De asemenea, au fost stabilite ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight la nivelul de 12,00 la sută și, respectiv, de 8,00 la sută anual. Totodată, norma rezervelor obligatorii se menține la nivelul actual.

Continuă setul de măsuri stimulative de politică monetară

Această decizie continuă setul de măsuri stimulative de politică monetară, adoptate începând cu sfârșitul anului trecut pentru a readuce inflația la țintă, susține BNM.

În același timp, BNM a decis că se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual, de 34,0 la sută din baza de calcul. La fel, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă, la nivelul actual de 45,0 la sută din baza de calcul.

Autoritatea bancară afirmă că informațiile macroeconomice recente confirmă, în mare parte, validitatea prognozelor anterioare ale BNM.

Conform ultimei runde de prognoză, rata inflației medii anuale va constitui 13.7 la sută în anul 2023 și 5.5 la sută în 2024.

„BNM gestionează procesul inflaționist urmărind încetinirea descreșterii inflației prin stimularea cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.

Reiterăm că BNM va continua să urmărească procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate, iar deciziile ulterioare ale Comitetului executiv vor depinde de perspectivele actualizate ale prognozei inflației”, comunică banca centrală.

Evoluția inflației

De notat că rata anuală a inflației a scăzut de la 30,2% în decembrie 2022 până la 22% în martie 2023 și la 18,1% în aprilie.

„Inflația efectivă în trimestrul I 2023 a fost cu 0,9 puncte procentuale mai înaltă decât prognoza. Abaterea valorii efective a inflației de la cea prognozată a fost cauzată, în principal, de prețurile reglementate, ca urmare a reflectării de către BNS a compensațiilor acordate consumatorilor la gazul natural, energia termică și electrică.

Citiți și:

Prețul la ceapă mai doboară un record și a ajuns la 26 lei pentru un kilogram

Conform datelor publicate astăzi de BNS, rata anuală a inflației în aprilie 2023 a fost de 18,1 la sută, inferioară anticipărilor BNM. Pe componente, prețurile la produse alimentare au crescut cu 16,4 la sută anual, la mărfuri nealimentare – cu 10,6 la sută, iar la servicii prestate populației – cu 33,2 la sută.

Creșterea tarifelor cu efectele lor secundare, războiul din Ucraina, seceta din vara trecută și majorarea accizelor la începutul anului mențin inflația cu mult deasupra țintei.

Mediul extern

Economia mondială a crescut mai rapid, la începutul anului 2023, decât s-a anticipat. Criza energetică din Europa nu s-a înrăutățit iarna aceasta, contrar așteptărilor, întrucât consumul de gaze naturale a scăzut simțitor, datorită temperaturilor înalte și economisirii, iar capacitățile de stocare au fost completate până la cele mai înalte proporții din ultimii 12 ani.

Prețurile la petrol au variat mai puțin față de anul trecut, în mare parte din cauza semnelor de criză la unele bănci din SUA și Elveția și a creșterii sub așteptări a cererii din China. Totuși, hotărârea OPEC+ de la începutul lunii aprilie, de a mai reduce oferta cu 1,66 milioane barili pe zi, a ridicat prețurile la petrol peste 85 dolari SUA pe baril. Cotațiile la alte materii prime au scăzut în continuare, din cauza unei cereri reduse și a unei oferte satisfăcătoare, precum și a unei baze înalte din anul trecut. Războiul din Ucraina și cutremurul din Turcia continuă să afecteze economia regională.

Pe fondul temperării presiunilor proinflaționiste, unele economii emergente au început să relaxeze politica monetară, în timp ce economiile avansate au majorat ratele de dobândă cu o magnitudine mai redusă.

Activitatea economică a scăzut pronunțat în a doua parte a anului 2022, ritmul anual al PIB real fiind de -10,6 la sută în trimestrul IV 2022. În anul 2022 PIB a scăzut cu 5,9 la sută față de anul 2021. Temperarea activității economice a fost determinată de cererea internă redusă (ca urmare a scăderii veniturilor reale ale populației și a unor condiții mai restrictive pentru creditare), de creșterea incertitudinii în regiune și de recolta mai mică (din cauza condițiilor agrometeorologice nefavorabile). Pe partea cererii, consumul administrației publice, exporturile și importurile au crescut, iar investițiile și consumul populației au scăzut. Din perspectiva ofertei, cel mai mult au scăzut agricultura, industria, comerțul, transporturile și sectorul social.

Condițiile monetare

Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a fost de 11,7 miliarde lei, crescând cu 6,4 miliarde lei în trimestrul I 2023 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatelor monetare a sporit în trimestrul I 2023 față de trimestrul precedent, în mare parte din contul depozitelor în lei. În trimestrul I 2023, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate în moneda națională și-au continuat ascensiunea, iar la depozitele la termen au înregistrat reduceri comparativ cu trimestrul precedent.

Pe ansamblul trimestrului I 2023, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele în MDL a constituit 11,48 la sută anual, inferioară celei din trimestrul IV 2022 cu 1,75 puncte procentuale. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională, în trimestrul I 2023, a constituit 14,30 la sută anual, superioară celei din trimestrul IV 2022 cu 0,16 puncte procentuale.

Când vor scădea tarifele la gaze

Prognoza curentă se bazează pe un context economic extern mai bun, dar sub nivelul potențial și cu multe riscuri și incertitudini. Înăsprirea monetară în economiile avansate și cererea încă joasă în China umbresc perspectivele economiei mondiale. Prețurile internaționale scad, datorită risipirii riscurilor și unui consum mai mic față de oferta înaltă pe mai multe segmente. Prognoza privind economia zonei euro s-a îmbunătățit.

Prețurile de consum vor încetini în perioada următoare, cel puțin, din cauza unei cereri interne joase, a scăderii tarifului la energia electrică, a efectului bazei înalte din anul trecut, precum și a încetinirii creșterii prețurilor la produse alimentare ca urmare a anticipărilor unui an agricol pozitiv. Totodată, anticipăm la finele trimestrului III 2023 o diminuare a tarifelor la gaze naturale și la serviciile comunal-locative conexe care, împreună cu efectul secundar ale acestora, vor avea un impact dezinflaționist.

Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în intervalul de variație în trimestrul IV 2023. Această dinamică va fi determinată, în mare parte, de toate componentele inflației. Cererea agregată va fi negativă până la începutul anului viitor din cauza deteriorării finanțării consumului casnic, cererii externe slabe, dar și a condițiilor monetare mai puțin restrictive, însă va fi stimulată de un impuls fiscal pozitiv redus.

Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile. Prognoza inflației a fost micșorată pentru întreaga perioadă comparabilă, în mare parte, din contul tuturor componentelor.

Riscuri și incertitudini

Riscurile și incertitudinile prognozei sunt înalte, dar balanța riscurilor rămâne a fi dezinflaționistă. Din mediul extern se conturează surse precum comerțul cu Turcia, războiul din Ucraina, momentul relaxării politicilor monetare în regiune și, la nivel mondial, cotațiile la resurse energetice și alte materii prime.

Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice și recolta agricolă viitoare”, se mai arată în argumentarea BNM la decizia de politică monetară.

Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 20 iunie 2023, conform calendarului aprobat.