Acestea sunt doar o parte din măsurile luate de Comisia pentru Situații Excepțională pentru o perioadă de aproximativ două luni și au ca scop declarat asigurarea securității alimentare a țării.

O interdicție favorabilă producătorilor de spirt?

Dacă în cazul exportului de grâu nici un operator nu și-a exprimat deschis nemulțumirea, la porumb au apărut imediat reacții critice exprimate de Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” (din care fac parte majoritatea exportatorilor, cu excepția Trans-Oil Group).

Aceasta a organizat și o ședință de lucru cu autoritățile, în care au discutat despre impactul interdicției asupra producătorilor, dar și exportatorilor din țara noastră.

Igor Grigoriev, șeful Asociației Agrocereale, susține că în urma recotlei bogate din 2021 în stocurile producătorilor agricoli se află o cantitate foarte mare de porumb, care însă nu poate fi asimilată de piața internă.

El estimează cantitatea de porumb aflată în prezent în depozite la circa 1,5 milioane de tone de porumb, care însă depășește cu mult necesitățile țării.

„Cu părere de rău, nu avem un complex zootehnic atât de dezvoltat ca să asimileze peste 1,2 milioane de tone de porumb. Cu atât mai mult, cu cât toate complexele zootehnice existente, deja, s-au asigurat cu cantitățile necesare”, a declarat Grigoriev, citat de agrobiznes.md.

„Să înțelegem că acea cantitate depozitată ar putea merge la fabricarea spirtului? În legătură cu situația din Ucraina, porturile și așa nu funcționau, iar corăbiile erau și sunt blocate în mare. Astfel, și în lipsa deciziei oficiale exportul era oarecum blocat”, se întreabă șeful Asociației Exportatorilor de Cereale Agrocereale.

De notat că reprezentantul unui mare producător de spirt a refuzat să comenteze aceste presupuneri.

Puteau fi obținute 250 milioane de dolari din export

Grigoriev susține că exportul de porumb ar fi adus un volum foarte mare de valută în țară.

„La prețul de cel puțin 250 de dolari/tona de porumb am fi obținut un cash flow în sistemul valutar de circa 250 milioane de dolari (la exportul unui milion de tone n.r.), care ar fi o compensare la toate pierderile înregistrate, inclusiv la inflația foarte mare ce se atestă în contextul crizei pandemice, energetice, a gazelor”, afirmă Grigoriev.

Președintele Asociației crede că în situația creată cel mai mult au de suferit producătorii, care nu vor avea suficiente resurse pentru campania agricolă de primăvară.

Și cel mai mare jucător de pe piață, grupul Trans-Oil, și-a exprimat „profunda îngrijorare”, susținând că decizia de a impune interdicția exportului de porumb din Moldova, începând din 1 martie, „este nerezonabilă și poate avea consecințe grave pentru producătorii agricoli din Moldova”.

„În momentul de față, țara mai are peste un milion de tone de porumb destinat exportului. Din cauza interdicției de export, suntem obligați să suspendăm achizițiile interne de porumb. Drept rezultat, mulți producători agricoli vor rămâne fără fondurile necesare pentru campania de primăvară”, explică Trans-Oil.

Grupul face apel către autorități ca să acționeze „în folosul producătorilor agricoli” și susține că peste 500 de producători agricoli ar putea înregistra pierderi.

Reni, principala poartă pentru exportul de cereale din Moldova

Pe de altă parte, ca urmare a războiului din Ucraina și a blocadei maritime impuse de Rusia, exporturile de cereale și așa sunt parțial periclitate.

Deja sunt semnale negative, iar transportatorii refuzau săptămâna trecută să transporte cereale în porturile din vecinătatea Odesei, din cauza războiului pornit de Rusia.

Iurie Rija, directorul unui important trader, susține însă că prin portul Reni și Giurgiulești de la Dunăre pot fi în continuare efectuate exporturi de porumb sau alte cereale din Moldova.

„Exportul de porumb ar urma să fie continuat și din considerentul că recolta bogată din 2021 are o calitate mai joasă și porumbul nu poate fi păstrat timp îndelungat. În consecință, prețul porumbului va scădea ulterior, iar în pierdere vor fi producătorii agricoli”, explică Iurie Rija.

Menționăm că, anul trecut, circa 70% din toate exporturile de cereale și oleaginoase s-au făcut prin porturile ucrainene și doar 18% prin Portul Giurgiulești.

De fapt, porțile maritime ale Republicii Moldova sunt la Reni, Ucraina, care a asigurat anul trceut circa 50% din toate exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană.

Anul trecut exportul din Republica Moldova a asigurat circa 70% din activitatea acestui port din Ucraina.

O astfel de situație este explicată de specialiști prin faptul că grupul Trans-Oil deține o poziție monopolistă în Portul Internațional Giurgiulești, iar accesul restului traderilor este limitat prin diverse măsuri: de la anunțuri că nu dispun de capacități, la termene mari pentru transbordare.

În același timp, în portul Reni au capacități de stocare și transbordare mai mulți exportatori din Moldova: Trans-Oil, Rusagro, Agrostoc, Cristi-Valg, dar și cei din regiunea transnistreană.

Cine sunt principalii exportatori de porumb

Datele vamale arată că principalul exportator de porumb în 2021 a fost Agrofloris-Nord SRL (deținută de Vaja Jhashi prin compania cipriotă Trezeme Limited), care a avut o cotă de 21%. O altă companie din cadrul grupului - Trans Cargo Terminal SRL - a asigurat în 2021 circa 2% din livrările de porumb.

După Agrofloris, al doilea exportator este Orom-Imexpo SRL din Orhei (Roman Ungureanu - 69,01%, fostul soț al cântăreței Olia Țira, Alexandra Ursu - 9,99%, Vitalie Grecu - 6,99%, Irina Jmurco - 6,99% și Andrei Volcov - 6,99%). Orom-Imexpo care a avut în 2021 o cotă de 11% la exportul de porumb, deține un elevator de cereale la Sofia, Drochia, iar datele oficiale arată că în 2020 a avut o cifră de afaceri de circa 577 milioane lei.

Pe locul trei se află Rusagro-Prim SRL din Cupcini, Edineț, deținută de Savvelii Russu. Compania deține un elevator la Cupcini, dar și un terminal cerealier, în portul Reni din Ucraina.

Printre cei mai mari exportatori de porumb se numără și firma Rostan-Plus din Bender, care livrează porumb în special din regiunea separatistă.

Pe locul cinci se află Crist Valg SRL (Vasile Gajiu - 97,19% și Lidia Gajiu - 2,81%) din Logănești, Hâncești, urmat de Agro-Nova Prim SRL cu o cotă de 6%.

Firma fratelui Irinei Vlah, are datorii uriașe la bugetul de stat

Printre cei mai importanți 10 exportatori de porumb este și firma Demir Agro SRL, controlată de Serghei Vlah, fratele Irinei Vlah, bașcana Găgăușiei.

Curios este că anul trecut o altă firma a lui Serghei Vlah, cu denumire practic identică - SI Demir Agro SRL din Comrat, a intrat în insolvență și are datorii uriașe față de creditori.

Doar la bugetul de stat datoriile ajung la 57 milioane lei, arată datele oficiale, în timp ce în august 2021 Fiscul indica că SI Demir Agro SRL nu are restanțe la Bugetul de stat.

Mai adăugăm că, în condițiile războiului din Ucraina și crizei refugiaților, autoritățile au tot dreptul să ia măsuri pentru a asigura securitatea alimentară a țării.

Cu toate acestea, ar fi logică și necesară consultarea în acest sens și a agenților economici pentru a nu provoca prejudicii mai mari. De notat că chiar companiile, ce au criticat decizia CSE, declară că susțin preocuparea autorităților moldovenești și măsurile luate din cauza situației din Ucraina.

***

Acest articol poate fi republicat fără obligații financiare sau constrângeri legale, cu condiția citării sursei Mold-Street.com și indicării hyperlinkului activ la articol.