului.

Acuzațiile aduse de către președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului conțin scheme de delapidare a banilor publici și că prejudiciile ar fi de peste un miliard de lei au generat o „furtună într-un pahar cu apă“.

Or, e știut faptul că multe legi și hotărâri de guvern sunt promovate de anumite grupuri de interese, iar multe acte legislative sunt de o calitate îndoielnică. Drept exemplu grăitor pot servi scandalurile iscate de Legea cazinourilor (din iulie 2010) și Legea cu privire la comerțul intern (din ianuarie 2013, ce favoriza gigantul Metro), dar și felul cum a fost adoptată politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, contestată ulterior la Curtea Constituțională și anulată în mare parte. Interesele ascunse nu au fost excluse nici în sesiunea legislativă de primăvară-vară, astfel că există riscul ca unele legi adoptate de Parlament în această perioadă să fie anulate ulterior.

Revin firmele-fantomă

Criticând Guvernul pentru pachetul de legi asupra căruia și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, președintele Comisiei economie, buget și finanțe a exemplificat printr-un proiect privind gajarea bunurilor. Veaceslav Ioniță s-a referit la alin. 6 din articolul 102 din Titlul III al Codului Fiscal, care a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vânzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vânzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate“.

Potrivit lui Ioniță, această normă este una contradictorie și va permite agenților economici să efectueze operațiuni fără a fi calculat și achitat TVA la buget. „Prin urmare, vor fi puse în funcțiune anumite scheme frauduloase de delapidare a bugetului de stat“, a declarat deputatul, care i-a atenționat printr-o scrisoare pe șeful Legislativului, Igor Corman, și pe președintele țării, Nicolae Timofti.

Veaceslav Ioniță a explicat cum, în opinia sa, ar urma să funcționeze schemele. De exemplu, un contribuabil depune gaj un imobil la o bancă pentru obținerea unui credit pe care nu-l poate ulterior achita. La rândul ei, banca poate vinde obiectul respectiv unui alt contribuabil, fără a fi achitată taxa pe valoare adăugată și emisă factură fiscală, cu dreptul la trecere în cont a TVA de către cel care a cumpărat imobilul. Președintele Comisiei economie a atenționat că de această schemă legală se vor folosi întreprinderile mari care au legături strânse cu băncile comerciale, care vor face operațiuni fictive de transmitere a imobilelor, și că vor fi create firme-fantomă pentru aceste scopuri de evaziune fiscală, într-un final fiind prejudiciat bugetul de stat cu sume enorme. Ioniță a estimat prejudiciile la jumătate de miliard de lei, susținând că „în bugetul rectificat sunt deja prevăzuți banii pentru a fi dați firmelor-fantomă“.

Parlamentarul a evitat să ofere alte detalii, dar a ținut să-l laude pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol, care s-ar fi remarcat prin lupta cu firmele-fantomă și evaziunea fiscală prin intermediul schemelor cu trecerea în cont a TVA.

Argumentele lui Ioniță lasă însă loc de interpretări. În plus, în raportul Centrului Național Anticorupție (CNA) privind expertiza modificărilor la legislația cu privire la gaj nu există nicio obiecție la articolul invocat de deputat. În același timp, Guvernul a argumentat necesitatea acestor modificări prin „lipsa unui mecanism real pentru cumpărător de a obține trecerea în cont a TVA aferentă cumpărării bunului gajat în cadrul executării silite, atunci când debitorul nu eliberează factura fiscală“ și prin „riscul tranzacțiilor frauduloase cu bunurile gajate, în urma abolirii pedepsei penale pentru înstrăinarea gajului fără acordul creditorului“.

Prevederi ce favorizează băncile

Specialiștii de la Centrul Analitic Expert-Grup dau dreptate Guvernului și susțin că până la promovarea legii, vânzarea gajului putea fi blocată sau tărăgănată de către debitorul gajist (persoana juridică ce se împrumuta și oferea în calitate de gaj un bun).

„Cumpărătorul bunului gajat nu putea diminua valoarea impozitului prin trecerea TVA aferent procurărilor în cont, până când debitorul gajist nu emitea factură fiscală. De regulă, pentru a-și menține controlul asupra bunului gajat, debitorul putea să nu emită factură, în consecință procurarea bunului devenea neavantajoasă pentru cumpărător, deoarece el nu putea reflecta diminuarea TVA“, constată experții.

În același timp, specialiștii de la Expert-Grup îi dau parțial dreptate și lui Veaceslav Ioniță. „Prevederea potrivit căreia cumpărătorul are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate, dacă după vânzarea bunurilor gajate debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile, favorizează, în primul rând, instituțiile financiare, care vor putea mult mai ușor vinde gajul, și dezavantajează debitorii, deoarece aceștia vor pierde o pârghie de control asupra bunurilor gajate“, susțin experții. Ei nu exclud nici folosirea abuzivă a acestei prevederi și efectuarea de tranzacții fictive, cu scopul de a diminua valoarea TVA ce trebuie achitată la buget.

Un audit efectuat de Curtea de Conturi privind conformitatea administrării TVA de către Serviciul Fiscal de Stat relevă că din 2008 până în 2013 suma fraudelor cu trecerea în cont a TVA s-a diminuat de zece ori: de la 800 de milioane de lei la 80 de milioane.

Legi cu caracter temporar

Artur Gherman, președintele Comisiei Naționale a Pieții Financiare, a declarat chiar că speră că anumite legi adoptate prin asumarea răspunderii politice de către Guvern „au un caracter provizoriu“ și că în scurt timp vor fi anulate. Oficialul s-a referit, în special, la modificările din Legea instituțiilor financiare și Legea privind piața de capital, care, în opinia lui, nu oferă soluții de lungă durată și, în plus, nu sunt conforme cu Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit lui Gherman, diminuarea de la 5% la 1% a mărimii pachetelor de acțiuni ale băncilor ce pot fi achiziționate doar cu acordul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) „nu corespunde bunelor practici din domeniu și nu soluționează problema în fond“. Totodată, șeful CNPF constată că „transferurile netransparente de acțiuni ale băncilor (din ultimii ani - n.a.) au fost efectuate ca rezultat al executării unor acte judecătorești“, respectiv, problema ține de justiția moldovenească.

Bombă pe piața de capital

O altă modificare controversată a fost operată în Legea privind piața de capital. Astfel, funcția de Depozitar Central - instituție fundamentală a pieței de capital în toate statele, care asigură compensarea și decontarea tranzacțiilor bursiere, precum și evidența registrelor societăților emitente - în Moldova va fi exercitată de Ministerul Justiției.

Advertisement

Expertul financiar Alexandru Savva susține că decizia are efectul „exploziei unei bombe pe piața de capital“. „Ministerul Justiției în calitate de Depozitar Central este un non-sens. A cere Ministerului Justiției să facă operațiunile pe care le face Depozitarul Central – depozitare, clearing și decontări de valori mobiliare; a admite că ministerul este un element de infrastructură a pieței, care interacționează cu burse de valori, brokeri, emitenți de valori mobiliare și investitori; a permite ministerului să cumpere, să vândă, să împrumute și să gajeze valori mobiliare - și nu doar ca un simplu operator, ci ca un element ce se află în mijlocul tuturor operatorilor - este o anomalie“, afirmă expertul.

Savva explică decizia Guvernului de asumare a răspunderii pentru o astfel de prevedere prin conjunctura creată ca urmare a adoptării în anul 2012 a unei versiuni trunchiate a Legii privind piața de capital, prin care modelul vechi de evidență a valorilor mobiliare (cu registratori independenți) nu a fost modificat și nu a fost creat un depozitar central autentic. „Dacă noua lege a pieței de capital ar fi fost adoptată ceva mai rapid și dacă până în 2012 ar fi fost implementat un nou model de ținere a evidenței valorilor mobiliare, prin intermediul depozitarului central, atunci nu este exclus că preluările abuzive de acțiuni (ale băncilor, companiilor de asigurări etc. - n.a.) nu ar fi avut loc“, e de părere expertul.

Alexandru Savva consideră că Guvernul a fost pus în situația în care nu avea încotro, deoarece proiectul privind introducerea unor amendamente în Legea pieței de capital, promovat de un grup de deputați, păstra modelul vechi. „Delegarea funcției de depozitar central către Ministerul Justiției este o eroare, dar ea este pe deplin explicabilă și este o consecință a atitudinii ignorante din ultimii ani față de elaborarea amendamentelor la Legea pieței de capital. Crearea Depozitarului Central era privită nu ca măsură necesară pieței, dar de pe poziția «ce voi avea eu din asta», invocându-se argumente că se dorește monopolizarea pieței, introducerea companiei X și excluderea companiei Y, preluarea businessului registratorilor, distrugerea societăților pe acțiuni. În conjunctura creată, Guvernul și conducerea Parlamentului nu aveau o altă soluție decât să preia inițiativa și, prin angajarea răspunderii de către Executiv, să aprobe setul de legi blocat de mai mult timp“, constată Alexandru Savva. Expertul este de părere că autoritățile sunt obligate să repare eroarea și să anuleze delegarea funcției de depozitar central către Ministerul Justiției.

Tatiana Lariușin, director de programe la IDIS Viitorul, crede că situația de pe piața de capital din Moldova este cauzată și de faptul că nu a fost finalizat încă procesul de redistribuire a proprietății și de legalizare a averilor. „Câteva familii controlează cea mai mare parte din bogăția țării, dar acestea nu au trecut toate procedurile de legalizare și de concentrare a averilor. Până când nu va fi realizat acest transfer, nu cred că se va putea face regulă“, a explicat Tatiana Lariușin.

Guvernul va toca 242 de milioane de lei pentru serviciul 112

Un alt document pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea este Legea cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului național unic pentru apelurile de urgență 112. Drept argumente, Executivul a invocat faptul că implementarea Serviciului 112 e o măsură prevăzută în Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, care include și serviciile de localizare, dar și faptul că Moldova trebuia să se conformeze prevederilor Directivei UE cu privire la Serviciul Universal. Costurile pentru implementarea acestui serviciu sunt evaluate la 242 de milioane de lei, urmând a fi acoperite din bugetul de stat, granturi și asistență externă, fără să fie precizate exact sursele de finanțare.

Ex-premierul Ion Sturza susține că decizia Guvernului ascunde o șmecherie. „Este un instrument foarte simpatic de a toca niște bani. Parcă nu se știe că țările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem? Este o investiție mare în infrastructură, oamenii vor cumpăra computere, softuri, vor pregăti cadre pentru a avea luxul de a forma 112“, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă omul de afaceri. În opinia lui Ion Sturza, în situația de forță majoră, ca urmare a embargourilor impuse de Rusia, ar trebui de oprit aceste cheltuieli pentru servicii „de care Republica Moldova nu are urgent nevoie“.

CNA: patru proiecte nu au trecut expertiza anticorupție


Potrivit CNA, doar 7 din cele 11 proiecte de lege pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului la 22 iulie au trecut expertiza anticorupție, deși această procedură este una obligatorie pentru toate actele legislative. „Nu a fost supus expertizei proiectul de lege ce prevede lichidarea Curții de Apel Bender. Totodată, proiectul de lege ce se referă la instituțiile financiar-bancare a fost modificat considerabil, ulterior expertizei. Nu a ajuns la CNA proiectul de lege ce introduce modificări în nomenclatorul de mărfuri supuse taxelor vamale, la fel ca și proiectul ce se referă la rectificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2014“, a declarat pentru Unimedia directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.

Printre modificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2014 figurează majorarea cu peste 10 milioane de lei a alocațiilor pentru plata pensiilor judecătorilor - de la 7,5 milioane de lei, cât a fost prevăzut inițial în 2014, la 17,8 milioane de lei. În consecință, 268 de foști judecători vor beneficia de pensii și indemnizații viagere lunare cu o valoare medie de 5.535 lei, cu aproape 3.200 de lei mai mare decât cea calculată în bugetul pentru 2014, aprobat la finele anului 2013.

Vama și Guvernul, acuzate că fac lobby

Experții susțin că și alte legi și hotărâri promovate de Guvern și adoptate de Parlament ar promova interese de grup. Elocvente sunt în acest sens modificările la Codul Vamal și la Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin care a fost anulat termenul-limită de 180 de zile pentru folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor înregistrate în străinătate, votate la ultima ședință a Legislativului.

Administrația Serviciului Vamal și ministrul Finanțelor, Anatol Arapu, au argumentat necesitatea eliminării acestor prevederi prin nevoia de „racordare a legislației naționale la cea europeană“ și prin faptul că persoanele fizice care aduc în țară automobile în regim temporar „achită vinieta ca taxă pentru folosirea drumurilor și sunt supuse unor cheltuieli suplimentare pentru certificatele de asigurare Carte Verde, care aduc un aport semnificativ la bugetul de stat“. „Astfel, scoaterea restricției va duce la creșterea fluxului de mijloace de transport introduse în țară și, astfel, vor fi încasate mai multe taxe la bugetul de stat“, concluziona ministrul Finanțelor în nota de argumentare.

Pe de altă parte, ex-ministrul Finanțelor Veaceslav Negruța susține într-o analiză publica pe blogul său că argumentele oficiale sunt „un fals mare“ și aceste modificări nu pot aduce mai mulți bani la buget. „Din contra – subțiază bugetul prin stimularea neînregistrării mașinilor în Republica Moldova și, respectiv, neîncasarea accizelor de la înmatricularea autoturismelor. Şi aici trebuie spus că suma care poate fi ratată este de ordinul sutelor de milioane. Bani care până acum erau destinați programelor sociale ale statului“, afirmă Negruța. El nu exclude că legea ar fi rezultatul unui „lobby al companiilor din domeniul asigurărilor, care astfel vor aduna mai mulți bani din certificatele de Carte Verde“.

Facilități de sute de milioane pentru importatorii de automobile vechi

Raportul de expertizare a acestor modificări, semnat de Vitalie Munteanu, inspector superior în Direcția legislație și expertiză anticorupție de la CNA, este negativ, autorul menționând că documentul promovat nu conține confirmări ale estimărilor privind veniturile la buget și nici dovezi ale experienței din alte țări.

„Atenționăm că prin aceste modificări se admite o inechitate în raport cu posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, care au achitat atât taxele de import, cât și alte plăți prevăzute de legislația națională“, notează inspectorul. Totodată, acesta constată că din document nu este clar dacă în urma acestor modificări la bugetul de stat se vor aduna mai mulți bani din vinietă decât dacă ar fi aplicate taxele de import. „Un alt risc este că în urma acestor modificări în țara ar putea fi introdus abuziv un număr mare de automobile, de această facilitate folosindu-se un grup de persoane fizice și juridice (importatori de mașini second-hand, de piese auto etc.), care dispun de potențial financiar“, susține Vitalie Munteanu. Specialistul nu exclude că după ce în țară va fi adus un număr semnificativ de automobile, restricțiile ar putea fi reintroduse.

Potrivit unor calcule efectuate de specialiști și publicate de săptămânalul „Ekonomiceskoie obozrenie“, persoanele care vor aduce automobile în regim temporar vor achita de opt ori mai puțini bani în buget decât cei care importă în regim permanent.

Astfel, la importul unui automobil VW Golf din anul 2007 cu motor de 1,6 litri acciza de import este de 1.280 de euro, la care se adaugă 30 de euro asigurarea obligatorie pentru un an și 45 de euro taxa de drum și testarea tehnică. În total, rezultă 1.355 de euro sau circa 25.300 de lei. În cazul importului temporar al unui automobil VW Golf se vor achita doar 100 de euro pentru vinietă și 70 de euro asigurarea obligatorie. În total, 170 de euro sau 3.170 de lei pe an.

„Prin aceste acțiuni țara ar putea fi inundată de mașini vechi cu numere din Lituania sau Bulgaria. Astfel, vor fi loviți puternic comercianții legali, care doar în prima jumătate a acestui an au contribuit la buget cu 700 de milioane de lei, și, totodată va avea de pierdut bugetul de stat“, se menționează în analiza din „Ekonomiceskoie obozrenie“. Un calcul elementar relevă că în cazul importului în regim temporar a 10.000 de automobile pierderile bugetului de stat se vor cifra la peste 200 de milioane de lei.

Favoruri de milioane pentru o companie și o mănăstire

În sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului a fost adoptat și un nou proiect de lege privind preluarea de către stat a datoriei de 25 de milioane de lei pe care o are Complexul monastic Curchi față de compania de construcții Glorinal și stingerea datoriei de 14 milioane de lei, pe care o are această companie față de bugetul de stat. Autoritățile și-au motivat decizia atât prin faptul că statul deține dreptul de proprietate asupra bunurilor Mănăstirii Curchi și, respectiv, poartă responsabilitate pentru starea acesteia, cât și prin faptul că lăcașul are o valoare istorică deosebită și este un monument de arhitectură de importanță națională.

Decizia a fost criticată dur de specialiști. „Eliberarea de plata impozitelor doar a unei singure companii reprezintă un autentic caz de favorizare și distorsionează sectorul. Această acțiune din partea statului are un efect contraproductiv și inhibă concurența. În acest context, ar fi oportun ca deciziile ce au drept scop ajutorarea unor companii să fie analizate din prisma impactului asupra concurenței și să fie avizate de Consiliul Concurenței. Pe de altă parte, favorizarea financiară a companiei pune presiuni adiționale asupra bugetului“, se arată într-o analiză realizată de Expert-Grup.

Licențe acordate fără licitație

Trezesc dubii privind corectitudinea și transparența procesului decizional și modificările la Legea bugetului de stat pentru anul 2014 (propuse de Ministerul Finanțelor, promovate de Guvern și aprobate de Parlament), ce prevăd creșterea substanțială a cheltuielilor (cu 940,3 milioane de lei) și a veniturilor (cu 1,07 miliarde de lei). Anatol Arapu, ministrul Finanțelor, a declarat că grosul veniturilor suplimentare va fi obținut de la comercializarea licențelor pentru telefonie mobilă - peste 780 de milioane de lei. „Am ajuns la o înțelegere cu companiile de telecomunicații, care au acceptat să plătească aceste sume“, a precizat ministrul.

Suma va fi chiar mai mare, 62,5 milioane de euro sau 1,15 miliarde de lei, ca urmare a faptului că și operatorul național Moldtelecom va contribui. Anterior, Guvernul planifica să scoată licențele la concurs, dar în ultimul moment a decis să le aloce prin „încredințare directă“ companiilor de telefonie de pe piață „pentru a asigura continuitatea furnizării către utilizatorii existenți a serviciilor voce concomitent cu implementarea noilor tehnologii și servicii“. Executivul și-a motivat decizia și prin faptul că exista „riscul unui eșec al concursului privind licitarea acestor resurse, ceea ce ar fi lipsit bugetul de stat de o contribuție considerabilă“.

Sveatoslav Mihalache, expert la Financial Brains, consideră că decizia autorităților nu stimulează concurența și denotă o „înțelegere de culise dintre reprezentanții statului și cele trei mari companii de telecomunicații“. „Argumentele autorităților precum că se temeau de un eșec par puțin deplasate. Dar dacă la licitație participa un gigant precum Vodafone? Nu este exclus că și sumele încasate la buget puteau fi mai mari“, a menționat Mihalache.

Angajamente irealizabile

La 14 iulie, liderii coaliției de guvernare anunțau că peste 80 de proiecte de lege urmează să fie votate în ședințele plenare din săptămâna care încheie sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului. Ţinând cont de volumul mare de documente, multe dintre care nu trecuseră nici măcar votul în prima lectură, dar și de experiența sesiunii de toamnă-iarnă 2013, când parlamentarii au reușit să adopte în câteva luni de zile doar 82 de legi și 41 de hotărâri, era clar că obiectivul asumat este unul ce nu putea fi realizat în termenii propuși. Reieșind din aceste considerente, putem deduce că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pentru un pachet mare de legi nu a fost o decizie luată ad-hoc, ci una conștientă și planificată din timp.

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru transparență în gestionarea fondurilor publice“, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundației Soros Moldova. Instituția finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul și conținutul materialelor publicate.



Oportunitati